3ra-866/17 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- comiterea erorii judiciare
3ra-866/17 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău (judecător Gh. Mîțu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc)
Dosar nr. 3ra-866/17
D E C I Z I E
06 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu
Judecători Maria Ghervas
Ion Druță
Iuliana Oprea
Luiza Gafton
examinând recursul declarat de „Valac Grup“ SRL,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă în ordinea
contenciosului administrativ de „Valac Grup“ SRL împotriva Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală, intervenient accesoriu Gurdiș Andrian, cu privire
la anularea actelor administrative,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de „Valac Grup“ SRL și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 13 septembrie 2016,
C O N S T A T Ă:
La 14 septembrie 2015 „Valac Grup“ SRL a înaintat o cerere de chemare în
judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Agenției de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală (volum I, f.d. 2-6), prin care a solicitat: (1) anularea
hotărârii Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale al Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală nr. 9017 din 17 iunie 2014 de înregistrare în parte a
desenelor și modelelor industriale („huse cu dispozitiv publicitar“, nr. de depozit f
2013 0073 din 21 iunie 2013); (2) anularea hotărârii Comisiei de contestații a
Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală f/n din 29 iunie 2015 cu privire la
respingerea contestației „Valac Grup“ SRL; și (3) compensarea din contul Agenției
de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, „Valac Grup“ SRL a susținut că în anul 2013, în una
din edițiile Buletinului Oficial de Proprietate Intelectuală a observat că prin cererea
din 21 iunie 2013, nr. de depozit f 2013 0073, Gurdiș Andrian a solicitat
1
înregistrarea a 20 de modele industriale, și anume a „huselor cu dispozitiv
publicitar“.
A invocat că este titular al drepturilor asupra unor modele industriale
denumite „huse publicitare“, care au fost înregistrate la 09 decembrie 2009, nr.
certificatului de înregistrare 1189, cu data de prioritate din 06 mai 2009 și cu data
primei dezvăluiri publice din 13 aprilie 2009.
A indicat că „AG Advertising“ SRL, al cărei administrator este Gurdiș
Andrian, întreprinde în mod sistematic acțiuni de amplasare a huselor publicitare în
mijloacele de transport public, lezând astfel drepturile „Valac Grup“ SRL.
A specificat că modelele industriale utilizate de „AG Advertising“ SRL sunt
similare celor înregistrate pe numele „Valac Grup“ SRL, iar înregistrarea pe
numele lui Gurdiș Andrian a „huselor cu dispozitiv publicitar“ reprezintă o
modalitate de eschivare a acestuia de la răspunderea pentru încălcarea drepturilor
„Valac Grup“ SRL.
În acest context, a susținut că modelelor industriale înregistrate pe numele
lui Gurdiș Andrian le lipsește caracterul individual și cel de noutate în sensul art. 7
și 8 Legea nr. 161 din 12 iulie 2007 privind protecția desenelor și modelelor
industriale, elementele caracteristice ale acestora fiind diferite de elementele
caracteristice ale modelelor industriale înregistrate pe numele „Valac Grup“ SRL
numai în detalii nesemnificative.
A precizat că Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, urmare a
examinării cererilor de înregistrare a modelelor industriale, a constatat că unele din
modelele industriale prezentate spre înregistrare diferă doar în detalii
nesemnificative de modelele industriale deja înregistrate, iar impresia globală pe
care o produc asupra utilizatorului avizat nu diferă de impresia produsă asupra unui
astfel de utilizator în privința modelelor industriale deja cunoscute.
Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 11 decembrie 2015
(volum I, f.d. 74), la cererea reprezentantului Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală, Gurdiș Andrian a fost atras în proces în calitate de intervenient
accesoriu.
Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 13 septembrie 2016
(volum I, f.d. 203, 207-210), acțiunea a fost respinsă ca nefondată și s-a încasat din
contul „Valac Grup“ SRL, în beneficiul lui Gurdiș Andrian, suma de 2 500 lei cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică.
La 11 octombrie 2016 „Valac Grup“ SRL a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 13 septembrie 2016 (f.d. 214), solicitând
casarea acesteia.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017 (volum II, f.d. 21-
28), apelul depus de „Valac Grup“ SRL a fost respins și menținută hotărârea
primei instanțe.
La 19 aprilie 2017 reprezentantul intervenientului accesoriu Gurdiș Andrian,
avocatul Cotună Andrian, a înaintat o cerere (volum II, f.d. 29-31) prin care a
solicitat instanței de apel emiterea unei hotărâri suplimentare de încasare în
beneficiul intervenientului accesoriu, din contul „Valac Grup“ SRL, a sumei de
2
4 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017 (volum
II, f.d. 39-43), s-a încasat din contul „Valac Grup“ SRL, în beneficiul lui Gurdiș
Andrian, suma de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În motivarea soluțiilor emise, instanțele de judecată au explicat că hotărârea
Departamentului Mărci, Modele și Desene Industriale al Agenției de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală nr. 9017 din 17 iunie 2014 de înregistrare în parte a
desenelor și modelelor industriale pe numele intervenientului accesoriu este legală,
nefiind incident temeiul de refuz de înregistrare a acestora în baza art. 26 alin. (1)
lit. b) Legea nr. 161 din 12 iulie 2007 privind protecția desenelor și modelelor
industriale, or respectivele desene și modele industriale sunt noi și au caracter
individual, inclusiv în raport cu cele înregistrate pe numele „Valac Grup“ SRL.
În acest context, instanțele de judecată au evidențiat deosebirile cu caracter
individual dintre desenele și modelele industriale a căror înregistrare este
contestată și cele înregistrate pe numele „Valac Grup“ SRL, indicând că la
evaluarea caracterului individual al obiectelor vizate se ia în considerare gradul de
libertate a autorului în elaborarea acestora, care este destul de restrâns, având în
vedere caracteristicile generale ale huselor publicitare.
La 5 iunie 2017 „Valac Grup“ SRL a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel din 04 aprilie 2017 (volum II, f.d. 48-51), solicitând casarea
acesteia, cât și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
În motivarea recursului, „Valac Grup“ SRL a susținut că instanțele de
judecată au interpretat în mod eronat legea, și anume nu au analizat corect, prin
prisma art. 7 și 8 Legea nr. 161 din 12 iulie 2007 privind protecția desenelor și
modelelor industriale, diferențele dintre modelele industriale înregistrate pe numele
său și cele care au fost înregistrate pe numele intervenientului accesoriu Gurdiș
Andrian, eronat constatând că aceste diferențe sunt în detalii semnificative.
A precizat că aplicarea corespunzătoare de către instanțele de judecată a
normelor date ar fi condus la anularea actului administrativ contestat, dat fiind
faptul că modelele industriale înregistrate pe numele intervenientului accesoriu nu
au caracter individual, or impresia globală pe care o produc asupra unui utilizator
avizat nu este diferită de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de
modelele industriale înregistrate pe numele „Valac Grup“ SRL.
La 24 iunie 2017 instanța de recurs a expediat în adresa intimatului Agenția
de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și intervenientului accesoriu Gurdiș
Andrian câte o copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea
depunerii referinței (volum II, f.d. 55).
La 18 iulie 2017 intervenientul accesoriu a depus, prin intermediul
avocatului Cotună Andrian, referință (volum II, f.d. 57-66), solicitând declararea
recursului ca fiind inadmisibil.
În motivarea acestei poziții, intervenientul accesoriu a afirmat că recurentul
în mod declarativ a făcut trimitere la incidența art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de
procedură civilă, fiindcă cele invocate de recurent țin de modul în care instanțele
3
de judecată au apreciat probele și circumstanțele cauzei, reluând, în esență, fondul
cauzei.
La 19 iulie 2017 intimatul a depus referință (volum II, f.d. 68-69), solicitând
declararea recursului ca fiind inadmisibil.
În susținerea acestei poziții, intimatul a invocat că decizia instanței de apel
este legală și întemeiată, fiind elucidate pe deplin circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzei, cu raportarea corectă a acestora la normele
de drept material și procedural.
La 01 august 2017 a fost declarat recurs suplimentar împotriva deciziei
instanței de apel din 04 aprilie 2017 (volum II, f.d. 71-74), solicitând casarea
acesteia, cât și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
În motivarea recursului suplimentar, „Valac Grup“ SRL a invocat încălcarea
de către instanțele de judecată a prevederilor art. 432 alin. (4) Cod de procedură
civilă, exprimată prin superficialitate la examinarea cauzei, care a dus la
soluționarea greșită a acesteia.
În particular, recurentul a declarat că instanța de fond a respins solicitarea sa
de acordare a unui termen pentru pregătirea demersului privind numirea expertizei
judiciare, iar instanța de apel a respins cererea sa de numire a expertizei judiciare,
prezentând o motivare defectuoasă în acest sens.
La 02 august 2017 instanța de recurs a expediat în adresa intimatului
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și intervenientului accesoriu
Gurdiș Andrian câte o copie a cererii de recurs suplimentar, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței suplimentare, dar aceștia nu au valorificat dreptul
procedural respectiv.
Prin încheierea din 30 august 2017 (volum II, f.d. 120), recursul declarat de
„Valac Grup“ SRL a fost considerat admisibil, fiind fixat spre examinare la data de
06 septembrie 2017.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, Recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Având în vedere că dispozitivul deciziei contestate a fost pronunțat la 04
aprilie 2017, iar recursul a fost declarat la 05 iunie 2017, în lipsa la materialele
cauzei a dovezii recepționării de către recurent a deciziei integrale, recursul se
consideră a fi depus în termen.
În temeiul art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, prin încheierea instanței
de recurs din 30 august 2017 (volum II, f.d. 120), recursul declarat de „Valac
Grup“ SRL a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet
din 5 judecători.
Conform art. 444 Cod de procedură civilă, Recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra
oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a
se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
Studiind materialele cauzei în raport cu legislația care guvernează speța,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
4
Justiție consideră necesar să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de
apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel.
Potrivit art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, Judecînd recursul declarat
împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în
baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
Art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă prevede că Instanța, după ce
judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței
de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Colegiul constată că prin hotărârea Departamentului Mărci, Modele și
Desene Industriale al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 9017 din
17 iunie 2014 de înregistrare în parte a desenelor și modelelor industriale (volum I,
f.d. 18-23), au fost înregistrate pe numele lui Gurdiș Andrian un șir de desene și
modele industriale, care sunt reprezentări grafice ale unor produse intitulate „huse
cu dispozitiv publicitar“.
„Valac Grup“ SRL dispune de drepturi asupra unor desene și modele
industriale denumite: (1) „huse cu panou publicitar“, care au fost înregistrate la 09
decembrie 2009, nr. certificatului de înregistrare 1189, cu data de prioritate din 06
mai 2009 (volum I, f.d. 89-94); și (2) „huse cu panouri publicitare pentru scaune“,
care au fost înregistrate la 31 iulie 2013, nr. certificatului de înregistrare 1470, cu
data de prioritate din 29 martie 2012 (volum I, f.d. 89-94).
Conform art. 26 alin. (1) lit. b) Legea nr. 161 din 12 iulie 2007 privind
protecția desenelor și modelelor industriale, Se respinge cererea de înregistrare a
desenului sau a modelului industrial și se declară nul desenul sau modelul
industrial înregistrat sau neînregistrat dacă desenul sau modelul industrial nu
îndeplinește condițiile prevăzute la art.7–11.
Art. 7 alin. (2) Legea nr. 161 din 12 iulie 2007 privind protecția desenelor și
modelelor industriale stipulează că Desenele sau modelele industriale sunt
considerate identice în sensul aplicării alin. (1) dacă elementele lor caracteristice
diferă între ele numai în detalii nesemnificative.
Potrivit art. 8 Legea nr. 161 din 12 iulie 2007 privind protecția desenelor și
modelelor industriale, (1) Se consideră că un desen sau un model industrial are
caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului
avizat este diferită de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt
desen sau model industrial făcut public în sensul art. 10: a) în cazul unui desen sau
model industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă se revendică o
prioritate, înainte de data de prioritate; sau b) în cazul unui desen sau model
industrial neînregistrat, înainte de data la care desenul sau modelul industrial
pentru care se solicită protecție a fost făcut public pentru prima oară. (2) Pentru
evaluarea caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a
autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial, ținându-se cont de
natura produsului și de caracteristicile sectorului industrial sau artizanal.
„Valac Grup“ SRL consideră că modelelor industriale înregistrate pe numele
5
lui Gurdiș Andrian le lipsește caracterul individual și cel de noutate în sensul art. 7
și 8 Legea nr. 161 din 12 iulie 2007 privind protecția desenelor și modelelor
industriale, elementele caracteristice ale acestora fiind diferite de elementele
caracteristice ale modelelor industriale înregistrate pe numele „Valac Grup“ SRL
numai în detalii nesemnificative.
Astfel, prima instanța și instanța de apel corect au stabilit că legalitatea
actului administrativ contestat, și anume a hotărârii Departamentului Mărci,
Modele și Desene Industriale al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
nr. 9017 din 17 iunie 2014, urmează a fi evaluată prin prisma întrunirii de către
desenele și modelele industriale înregistrate pe numele lui Gurdiș Andrian a
condițiilor de noutate și caracter individual în sensul normelor citate mai sus.
Colegiul relevă că ajungând la concluzia de respingere a acțiunii ca
neîntemeiată, prima instanță a efectuat o analiză amplă și exhaustiv motivată a
diferențelor dintre desenele și modelele industriale înregistrate pe numele „Valac
Grup“ SRL și a celor înregistrate pe numele lui Gurdiș Andrian, cu evidențierea
trăsăturilor definitorii ale aspectelor grafice relevante, care au fost supuse
examinării prin prisma gradului de libertate a autorilor specific speței.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, „Valac Grup“ SRL a contestat
rezultatele analizei acesteia, reliefând caracterul semnificativ al diferențelor dintre
desenele și modelele industriale înregistrate pe numele său și cele înregistrate pe
numele lui Gurdiș Andrian, iar apelul a fost respins ca neîntemeiat.
În această conjunctură, Colegiul explică, că în cazul respingerii apelului,
instanța de apel urmează să expună în decizie concluzia cu privire la toate
argumentele invocate de apelant și să întemeieze motivele în legătură cu care
argumentele apelantului din cererea de apel au fost recunoscute ca neîntemeiate.
Instanța de apel nu se va referi la simpla constatare a faptului netemeiniciei
apelului, deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. Or, în sensul art. 6
Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanțele de judecată trebuie să indice,
cu suficientă claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în
vedere caracterul determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere
a faptelor supuse examinării.
În speță însă, instanța de apel a indicat că „obiectele comparate nu sunt
identice, fiind diferite chiar la prima vedere, dar și analizând detaliile modelelor în
comparație“ și a specificat că „obiectele contestate au și un caracter individual,
deoarece impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului se deosebește de
impresia produsă de obiectele anterioare conform certificatelor nr. 1189 și 1470“,
limitându-se la aceste constatări fără a prezenta motivele ce au stat la baza
concluziei sale.
Aceste omisiuni denotă examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă
controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma
prevederilor legale nominalizate.
Instanța de recurs remarcă faptul că instanța de apel a fost competentă de a
examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului, iar instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel, forța
6
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii fiind în afara controlului instanței de recurs.
Din acest considerent, eroarea judiciară depistată conduce la necesitatea trimiterii
cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
Mai mult, Colegiul notează că prin încheierea instanței de apel din 04 aprilie
2017 (volum II, f.d. 19-20), a fost respins ca neîntemeiat demersul înaintat de
reprezentantul „Valac Grup“ SRL privind dispunerea efectuării expertizei
judiciare.
Instanța de apel a motivat această soluție prin aceea că Regulamentul privind
organizarea și funcționarea Comisiei de contestații în domeniul proprietății
intelectuale și procedura de examinare a contestațiilor, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 257 din 02 aprilie 2009, împuternicește Comisia de contestații a
Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală de a verifica asemănarea sau
diferențierea modelelor industriale, procedura dată fiind respectată la caz.
Colegiul relevă că prin hotărârea Comisiei de contestații a Agenției de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală f/n din 29 iunie 2015, a fost respinsă contestația
„Valac Grup“ SRL privind înregistrarea pe numele lui Gurdiș Andrian a desenelor
și modelelor industriale vizate, dar Comisia dată face parte din componența
Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, al cărei act administrativ este
contestat, astfel încât concluziile prezentate de Comisia respectivă nu întrunesc
întocmai criteriul de dezinteresare al expertului, statuat la art. 149 alin. (1) Cod de
procedură civilă.
În acest context, se impune concluzia că respingerea demersului de efectuare
a expertizei aduce atingere principiului disponibilității în drepturi a participanților
la proces, consfințit de art. 27 Cod de procedură civilă.
Pentru aceste raționamente, decizia instanței de apel urmează a fi casată cu
remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
Având în vedere că prin decizia suplimentară a instanței de apel din 02 mai
2017, s-a încasat din contul „Valac Grup“ SRL, în beneficiul lui Gurdiș Andrian,
suma de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, actul de casare a
deciziei recurate atrage după sine și casarea deciziei suplimentare.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Cod de
procedură civilă
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de „Valac Grup“ SRL.
Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017 și
decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017, emise în ordinea
contenciosului administrativ, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de „Valac Grup“ SRL împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală, intervenient accesoriu Gurdiș Andrian, cu privire la anularea actelor
7
administrative, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în
alt complet de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu
Judecători Maria Ghervas
Ion Druță
Iuliana Oprea
Luiza Gafton
8