Decizia nr. 12 din 27 ianuarie 2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.196/1/2024 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui – Secţia civilă privind lămurirea următoarei chestiuni de drept: Dacă „plafonarea” pensiilor de serviciu instituită prin art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a împiedicat actualizarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti cu indicele de inflaţie pentru anii 2019 şi 2020, potrivit art. 68 5 din Legea nr. 567/2004, în cazul pensiilor de serviciu acordate cu începere de la un termen ulterior datei de 15 septembrie 2017 (prevăzută la art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017).

Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei a fost depus raportul întocmit.

Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Tribunalul Vaslui – Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 12 septembrie 2024, astfel cum a fost completată prin Încheierea din 25 octombrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 1 alin. (1) şi al art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul instanţei supreme la 11 octombrie 2024, cu nr. 2.196/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 27 ianuarie 2025. II. Normele legale incidente

Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu completările aduse prin Legea nr. 130/2015, denumită în continuare Legea nr. 567/2004: ” Art. 68 5 . – (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. (2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală. (…) (10) Pensiile de serviciu şi pensiile de urmaş prevăzute de prezenta lege se actualizează, din oficiu, în fiecare an, odată cu modificările valorii punctului de pensie, cu procentul corespunzător ratei inflaţiei utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.”

Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: ” Art. II. – La articolul 68 5 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: ” (10) Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.» (…) Art. VIII. – Cererile de pensionare înregistrate şi nesoluţionate până la data de 15 septembrie 2017 se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale. Art. IX. – (1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizaţiei pentru limită de vârstă. (2) Pensia de serviciu netă/Indemnizaţia pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizaţia pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare. (3) Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizaţiei pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuţiile sociale obligatorii şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare. Art. X. – Prevederile art. VII pct. 3 şi ale art. IX alin. (1) intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020: ” Art. VIII. – (…) (2) Prin derogare de la art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021 pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 130/2021: ” Art. XLIII. – (…) (2) Prin derogare de la prevederile art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022: ” Art. XVIII. – (…) (3) Prin derogare de la prevederile art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023: ” Art. XLI. – (…) (2) Prin derogare de la prevederile art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.”

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, denumită în continuare Codul civil: ” Art. 9. – (…) (3) Interpretarea legii de către instanţă se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecăţii. Art. 10. – Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.” III. Expunerea procesului

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui în Dosarul nr. 549/89/2024, contestatoarea, persoană fizică, a solicitat anularea deciziei de pensionare nr. (…) din 25 ianuarie 2024 şi obligarea intimatei Casa Judeţeană de Pensii (…) la emiterea unei decizii care să cuprindă actualizarea efectivă a pensiei de serviciu, prin modificarea cuantumului pensiei nete cuvenite, în sensul creşterii acesteia, consecinţa aplicării ratei medii anuale a inflaţiei pe anii 2019 şi 2020.

În susţinere, contestatoarea, fost grefier, a arătat că a devenit beneficiarul unei pensii de serviciu acordate în temeiul Legii nr. 567/2004, începând cu 2 octombrie 2017 (ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017).

Prin decizia contestată, deşi i s-a majorat cuantumul pensiei de serviciu brute ca urmare a actualizării cu indicele de inflaţie calculat pe anii 2019 şi 2020, s-a menţinut cuantumul pensiei nete în plată, lipsind astfel de efect concret actualizarea pensiei de serviciu cu indicele de inflaţie [prevăzută de art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, în vigoare la data emiterii deciziei contestate].

S-a arătat că din motivarea deciziei contestate nu rezultă în ce constă această „corectare” a pensiei de serviciu brute şi a pensiei de serviciu nete şi nici care este actul normativ în baza căruia s-a făcut această corectare; făcând un calcul al pensiei şi aplicând procentele de inflaţie de 1,3% şi 4,6%, a rezultat tocmai suma diferenţă în plus, de unde reiese că, într-adevăr, a fost aplicată inflaţia pentru anii 2019 şi 2020, dar nu a fost modificată şi pensia de serviciu netă cuvenită (de încasat), aceasta rămânând tot plafonată la aceeaşi valoare.

Or, menţinerea cuantumului net cuvenit (de încasat) al pensiei de serviciu la aceeaşi valoare de către Casa Judeţeană de Pensii (…), calculată, raportat la baza de calcul comunicată prin Adeverinţa nr. (…) din 6 februarie 2020 emisă de Tribunalul (…), ca fiind media veniturilor nete realizate în ultimul an de activitate, este greşită, ca urmare a interpretării eronate a dispoziţiilor art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, acestea referindu-se strict la momentul calculării pensiei de serviciu prin decizia iniţială, respectiv nr. (…) din 8 noiembrie 2017, prin care s-a admis cererea de pensionare formulată.

Contestatoarea a arătat că art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu se opune şi nu este aplicabil în cazul actualizării în fiecare an a pensiei de serviciu cu rata medie anuală a inflaţiei, aşa cum impune art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, text introdus prin această ordonanţă, anume nr. 59/2017, plafonarea fiind făcută doar la momentul iniţial al stabilirii şi calculării pensiei de serviciu când a fost emisă prima decizie de pensionare.

Totodată, s-a solicitat să se aibă în vedere şi faptul că prin art. VIII alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 s-a prevăzut expres că, „prin derogare de la art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, în anul 2021 pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei”, ceea ce conduce în mod firesc la concluzia că, pentru anul 2019 şi anul 2020, prevederile art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 au fost aplicabile.

Prin întâmpinare, intimata Casa Judeţeană de Pensii (…) a solicitat respingerea acţiunii, ca fiind nefondată, susţinând, că, prin modificările legislative în materia stabilirii pensiilor de serviciu introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, începând cu 15 septembrie 2017, s-a creat un tratament diferit privind modalitatea de stabilire a pensiei de serviciu, în sensul că drepturile stabilite anterior datei de 15 septembrie 2017 nu sunt plafonate la media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, iar cele stabilite ulterior, începând cu 15 septembrie 2017, sunt plafonate.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a reglementat un mod unitar privind actualizarea pensiilor de serviciu, în sensul că cele prevăzute de Legea nr. 567/2004 se actualizează, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei.

Din examinarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 se constată că, pentru a doua categorie de drepturi de pensie, care se stabilesc începând cu data de 15 septembrie 2017, legiuitorul a introdus o particularitate în modalitatea de stabilire a pensiilor de serviciu, în sensul că sunt definiţi cei doi parametri utilizaţi la calculul dreptului, respectiv: pensia de serviciu netă şi venitul net, dar nu a prevăzut şi actualizarea acestor drepturi, aşa cum a fost reglementat pentru pensiile militare prin art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.

Reglementarea actuală prevede doar actualizarea pensiilor brute (regula generală de actualizare), situaţie în care pensia netă cuvenită rezultată din plafonarea prevăzută de art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 rămâne „îngheţată” la momentul stabilirii.

Prin reglementările prevăzute la art. I-V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, legiuitorul a instituit măsura actualizării pensiilor de serviciu stabilite în condiţiile actelor normative enumerate, fără a interveni asupra mediei venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, astfel că, în textele de lege menţionate, instituţia actualizării este lipsită de conţinut, în sensul nereglementării modalităţii de majorare a pensiilor de serviciu plafonate la nivelul mediei venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al acesteia.

Prin urmare, în prezent, în lipsa unor dispoziţii legale care să prevadă modalitatea concretă de actualizare a pensiilor de serviciu stabilite începând cu 15 septembrie 2017, operaţiunea de actualizare nu poate fi aplicată până la modificarea legislaţiei.

Mai mult decât atât, în anul 2021, conform art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, pensia de serviciu nu se actualizează cu rata medie a inflaţiei şi, tot astfel, în anul 2022, conform art. XLIII alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, şi în anul 2023, conform art. XVIII alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării

Tribunalul Vaslui a reţinut incidenţa prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, precum şi faptul că, potrivit art. 4 din aceeaşi ordonanţă, dispoziţiile sale se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie.

Faţă de preambulul expus în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, singura condiţie de admisibilitate este ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare; fiind îndeplinită această cerinţă, sesizarea este obligatorie. V. Punctul de vedere al titularului sesizării

În opinia completului, dispoziţiile art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 (în vigoare din 15 septembrie 2017) nu pot fi interpretate în sensul împiedicării în anii 2019 şi 2020 a actualizării cu indicele de inflaţie a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti stabilite ulterior, începând cu data de 15 septembrie 2017, cât timp actualizarea este prevăzută de art. 68 5 din Legea nr. 567/2004.

În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a prevăzut că: „Potrivit legislaţiei în vigoare, aceste categorii de pensii de serviciu se actualizează anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate”; în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, actualizarea pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat din care sunt suportate.

Prin urmare, s-a arătat că „în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat se impune adoptarea unei soluţii imediate, prin modificarea actelor normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu”.

Ar rezulta astfel concluzia că, prin art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, intenţia legiuitorului a fost de a elimina actualizarea pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, nu actualizarea cu rata medie anuală a inflaţiei.

Pe de altă parte, se arată că eliminarea actualizării pensiilor de serviciu cu rata medie a inflaţiei a fost expres prevăzută pentru anul 2021, conform art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, pentru anul 2022, conform art. XLIII alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, şi pentru anul 2023, conform art. XVIII alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022.

Or, excepţia este de strictă interpretare şi aplicare, iar o derogare tacită de la regula actualizării cu rata medie anuală a inflaţiei nu poate fi admisă. VI. Punctul de vedere al părţilor

Contestatoarea a arătat că este de acord cu sesizarea instanţei supreme în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul de a se stabili dacă art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 interzice sau nu actualizarea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 567/2004 cu rata medie anuală a inflaţiei, aferentă anilor 2019 şi 2020.

S-a susţinut de către contestatoare că actualizarea efectivă a pensiei de serviciu cu indicele de inflaţie trebuie să se facă prin modificarea cuantumului pensiei nete cuvenite (de încasat) în sensul creşterii acesteia prin aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei pe anii 2019 şi 2020.

O interpretare contrară ar face să se ajungă în situaţia în care dispoziţiile art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 nu s-ar mai aplica niciodată, or norma legală trebuie interpretată în sensul în care trebuie să producă un efect, iar nu în sensul neaplicării ei.

Prin aplicarea indicelui de inflaţie, legiuitorul a avut în vedere adăugarea unei compensaţii corespunzătoare creşterii preţurilor, modificarea generală a costului vieţii, a nivelului de trai real al pensionarilor, astfel că neaplicarea art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 i-ar lăsa pentru totdeauna pe pensionari la nivelul veniturilor obţinute din pensie la data stabilirii acesteia, privându-i de compensaţia stabilită de legiuitor, ceea ce creează o discriminare faţă de ceilalţi pensionari.

Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 226/2020, nr. 130/2021 şi nr. 168/2022 fac referire la neaplicarea actualizării pentru anii 2021, 2022 şi 2023, dar pentru anii 2019 şi 2020 nu există niciun act normativ care să suspende sau să deroge de la aplicarea art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privitoare la operaţiunea de actualizare.

Susţinerea intimatei potrivit căreia „drepturile de pensie stabilite înainte de această dată nu sunt plafonate la media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, în timp ce acelea stabilite după 15 septembrie 2017 sunt plafonate, întrucât acestea nu pot fi mai mari decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu” este neîntemeiată, pentru că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu cuprinde vreo dispoziţie legală care să limiteze aplicarea dispoziţiilor art. II privind actualizarea cu indicele de inflaţie doar în privinţa pensiilor stabilite până la intrarea în vigoare a actului normativ.

Interpretarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut eronat de către intimată, nefiind necesară elaborarea de acte normative noi ori modificarea legislaţiei; dispoziţiile art. II şi IX din ordonanţa de urgenţă nu se exclud reciproc, ele raportându-se la momente diferite; astfel, art. IX se referă la momentul stabilirii pensiei de serviciu, când pensia netă stabilită nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, în timp ce art. II are în vedere perioada ulterioară momentului stabilirii pensiei, interval în care pensia este supusă actualizării în condiţiile legii.

Art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu derogă, ci vine în completarea Legii nr. 567/2004, care nu conţine dispoziţii în ceea ce priveşte „plafonarea” pensiilor de serviciu actualizate. Aceste prevederi nu se opun în niciun fel actualizării în fiecare an a pensiei de serviciu cu rata medie anuală a inflaţiei, aşa cum precizează art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, text legal menţinut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.

Intimata nu a formulat un punct de vedere. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

Într-o primă orientare se apreciază că dispoziţiile art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu au împiedicat actualizarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti cu indicele de inflaţie pentru anii 2019 şi 2020, conform art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004.

Plafonarea prevăzută de art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 vizează pensiile stabilite, între altele, în baza Legii nr. 567/2004, iar referirea la pensiile stabilite se impune a fi înţeleasă însă ca privind exclusiv momentul stabilirii pensiei, prin aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de lege, nu momentul actualizării.

Dincolo de această diferenţiere între cele două operaţiuni, de stabilire a pensiei şi de actualizare, este de reţinut şi un alt aspect, anume acela că actualizarea cu rata inflaţiei nu interferează cu algoritmul de calcul al pensiei, ci are exclusiv rolul de a acoperi devalorizarea monedei naţionale, prin indexarea cuantumului pensiei deja stabilite cu un anumit procent reprezentând rata inflaţiei.

Legiuitorul a prevăzut eliminarea actualizării cu rata medie anuală a inflaţiei în mod expres pentru anii 2021-2023, prin art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. XI alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. XVIII alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, astfel că, pentru anii în care nu s-a instituit o astfel de exceptare, este posibilă actualizarea pensiilor.

În acest sens sunt hotărârile judecătoreşti înaintate de Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Neamţ, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Ploieşti şi punctele de vedere teoretice înaintate de Tribunalul Teleorman, Curtea de apel Iaşi, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Vaslui şi Tribunalul Buzău.

Într-o doua orientare s-a susţinut că dispoziţiile art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au împiedicat actualizarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti cu indicele de inflaţie pentru anii 2019 şi 2020, fiind înaintate o hotărâre neapelată şi o alta nedefinitivă, pronunţate de Tribunalul Alba, şi puncte de vedere teoretice de către Tribunalul Braşov, Tribunalul Ilfov şi Tribunalul Constanţa.

Se arată că, în lipsa unor dispoziţii legale care să prevadă modalitatea concretă de actualizare a pensiilor de serviciu stabilite începând cu data de 15 septembrie 2017, actualizarea nu poate fi aplicată până la modificarea legislaţiei şi, în plus, că pentru anii 2021-2023 legiuitorul a statuat că pensia de serviciu nu se mai actualizează cu rata medie a inflaţiei.

Curtea de Apel Cluj a înaintat o hotărâre judecătorească care nu priveşte problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, iar curţile de apel Oradea, Piteşti, Târgu Mureş, Suceava şi Timişoara nu au identificat practică judiciară.

Ministerul Public a menţionat că la nivelul Secţiei Judiciare nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Prin deciziile nr. 502/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, nr. 302/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 4 septembrie 2023, nr. 203/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, şi nr. 544/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblu, precum şi cele ale art. IX, respectiv ale art. VII pct. 2 şi 3 şi ale art. X cu referire la art. VII pct. 3 şi ale art. VII şi art. VIII, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Prin Decizia nr. 145/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 17 mai 2022, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 sunt neconstituţionale şi a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 5 din Legea nr. 567/2004. IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 şi al art. IX şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu împiedică, în privinţa pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, acordarea pensiilor de serviciu nete actualizate, potrivit art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu rata medie anuală a inflaţiei pentru anii 2019 şi 2020. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Asupra admisibilităţii sesizării

Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispoziţiile de drept comun, prevăzute de art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile impune, contrar aprecierii greşite a instanţei de trimitere, îndeplinirea mai multor cerinţe, după cum urmează: (i) sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1, aflat în curs de judecată în primă instanţă sau în calea de atac; (ii) sesizarea să expună o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; şi (iii) verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanţa supremă nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Încheierea de sesizare trebuie să cuprindă, totodată, şi „motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor” [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă].

Evaluând elementele sesizării pendinte, se constată îndeplinită cerinţa prevăzută de norma specială, tribunalul fiind învestit, conform legii, cu judecata în primă instanţă a unui proces privind stabilirea şi/sau plata pensiei actualizate.

Se constată îndeplinită şi cerinţa privind existenţa unei chestiuni de drept reale, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, încheierea de sesizare expunând conţinutul acesteia. Dificultatea chestiunii de drept rezidă în multiplele modificări legislative aduse prevederilor Legii nr. 567/2004, privitoare la stabilirea, acordarea şi actualizarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, între momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004 şi momentul abrogării şi înlocuirii cu Legea nr. 11/2024, având aceeaşi titulatură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 12 ianuarie 2024, lege care este declarată neconstituţională, în ansamblul său, prin Decizia nr. 402 din 19 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2025.

Chestiunea de drept cu privire la care s-au conturat indicii privind ivirea practicii neunitare are ca premisă divergenţa ivită la nivelul instanţelor judecătoreşti în legătură cu modalitatea de determinare a cuantumului net al pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti stabilite cu aplicarea art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pe baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, cuantum net rezultat în urma actualizării acestor pensii conform art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 în anii 2019 şi 2020, astfel urmând a face obiectul prezentei decizii.

Se constată, totodată, că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept şi că nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Asupra fondului sesizării

Art. 68 din Legea nr. 567/2004 a prevăzut, în redactarea sa iniţială, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi actualizarea în raport cu salariul de bază brut al personalului auxiliar în activitate, norma juridică fiind modificată şi completată prin Legea nr. 17/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007.

Prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Prin urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti au fost recalculate în temeiul principiului contributivităţii şi actualizate potrivit regulilor prevăzute de acest din urmă act normativ.

Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, act normativ ce a abrogat, prin art. 196 lit. f), şi dispoziţiile art. 68, art. 68 1 alin. (2) şi ale art. 68 2 -68 4 din Legea nr. 567/2004. Pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti au fost stabilite, după această dată, pe principii contributive, după caz, actualizate, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.

Ulterior, apreciind că se impune acordarea din nou a pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, legiuitorul a dispus în acest sens prin dispoziţiile art. I şi II din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, care a intrat în vigoare la 25 iulie 2015.

Prin art. I din Legea nr. 130/2015 s-a dispus completarea Legii nr. 567/2004, prin introducerea, după art. 68 4 , a unui nou articol, art. 68 5 , cu alineate de la (1) la (15), prin care legiuitorul a precizat şi criteriile de calcul al pensiilor de serviciu acordate acestei categorii de personal.

În acest sens sunt şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 502/2018 potrivit cărora: „(…) Curtea constată că, odată cu acordarea din nou a beneficiului dreptului la pensie de serviciu, Legea nr. 130/2015 a stabilit totodată şi condiţiile în care acesta se acordă. Contrar celor susţinute de autorul excepţiei, însă, aceste dispoziţii nu reprezintă o repunere în fondul activ al legislaţiei a dispoziţiilor abrogate ale art. 68 din Legea nr. 567/2004, ci o reglementare nouă, de sine stătătoare, care îşi produce efectele de la intrarea sa în vigoare pentru viitor.” (paragraful 22).

Art. 68 5 alin. (10), nou-introdus în cuprinsul Legii nr. 567/2004, prevede următoarele: „Pensiile de serviciu şi pensiile de urmaş prevăzute de prezenta lege se actualizează, din oficiu, în fiecare an, odată cu modificările valorii punctului de pensie, cu procentul corespunzător ratei inflaţiei utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.”

În considerarea conţinutului normativ al textului, rezultă că norma de drept instituie regula actualizării pensiilor de serviciu stabilite potrivit Legii nr. 567/2004, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015.

Cât priveşte cuantumul net al pensiei actualizate, rezultă că legiuitorul nu a reglementat prin norma de drept o limită valorică maximă ce nu poate fi depăşită, ci doar o limită valorică minimă, sub care pensia netă actualizată nu poate fi redusă, reprezentată de valoarea pensiei în plată.

Dispoziţiile art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 au fost modificate, ulterior, prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2017, după cum se va arăta în cele ce succedă, şi, mai apoi, abrogate prin art. 276 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 11/2024.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, legiuitorul delegat a adoptat două categorii de măsuri privind pensiile de serviciu stabilite pe baza mai multor acte normative, printre care şi Legea nr. 567/2004, după cum urmează: a stabilit un alt indicator, unic, pentru actualizarea acestora (art. I-VIII) şi, distinct, a stabilit o limită valorică maximă privind cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017 (art. VIII-X).

Raţiunea adoptării acestor măsuri este indicată în preambulul ordonanţei de urgenţă, anume în scopul atenuării discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, în considerarea faptului că se actualizează anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, aspect de natură să producă „efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate”, în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor.

Prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, legiuitorul delegat a modificat dispoziţiile art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, după cum urmează: „Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.”

Statuând în sensul celor de mai sus, legiuitorul delegat a reconfirmat regula actualizării pensiilor de serviciu acordate personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti conform art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, stabilind un nou indicator în acest scop, anume rata medie anuală a inflaţiei.

Prin modificarea adusă prin ordonanţa de urgenţă dispoziţiilor art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, legiuitorul delegat nu a instituit o limită valorică maximă privind cuantumul net al pensiei de serviciu rezultate în urma actualizării cu noul indicator, ci a menţinut limita valorică minimă prevăzută de textul de lege în forma avută anterior modificării.

Prin art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, normă juridică proprie acesteia, legiuitorul delegat a prevăzut următoarele: „(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor (…) Legii nr. 567/2004 (…) nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizaţiei pentru limită de vârstă.” (s.n.)

La alin. (2) şi (3) au fost definiţi parametrii necesar a fi calculaţi pentru stabilirea limitei valorice maxime prevăzute la alin. (1), anume, pensia de serviciu netă, ca reprezentând pensia de serviciu în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, şi venitul net, ca reprezentând venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contribuţiile sociale obligatorii şi impozitul pe venit.

Potrivit art. X din ordonanţa de urgenţă, prevederile art. IX alin. (1) au intrat în vigoare la 15 septembrie 2017, iar, conform art. VIII, cererile de pensionare înregistrate şi nesoluţionate până la data de 15 septembrie 2017 „se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale” (s.n.).

În considerarea conţinutului normativ al textului, rezultă că, prin dispoziţiile legale menţionate, legiuitorul nu a instituit o modalitate diferită de stabilire a pensiei de serviciu a personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti, alta decât cea prevăzută de Legea nr. 567/2004, aşa că, şi după intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, aceste pensii s-au stabilit pe baza algoritmului bazat pe vârstă şi vechime prevăzut la art. 68 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 567/2004, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015.

Prin norma prevăzută la art. IX alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, legiuitorul delegat a derogat de la regula plăţii integrale a cuantumului net al acestor pensii de serviciu, statuând că pensiile nete stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu data intrării în vigoare a normei, 15 septembrie 2017, se vor acorda într-un cuantum net redus la limita valorică maximă, reprezentată de media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.

Instituind o derogare de la regula generală privind plata integrală a cuantumului net al pensiilor de serviciu, norma de drept prevăzută de art. IX alin. (1) din ordonanţa de urgenţă este o normă specială care se aplică doar în cazul expres şi limitativ prevăzut de către legiuitor, anume în cazul stabilirii pensiilor de serviciu solicitate prin cererile de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017.

Calificarea ca normă specială a art. IX se impune în evaluarea atât a conţinutului normativ al dispoziţiei alin. (1) al normei, prin care se instituie limita valorică maximă ce nu poate fi depăşită de cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, cât şi a dispoziţiilor alin. (2) şi (3) ale normei, care definesc parametrii pe baza cărora se determină limita valorică prevăzută la alin. (1), parametri ce se calculează la momentul deschiderii dreptului la pensie al titularilor acestor cereri.

Cât priveşte actualizarea, se constată că legiuitorul delegat nu a derogat în privinţa acestor pensii de serviciu de la regula generală de actualizare prevăzută de art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, prin instituirea unei limite valorice maxime privind cuantumul net al pensiei rezultate în urma actualizării.

Opţiunea legiuitorului delegat privind aplicarea regulii generale în materie de actualizare se regăseşte la art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin care s-a modificat doar indicatorul prevăzut la art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, menţinându-se limita valorică minimă sub care pensia netă actualizată nu poate fi redusă.

Prin urmare, stabilite fiind în baza Legii nr. 567/2004, concluzia logică care se impune este că pensiile de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, asemenea acelora stabilite în baza cererilor înregistrate anterior acestei date, se actualizează în condiţiile şi limitele prevăzute de art. 68 5 alin. (10) din lege, modificat prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.

În aceste sens sunt şi considerentele Deciziei nr. 544/2020, prin care, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII şi art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea Constituţională a reţinut că, în privinţa actualizării pensiilor de serviciu, sunt valabile dezlegările din jurisprudenţa sa anterioară prin care a statuat că, „întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare” (paragraful 26).

Actualizarea cu rata medie anuală a inflaţiei a sumelor de bani stabilite, potrivit legii, cu titlu de pensie publică sau de serviciu, datorate de stat pensionarului pe toată durata vieţii sale, urmăreşte, de altminteri, conservarea, la data efectuării plăţii, a valorii reale a obligaţiei băneşti ce incumbă statului (prin menţinerea la aceeaşi putere de cumpărare) şi contracararea, astfel, a consecinţelor negative ale procesului inflaţionist ce conduce la deprecierea monedei naţionale.

Rezultă că scopul urmărit prin actualizarea cu indicatorul menţionat a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, corespunde scopului urmărit prin adoptarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, atenuarea discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari generate de actualizarea pensiilor de serviciu cu majorarea salariului personalului aflat în activitate, fapt ce poate explica absenţa unei derogări de la regula generală de actualizare în privinţa pensiilor stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017.

Interpretarea potrivit căreia pensiile de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare mai sus arătate se impun a fi plătite, şi în urma actualizării, în cuantumul net calculat la momentul stabilirii lor, argumentată prin omisiunea legiuitorului de a reglementa, prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, o derogare şi de la regula actualizării pensiilor de serviciu prevăzute de art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, prin stabilirea unui algoritm de actualizare a limitei valorice indicate la alin. (1) şi a parametrilor indicaţi la alin. (2) şi (3) prevăzuţi de norma specială de la art. IX, nu ţine seama nici de situaţia reglementată expres prin norma specială şi nici de situaţia neprevăzută de lege (limitarea cuantumului net maxim al pensiei actualizate) pentru care se urmăreşte aplicarea, prin analogie, a normei speciale, fapt interzis prin art. 10 din Codul civil.

Prin urmare, interpretarea şi argumentele expuse nu pot fi primite, pe de o parte, pentru că legiuitorul nu a pus în legătură pe criterii de proporţionalitate prevederile art. II, prin care a modificat art. 68 5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu cele ale art. IX alin. (1), normă proprie Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, de strictă interpretare şi aplicare, şi, pe de altă parte, pentru că au ca rezultat înlăturarea de la aplicare, în integralitate, a prevederilor art. 68 5 alin. (10), aşa cum au fost modificate prin art. II din ordonanţa de urgenţă, în privinţa pensiilor de serviciu stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, ceea ce, potrivit art. 9 al