2ra-1278/17 — contestarea si stabilirea paternitatiii

Prima instanță, Jud. Centru mun. Chișinău: G. Manoli dosarul nr. 2ra-1278/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A.Panov, M. Anton, I. Cotruță

D E C I Z I E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursurile declarate de

către Adel Alqadi și Dadic Cristina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Adel Alqadi împotriva

Cristinei Dadic și Manu Matias cu privire la contestarea și stabilirea paternității,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Manu Matias, casată hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 13 iulie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 05 mai 2016, Adel Alqadi a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Cristinei Dadic și Manu Matias cu privire la contestarea și stabilirea paternității.

În motivarea acțiunii reclamantul Adel Alqadi a indicat că în anul 2006 a făcut

cunoștință cu Dadic Cristina prin intermediul mamei acesteia pe care o cunoștea de

câțiva ani, având o relație amoroasă de scurtă durată după care s-au despărțit.

Ulterior a aflat că pârâta s-a căsătorit, iar la XXXX a născut o fiică pe nume

XXXX, soțul acesteia Manu Matias, fiind trecut drept tată în certificatul de naștere al

copilului.

Declară că în luna august 2015 a fost contactat de către mama pârâtei care i-a

comunicat că există posibilitatea ca acesta să fie tatăl biologic al copilului.

Susține reclamantul Adel Alqadi că, la 25 august 2015, a venit în mun. Chișinău

unde a efectuat investigarea molecular-genetică a probelor biologice în cadrul

laboratorului SRL „BrioMedTest”, iar potrivit concluziei de investigare a cazului de

paternitate contestabilă nr. 322/08-2015 a fost stabilit că Adel Alqadi poate fi tatăl

biologic al copilului XXXX, născută la XXXX, probabilitatea paternității adevărate

constituind 99, 9999999 %, în așa mod paternitatea fiind practic dovedită.

1

Cere Adel Alqadi recunoașterea faptului că Matias Manu nu este tatăl biologic al

copilului minor XXXX, cu menționarea faptului că hotărârea instanței de judecată

servește drept temei pentru organele competente privind radierea înscrierii în registrul

de acte de stare civilă și din certificatele de naștere ale copilului în rubrica „tată”,

stabilirea paternității lui Adel Alqadi în privința copilului minor XXXX, cu

includerea lui Adel Alqadi în actul de naștere în rubrica „tată”.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 iulie 2016, acțiunea a

fost admisă parțial, s-a stabilit paternitatea lui Adel Alqadi față de minora XXXX,

a.n. XXXX, pârâtul Matias Manu urmând a fi radiat din rubrica „tată” din registrele

de stare civilă și din certificatul de naștere XXXX eliberat pe numele XXXX.

Hotărârea servește drept temei pentru înregistrarea numelui tatălui Adel Alqadi în

registrele de stare civilă și în certificatul de naștere eliberat pe numele XXXX prin

intermediul Serviciului de Stare Civilă al Ministerului Justiției.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, a fost admis apelul

declarat de către Manu Matias, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 13 iulie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

La 27 aprilie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Dadic Cristina a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 iulie 2016, pe care o consideră legală și

întemeiată.

În susținerea recursului Dadic Cristina a invocat că instanța de apel nu a

verificat și nu a dat apreciere înscrisurilor prezentate de dânsa și Adel Alqadi prin

care se dovedește cert că anume Adel Alqadi este tatăl biologic al copilului.

Mai invocă recurenta că concluzia instanței de apel precum că înscrierea despre

tată din certificatul de naștere al fiicei nu poate fi contestată este una eronată, întrucât

art. 49 din Codul familiei, prevede clar că paternitatea poate fi contestată numai pe

cale judecătorească de către persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului.

La 28 aprilie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, și Adel Alqadi a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 iulie 2016, pe care o consideră legală și

întemeiată.

În susținerea recursului Adel Alqadi a invocat că instanța de apel nu aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, și anume art. 49 alin (1) Codul familiei, potrivit

căruia paternitatea (maternitatea) poate fi contestată numai pe cale judecătorească de

către persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului.

Indică că instanța de apel a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, și anume

art. 47 Codul Familiei, conform căruia înscrierea despre tatăl copilului efectuată de

organul de stare civilă, constituie dovada provenienței copilului de la această

persoană.

Susține că instanța de apel nu s-a expus în privința concluziei de investigare

molecular-genetică a probelor biologice nr. 322/08 din 25 august 2015, conform

căreia a fost stabilită probabilitatea a 99, 99999999 % că Adel Alqadi ar fi tatăl

biologic al copilului.

2

La 29 mai 2017, în adresa lui Manu Matias, Dadic Cristina și Adel Alqadi au

fost expediate copiile recursurilor declarate de către Adel Alqadi și Dadic Cristina cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor la acestea.

La 21 august 2017, Manu Matias a depus referință, solicitând respingerea

recursurilor declarate de către Adel Alqadi și Dadic Cristina cu menținerea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, pe care o consideră legală și întemeiată.

Alte referințe nu au parvenit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 august 2017, recursul declarat

de către Adel Alqadi și Dadic Cristina au fost considerate admisibile.

Reieșind din prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri și

obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Adel

Alqadi și Dadic Cristina urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanței de apel și

remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să

trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată.

Potrivit art. 241 alin. alin. (1) și (5) CPC, instanța judecătorească adoptă

hotărârea în numele legii. În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de

instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit

instanța.

Din suportul probatoriu prezent la materialele dosarului rezultă că la 05 mai

2016, Adel Alqadi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cristinei Dadic și

Manu Matias, solicitând recunoașterea faptului că Manu Matias nu este tatăl biologic

al copilului minor XXXX, cu menționarea faptului că hotărârea instanței de judecată

servește drept temei pentru organele competente privind radierea înscrierii în registrul

de acte de stare civilă și din certificatele de naștere ale copilului în rubrica „tată”,

stabilirea paternității lui Adel Alqadi în privința copilului minor XXXX, cu

includerea lui Adel Alqadi în rubrica „tată” în actul de naștere.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 iulie 2016, acțiunea a

fost admisă parțial, s-a stabilit paternitatea lui Adel Alqadi față de minora XXXX,

a.n. XXXX, pârâtul Matias Manu urmând a fi radiat din rubrica „tată” din registrele

de stare civilă și din certificatul de naștere XXXX eliberat pe numele XXXX.

Hotărârea servește drept temei pentru înregistrarea numelui tatălui Adel Alqadi în

registrele de stare civilă și în certificatul de naștere eliberat pe numele XXXX prin

intermediul Serviciului de Stare Civilă al Ministerului Justiției.

3

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, a fost admis apelul

declarat de către Manu Matias, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 13 iulie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Instanța de apel și-a motivat soluția făcând referire la faptul că înscrierea din

certificatul de naștere la rubrica tatăl al copilului minor XXXX - Matias Manu nu

poate fi anulată, deoarece copilul XXXX este născută din părinți necăsătoriți, iar

înscrisul în actul de stare civilă s-a executat conform declarației comune a părinților

în privința tatălui copilului, iar astfel de înscrisuri nu se supun contestării de părinții

firești.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră soluția dată în prezentul litigiu drept una arbitrară, or,

instanța de apel s-a expus în privința raționamentului respingerii acțiunii, aplicând

eronat legea materială și fără a da aprecierea tuturor probelor administrate.

Se reține că la materialele cauzei este anexată în calitate de probă Concluzia de

investigare a cazului de paternitate contestabilă nr. 322/08-2015 din 25 august 2015

eliberată de către laboratorul SRL „BrioMedTest” din care rezultă că cetățeanul Adel

Alqadi, a.n. XXXX poate fi tatăl biologic al copilului XXXX, a.n. XXXX,

probabilitatea paternității adevărate constituind peste 99, 9999999 %, ceea ce

corespunde formulării verbale că paternitatea este practic dovedită.

Deși instanța de apel s-a expus în privința invocării înscrisului respectiv în calitate

de probă de către reclamant/intimat, nu a admis-o ca probă, luînd în considerație doar

actul de înregistrare a nașterii copilului XXXX, în care este indicat ca tată - Matias

Manu.

Concluzia instanței de apel precum că înscrierea în actul de stare civilă în rubrica

„tată” nu se supune contestării de către părinții firești, este una total eronată, întrucât

potrivit art. 49 alin. (3) lit. b) Codul familiei, nu au dreptul să conteste paternitatea

persoana care a fost înscrisă drept tată al copilului în baza declarației comune a

acesteia și a mamei copilului, atribuind norma la situația faptică, reiterăm că nu are

dreptul să conteste paternitatea Matias Manu, care a dat acordul la înscrierea sa în

calitate de tată al copilului, însă Adel Alqadi dispune în totalitate de acest drept.

Or, potrivit art. 49 alin. (1) Codul Familiei, paternitatea poate fi contestată numai

pe cale judecătorească de către persoanele înscrise drept tată sau mamă sau de către

persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului, de către tutorele (curatorul)

copilului.

În temeiul celor precitate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază drept arbitrară decizia

instanței de apel, care nu a luat în considerație toate circumstanțele cauzei,

pronunțând în acest sens o decizie neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui

act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la

examinarea cauzei în ordine de recurs, și reiterând lipsa temeiurilor legale de a

restitui cauza spre rejudecare în prima instanță (art. 432 alin. 3 lit. d) și f) CPC),

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de către Dadic Cristina și

4

Adel Alqadi, casării deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017 și remiterii

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, reieșind din interesul

superior al copiilor minori și cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Dadic Cristina și Adel Alqadi.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Adel Alqadi împotriva Cristinei Dadic și

Manu Matias cu privire la contestarea și stabilirea paternității, cu remiterea cauzei

civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5