2ra-1527/17 — obligarea inlaturarii obstacolelor prin demolarea constructiei

2ra-1527/17 — obligarea inlaturarii obstacolelor prin demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Ig. Mânăscurtă dosarul nr. 2ra-1527/17

instanța de apel: A. Bostan,V. Negru, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

30 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Alexandr Bogaciuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ștefan Bogaciuc

împotriva lui Alexandr Bogaciuc, intervenient principal Consiliul municipal

Chișinău cu privire la partajarea în natură a bunurilor imobile și determinarea

modului de folosință a terenului, și la

cererea reconvențională a Consiliului municipal Chișinău împotriva lui Ștefan

Bogaciuc și Alexandr Bogaciuc cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor prin

demolarea construcțiilor neautorizate și eliberarea terenului ocupat abuziv, și la

cererea reconvențională a lui Alexandr Bogaciuc împotriva lui Ștefan

Bogaciuc, Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu Olga Gherasimenco cu privire la divizarea în natură a

bunurilor imobile și obligarea atribuirii în proprietate privată a terenului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Alexandr Bogaciuc, casată hotărârea Judecătoriei

Ciocana, municipiul Chișinău din 29 decembrie 2014 în partea încasării de la

Alexandr Bogaciuc a taxei de stat suplimentare și dispusă în această parte scutirea

de la achitarea taxei de stat, iar în rest hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 19 aprilie 2010, Ștefan Bogaciuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexandr Bogaciuc, intervenient accesoriu Consiliul mun.

Chișinău cu privire la atribuirea lotului de pământ în folosință, determinarea

modului de folosință a terenului, stabilirea hotarelor generale și obligarea să nu îi

creeze obstacole în instalarea gardului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, deține cu drept de proprietate

2/3 cotă-parte din toate construcțiile amplasate pe terenul cu numărul cadastral

0100310.145, care aparține administrației publice locale cu suprafața 0,3906 ha

situat în mun. Chișinău, str. Colonița, 127 iar Alexandr Bogaciuc deține în

proprietate 1/3 cotă-parte din imobile situate pe același teren.

1

Menționează că, terenul aferent imobilelor se află de mai mulți ani în

folosință comună cu fratele său, Alexandr Bogaciuc și achită impozitele funciare,

însă pârâtul îi creează impedimente în folosirea terenului aferent construcțiilor ce îi

aparțin.

Invocă că, la data de 16 iulie 2009 s-a adresat la Consiliului mun. Chișinău cu

cerere, prin care a solicitat stabilirea hotarelor lotului de pământ și transmiterea

acestuia în proprietate comună, însă prin răspunsul nr.01/109-769 din 02 aprilie

2010 i s-a comunicat că, examinarea cererii a fost suspendată până la soluționarea

definitivă a litigiului declanșat.

Solicită determinarea modului de folosire a lotului de pământ cu suprafața de

0,3906 ha aferent caselor de locuit ce îi aparțin lui cu drept de proprietate 2/3 cotă-

parte și lui Alexandr Bogaciuc 1/3 cotă-parte situat în mun. Chișinău, str. Colonița,

127, atribuirea în folosința sa a terenului cu suprafața de 0,2604 ha, iar pârâtului

terenul cu suprafața de 0,1302 ha, stabilirea hotarelor generale și obligarea să nu-i

creeze obstacole în instalarea gardului pe hotarul de separare.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 11 mai 2010 a fost

atras în proces în calitate de intervenient principal Consiliul mun. Chișinău (f.d.37).

Tot, la data de 11 mai 2010, Consiliul mun. Chișinău a depus cerere

reconvențională împotriva lui Ștefan Bogaciuc și Alexandr Bogaciuc cu privire la

obligarea înlăturării obstacolelor prin demolarea construcțiilor neautorizate și

eliberarea terenului ocupat abuziv (f.d.31-32, vol.I).

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, familia Bogaciuc fară a

coordona cu serviciile abilitate și în lipsa deciziei Consiliului mun. Chișinău privind

repartizarea terenurilor, a ocupat ilegal lotul de pământ cu suprafața de 2761 m2,

fapt confirmat prin schema de situație a terenului elaborată de Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare. Terenul îngrădit cu gard instalat neautorizat

este proprietate municipală conform prevederilor art. 42 din Codul funciar și art.10

al Legii cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 12l din 04

mai 2007. Terenurile ocupate ilegal se restituie deținătorilor legali fără a restitui

cheltuielile suportate pentru folosirea nelegală a terenurilor iar aducerea terenurilor

în stare bună pentru folosință, inclusiv demolarea construcțiilor se face pe seama

cetățenilor care le-au ocupat fără autorizație.

Solicită obligarea lui Ștefan Bogaciuc și lui Alexandr Bogaciuc să înlăture

obstacolele în folosirea terenului proprietate municipală prin demolarea

construcțiilor neautorizate și eliberarea terenului ocupat abuziv cu suprafața de 2761

m2.

La data de 28 mai 2010, Alexandr Bogaciuc a depus cerere reconvențională

împotriva lui Ștefan Bogaciuc și Consiliului mun. Chișinău cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor, dreptului de posesie a

terenului aferent și lăsarea în folosință comună a gardului, porții și pavajului (f.d.

54, vol.I).

În motivarea acțiunii reconvenționale Alexandr Bogaciuc a indicat că, deține

cu drept de proprietate 1/3 cotă-parte din casele de locuit cu suprafețele de 82,9 m2,

92,2 m2 și 88,7 m2 iar Ștefan Bogaciuc deține cu drept de proprietate 2/3 cotă-parte

2

din aceste imobile. În anul 1989 Ștefan Bogaciuc a ocupat imobilele cu lit. B și V,

iar el a ocupat imobilul lit. A și A l.

Susține că, în baza certificatului de moștenitor nr. 4-69 din 12 martie 1992

mai deține beciul cu nr. l și șurele nr. 3, 5, 1 V iar Ștefan Bogaciuc deține beciul cu

nr. 4 și șurele nr. V1, 4 și 7.

Afirmă că, toate aceste construcții sunt amplasate pe terenul cu suprafața de

0,3906 ha ce aparține administrației publice locale.

Solicită Alexandr Bogaciuc recunoașterea dreptului lui de proprietate asupra

construcțiilor lit. A, A l, a beciului nr. l și șurelor nr. 3, 5, 1 V, recunoașterea după

Ștefan Bogaciuc a dreptului de proprietate asupra construcțiilor lit. B și V, a beciului

nr. 4 și a șurelor nr. V l, 4 și 7, confirmarea după Alexandr Bogaciuc și Ștefan

Bogaciuc a dreptului de posesie și folosință asupra terenului aferent cu suprafața de

0,3906 ha conform cotelor-părți deținute din construcții și atribuirea în folosință

comună a gardului, porții și pavajului.

La data de 03 iunie 2011, Alexandr Bogaciuc a depus cerere reconvențională

suplimentară solicitând partajarea în natură a bunului imobilul situat în mun.

Chișinău, str. Colonița, 127 conform cotelor-părți de 1/3 și 2/3 deținute de către el și

Ștefan Bogaciuc cu drept de proprietate și determinarea modului de folosire a

terenului aferent caselor de locuit conform cotelor-părți divizate în natură (f.d.163-

168, vol.I).

În motivarea acțiunii reconvenționale suplimentare Alexandr Bogaciuc a

indicat că, în baza contractului de partaj din 25 ianuarie 1990 lui Ștefan Bogaciuc i-a

revenit 2/3 cotă-parte (lit. B și V) din bunurile imobile enunțate, iar mamei lor,

Nadejda Bogaciuc i-a revenit 1/3 cotă-parte (lit. A și A l), gardul fiind în folosință

comună.

Menționează că, prin certificatul de moștenitor testamentar și testament lui i-a

revenit cota-parte de 1/3 a Nadejdei Bogaciuc.

Relevă că, se folosesc împreună cu Ștefan Bogaciuc de imobile ce le aparțin,

fără a fi partajate în natură iar terenul pe care sunt amplasate construcțiile le-a fost

transmis în folosință de administrația publică locală și achită impozitul funciar

proporțional cotelor ce le revin, astfel, sunt coposesori de bună-credință a terenului

aferent caselor de locuit cu suprafața 0,3906 ha.

La data de 10 noiembrie 2011, Ștefan Bogaciuc a depus cerere suplimentară

prin care a solicitat declararea nulă a certificatului de moștenitor testamentar din 12

martie 1992 și a certificatului de înregistrare a dreptului de proprietate din 17 martie

1992 eliberate lui Alexandr Bogaciuc, indicând că, la 16 aprilie 1984 a decedat tatăl,

Fiodor Bogaciuc iar după decesul acestuia a acceptat succesiunea, fiindu-i eliberat la

06 martie 1989 certificatul de moștenitor legal asupra cotei-părți ce i-au aparținut

acestuia din imobilul situat în mun. Chișinău, str. Colonita,127 (f.d.220-221, vol. I).

Menționează că, în anul 1986 cu acordul coproprietarului, Nadejda Bogaciuc

a construit casa de locuit lit. B cu suprafața de 58,4 m2, construcția auxiliară lit. V

cu suprafața de 72,3 m2, beciul, poarta și gardul, construcții care prin hotărârea

Comitetului Executiv a raionului Dnestrovsc or. Chișinău nr. 6/7234 din 27 iunie

1989 au fost recepționate și înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

3

Invocă că, ulterior, la data de 25 ianuarie 1990, de comun acord cu Nadejda

Bogaciuc au încheiat contractul privind determinarea cotelor-părți ce le revin din

proprietatea comună și au determinat modul de folosire a acestora, astfel, lui i-au

revenit 2/3 cotă-parte compuse din imobilele lit. B și V, subsolul, beciul, poarta și

ograda, iar Nadejdei Bogaciuc i-a revenit imobilul lit. A, Al și beciul, în folosință

comună a rămas gardul iar de terenul aferent se foloseau proporțional cotelor-părți

deținute.

Afirmă că, la data de 23 august 1991, Nadejda Bogaciuc a întocmit testament,

prin care a testat cota sa parte de 1/3 fratelui Alexandr Bogaciuc iar la 12 martie

1992, a fost perfectat pe numele lui Alexandr Bogaciuc certificatul de moștenitor

testamentar nr. 1-1081, în care s-a inclus imobilul cu suprafața 115,5 m2 și

construcțiile auxiliare - șură, beci, poartă, gard și ograda situate pe terenul cu

suprafața de 600 m2.

Relevă că, la data de 05 aprilie 2001, certificatul de moștenitor testamentar

din 12 martie 1992 a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, fapt

despre care a aflat la data de 03 septembrie 2010.

Consideră că, certificatul de moștenitor testamentar din 12 martie 1992 a fost

întocmit cu încălcarea legii, deoarece notarul urma să indice în certificat bunurile

rămase după decesul Nadejdei Bogaciuc conform contractului privind determinarea

cotelor-părți ideale din proprietatea comună din 25 ianuarie 1990.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 07 mai 2012 a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Olga Gherasimenco (f.d. 55

vol.II).

La data de 30 mai 2012, Alexandr Bogaciuc a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiunea reconvențională solicitând, divizarea în natură a cotelor-

părți din imobilul situat în mun. Chișinău, str. Colonița, 127, ce aparțin cu drept de

proprietate comună de 2/3 cotă-parte lui Ștefan Bogaciuc și 1/3 cotă-parte lui

Alexandr Bogaciuc, conform contractului de partaj din 25 ianuarie 1990 cu

înregistrarea imobilelor la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău ca bunuri separate și

stabilirea modului de folosință a terenului aferent caselor de locuit, cu suprafața de

0,906 ha în dependență de cotele-părți divizate (f.d. 59, vol.II).

La data de 17 septembrie 2012, Ștefan Bogaciuc a depus cerere suplimentară

la cererea de chemare în judecată solicitând recunoașterea dreptului său de

proprietate asupra 2/3 cotă-parte din lotul de pământ aferent casei de locuit cu

suprafața de 0,2604 ha din suprafața totală de 0,3906 ha, situat în mun. Chișinău, str.

Colonița, 127 și stabilirea hotarelor generale a lotului de pământ (f.d.95-96, vol.II).

La data de 21 martie 2013, Alexandr Bogaciuc a depus cerere suplimentară la

acțiunea reconvențională solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/3

cotă-parte din lotul de pământ aferent casei de locuit cu suprafața de 0,1302 ha din

suprafața totală de 0,3906 ha situat în mun. Chișinău, str. Colonița, 127 și stabilirea

hotarelor generale a lotului de pământ (f.d. 141-143, vol.II).

Ulterior, la data de 17 noiembrie 2014, Alexandr Bogaciuc și-a concretizat

cerințele din acțiunea reconvențională, solicitând divizarea în natură a bunului

imobil situat în mun. Chișinău, str. Colonița,127, care aparține cu drept de

proprietate comună pe cote-părți de 2/3 lui Ștefan Bogaciuc și 1/3 cotă-parte lui

4

Alexandr Bogaciuc conform contractului de partaj din 25 ianuarie 1990 și, anume,

lui Ștefan Bogaciuc să-i fie atribuită casa de locuit lit. B cu nr. cadastral

0100310.145.02 și lit. V cu nr. Cadastral 0100310.145.03 cu anexele acestora iar

Alexandr Bogaciuc casa de locuit lit. A și A1 cu nr. Cadastral 0100310.145.01 cu

construcțiile anexe, obligarea Consiliului mun. Chișinău să-i atribuie lui în

proprietate privată terenul cu suprafața de 0,1300 ha, iar lui Ștefan Bogaciuc

suprafața de 0,2604 ha din suprafața totală de 0,3906 ha și divizarea în natură a

terenului aferent caselor de locuit conform variantei nr. II din Raportul de expertiză

nr. 619 din 28 martie 2014 (f.d. 44, vol. III).

La data de 18 decembrie 2014, reclamantul Ștefan Bogaciuc și-a concretizat

pretențiile, solicitând partajarea în natură construcțiile prin atribuirea în proprietate

sa a bunurilor imobilele cu numerele cadastrale 0100310.145.02 și 0100310.145.03,

iar lui Alexandr Bogaciuc bunul imobil cu nr. cadastral 0100310.145.01, situate pe

terenul cu suprafața 0,3906 ha, nr. cadastral 0100310.145, situate în mun. Chișinău,

str. Colonița, 127, determinarea modului de folosință a terenului aferent caselor de

locuit conform variantei nr. III a Raportului de expertiză nr. 619 din 28 martie 2014

și inițierea formării prin divizare a bunurilor imobile noi ca bunuri separate (f.d.49,

vol.III).

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 29 decembrie 2014 a

fost admisă integral acțiunea inițială și parțial acțiunea reconvențională a lui

Alexandr Bogaciuc. A fost partajat în natură construcțiile cu numerele cadastrale

0100310.145.01 cu suprafața de 82,9 m2, nr. cadastral 0100310.145.02 cu suprafața

de 92,2 m2, nr. cadastral 0100310.145.03 cu suprafața de 88,6 m2, amplasate pe

terenul cu nr. cadastral 0100310.145 cu suprafața totală de 0,3906 ha, situat în mun.

Chișinău, str. Colonița, 127, atribuind în proprietate exclusivă lui Ștefan Bogaciuc

bunurile imobile cu numerele cadastrale 0100310.145.02 cu suprafața de 92,2 m2,

nr. cadastral 0100310.145.03 cu suprafața de 88,6 m2, amplasate pe terenul cu nr.

cadastral 0100310.145 cu suprafața totală de 0,3906 ha, situat în mun. Chișinău, str.

Colonița, 127, iar lui Alexandr Bogaciuc atribuind în proprietate exclusivă bunul

imobil cu nr. cadastral 0100310.145.01 cu suprafața de 82,9 m2.

A fost obligat Consiliul mun. Chișinău să atribuie în proprietate privată lui

Alexandr Bogaciuc și Ștefan Bogaciuc terenul pentru construcție cu nr. cadastral

0100310.145, cu suprafața de 0,3906 ha, situat în mun. Chișinău, str. Colonița, 127,

ocupat de construcțiile cu nr. cadastral 0100310.145.01 cu suprafața de 82,9 m2, nr.

cadastral 0100310.145.02 cu suprafața de 92,2 m2, nr. cadastral 0100310.145.03 cu

suprafața de 88,6 m2 care aparțin cu drept de proprietate privată lui Ștefan Bogaciuc

și Alexandr Bogaciuc și, anume, lui Alexandr Bogaciuc suprafața de teren de 0,1302

ha ocupat de casa de locuit cu nr. cadastral 0100310.145.01 cu suprafața de 82,9 m2,

iar lui Ștefan Bogaciuc terenul cu suprafața de 0,2604 ha ocupat de imobilul cu nr.

cadastral 0100310.145.02 înregistrat drept casă de locuit cu suprafața de 92,2 m2 și

imobilul cu nr. cadastral 0100310.145.03 înregistrat drept casă de locuit cu suprafața

de 88,6 m2.

A fost divizat în natură terenul ocupat de casele de locuit ce aparțin lui

Alexandru Bogaciuc și Ștefan Bogaciuc cu nr. cadastral 0100310.145.01 cu

suprafața de 82,9 m2, nr. cadastral 0100310.145.02 cu suprafața de 92,2 m2, nr.

5

cadastral 0100310.145.03 cu suprafața de 88,6 m2 amplasate pe terenul cu nr.

cadastral 0100310.145, conform variantei nr. III din Raportul de expertiză nr. 619

din 28 martie 2014 și, anume, lui Ștefan Bogaciuc i s-a atribuit în natură sectorul de

teren marcat de punctele: 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21 -22-7 cu

suprafața totală de 2604 m2, iar lui Alexandr Bogaciuc i s-a atribuit în natură

sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-22-21-20-19-18-17-16-l cu

suprafața totală de 1302 m2.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Alexandr Bogaciuc în partea

atribuirii în proprietatea sa a anexelor neautorizate din str. Colonița, 127, mun.

Chișinău ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă integral acțiunea reconvențională a Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului mun. Chișinău împotriva lui Ștefan Bogaciuc și Alexandr Bogaciuc cu

privire la demolarea construcțiilor neautorizate și eliberarea lotului de pământ cu

suprafața de 2761 m2 de pe str. Colonița, 127, mun. Chișinău ca fiind neîntemeiată.

A fost încasat de la Ștefan Bogaciuc în beneficiul lui Alexandr Bogaciuc

cheltuielile de judecată în mărime de 150 lei și s-a încasat de la Alexandr Bogaciuc

în beneficiul lui Ștefan Bogaciuc cheltuielile de judecată în mărime de 150 lei.

A fost încasată suplimentar taxa de stat de la Ștefan Bogaciuc în mărime de

5278,38 lei și de la Alexandr Bogaciuc în mărime de 15 835,16 lei.

Prima instanță partajând în natură construcțiile situate pe terenul cu nr.

cadastral 010031014 și-a argumentat poziția prin faptul că, modalitatea propusă de

către părți corespunde cu cota-parte din aceste bunuri care aparțin lui Ștefan

Bogaciuc în mărime de 2/3 și respectiv lui Alexandr Bogaciuc în mărime de 1/3.

Totodată, prima instanță a stabilit că, Alexandru Bogaciuc a primit prin

moștenire 1/3 cotă-parte din imobilul situat pe str. Colonița, 127 și a intrat în posesia

de fapt a casei de locuit lit. A și A1, precum și a saraiurilor construite de părinții

Bogaciuc în jurul casei, iar Ștefan Bogaciuc respectiv, construcțiile cu lit. B și V ce

reprezintă 2/3 din aceste bunuri aflate pe terenul cu nr. cadastral 0100310145, pe

care ambii îl folosesc conform destinației, cu bună-credință, îngrijindu-l ca buni

proprietari, achitând în acest sens impozitele funciare în limita cotei-părți ce le

revin, astfel, sunt îndreptățiți de a pretinde dreptul de proprietate asupra terenului

prin prisma prevederilor art. 11 din Codul funciar.

Prima instanță admițând cerința cu privire la partajarea în natură a terenului

cu nr. cadastral 0100310145 și-a argumentat soluția făcând trimitere la Raportul de

expertiză pentru soluționarea pretențiilor ce țin de divizarea terenului nr. 619 din 28

martie 2014.

Respingând cerința lui Alexandr Bogaciuc cu privire la partajarea

construcțiilor neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral 0100310145, prima instanță

a reiterat că, acestea nu se încadrează în noțiunea de bunuri imobile atâta timp cât nu

sunt înregistrate conform prevederilor legale în Registrul bunurilor imobile.

Respingând acțiunea reconvențională a Primăriei mun. Chișinău și a

Consiliului mun. Chișinău prima instanță a reiterat că, conform extrasului din

Registrului bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral 0100310.145, cu suprafața

totală de 0,3906 ha este proprietate a Administrației publice locale, dar transmis în

folosință comună de mai mulți ani familiei Bogaciuc.

6

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016 a fost admis apelul

declarat de către Alexandr Bogaciuc, casată hotărârea primei instanțe în partea prin

care s-a dispus divizarea în natură a terenului ocupat de casele ce aparțin lui

Alexandr Bogaciuc și Ștefan Bogaciuc conform variantei nr. III din Raportul de

expertiză nr. 619 din 28 martie 2014 și încasarea suplimentară a taxei de stat în

mărime de 15 835,16 lei și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost

divizat în natură terenul aferent caselor de locuit ce aparțin lui Alexandr Bogaciuc și

Ștefan Bogaciuc conform variantei II a Raportului de expertiză nr. 619 din 28 martie

2014, a fost atribuit lui Alexandr Bogaciuc sectorul de teren marcat de punctele 1-2-

3-4-5-6-21-20-19-18-17-16-1 cu suprafața de 1302 m2, iar lui Ștefan Bogaciuc i-a

fost atribuit sectorul de teren marcat de punctele 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-

18-19-20-21-7 cu suprafața de 2604 m2 și a fost scutit Alexandr Bogaciuc de plata

taxei de stat în prima instanță în mărime de 15 835,16 lei. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016 a fost admis recursul

declarat de către Ștefan Bogaciuc, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 28

ianuarie 2016 și restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Alexandr Bogaciuc, casată hotărârea primei instanțe în partea

încasării de la Alexandr Bogaciuc a taxei de stat suplimentare în sumă de 15 835,16

lei și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care acesta a fost scutit de la plata

taxei de stat. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, la depunerea cererii

de chemare în judecată și acțiunii reconvenționale, părțile, inclusiv și Alexandr

Bogaciuc au achitat taxa de stat în mărime de 150 lei, iar la cererea acestuia prin

încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 08 octombrie 2010 a fost scutit

parțial de plata taxei de stat pentru cererea reconvențională luând în considerație că

este pensionar și situația sa financiară este precară, stare care se reliefează și la

finisarea judecării cauzei.

La data de 12 iunie 2017, 09 iunie 2017 și 10 iulie 2017, Alexandr Bogaciuc a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel doar în partea divizării

în natură a terenului ocupat de casele ce îi aparțin lui și lui Ștefan Bogaciuc,

conform variantei nr. III din Raportul de expertiză nr. 619 din 28 martie 2014 și

emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să se împartă în natură terenul

aferent caselor de locuit ce le aparțin, conform variantei nr. II a Raportului de

expertiză nr. 619 și, anume, lui Alexandru Bogaciuc să i se atribuie sectorul de teren

marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-21-20-19-18-17-16-1 cu suprafața de 1302 m2, iar

lui Ștefan Bogaciuc să i se atribuie sectorul de teren marcat de punctele 7-8-9-10-

11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-7 cu suprafața de 2604 m2.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și procedural și, anume, nu au fost cercetate și elucidate pe deplin

7

circumstanțele cauzei, iar la judecare cauzei au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului, încălcându-i, astfel drepturile constituționale și

prevederile art. 6 ale Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Menționează că, nu posedă limba de stat iar decizia instanței de apel a fost

pronunțată în lipsa interpretului.

Invocă că, prima instanță a primit spre examinare cererea de chemare în

judecată a lui Ștefan Bogaciuc fără achitarea integrală a taxei de stat iar prin

hotărârea judecătorească a dispus încasarea taxei de stat din contul său, greșeli care

nu au fost corectate de instanța de apel.

Susține că, prin hotărârile judecătorești a fost lipsit de dreptul de a folosi și

repara încăperile de locuit ce îi aparțin cu drept de proprietate.

Relevă că, instanța de apel nu a examinat minuțios raportul de expertiză și

probele prezentate în baza cărora și-a argumentat poziția și a dat explicații, mai mult

ca atât, instanțele de judecată nu și-au argumentat poziția referitor la partajarea

terenului aferent caselor conform variantei nr. III din Raportul de expertiză nr. 619

din 28 martie 2014, solicitată de intimat și nu conform variantei nr. II, solicitată de

el, lăsându-i impresia că nu a fost auzit.

Afirmă că, instanța de apel eronat a indicat în decizie faptul că, apelantul și

reprezentantul său au susținut cererea de apel doar în partea ce se referă la încasarea

taxei de stat, explicând că în rest hotărârea primei instanțe o acceptă. Or, în cererea

de apel a solicitat admiterea integrală a acesteia și nu doar capătul cu privire la taxa

de stat, dar cel mai important cu privire la stabilirea variantei de partaj a terenului

aferent caselor, conform variantei nr. II din Raportul de expertiză nr. 619, mai mult

ca atât, în acest sens a depuns în ședința de judecată din 11 aprilie 2017 explicații

scrise, care după cum a stabilit ulterior se diferențiau de pledoarea avocatului său,

la fel, a prezentat și susțineri verbale în limba rusă, însă instanța de apel nu s-a

expus asupra argumentelor invocate.

Afirmă că, a susținut și argumentat partajarea terenului aferent conform

variantei nr. II propusă de expert în Raportul de expertiză nr. 619 din 28 martie

2014, deoarece este mai favorabilă ținând cont de interesele ambelor părți și,

potrivit căreia, lui Alexandru Bogaciuc i s-ar atribui sectorul de teren marcat de

punctele 1-2-3-4-5-6-21-20-19-18-17-16-1 cu suprafața de 1302 m2 , iar lui Ștefan

Bogaciuc i s-ar atribui sectorul de teren marcat de punctele 7-8-9-10-11-12-13-14-

15-16-17-18-19-20-21-7 cu suprafața de 2604 m2, mai mult ca atât, celelalte două

variante expuse sunt inoportune și nu corespund normelor de exploatare a casei ce-i

aparține lui cu drept de proprietate și care este una locativă, dar nu o anexă-garaj

(nelocativă) ca în cazul fratelui său, Ștefan Bogaciuc.

Invocă că, intimatul a indus în eroare instanțe de judecată referitor la varianta

nr. II de partaj expusă în Raportul de experiză, cu varianta II de partaj pe care el a

propus-o experților la efectuarea expertizei.

În acest sens, susține că, fraza la care face referire Ștefan Bogaciuc extrasă

din Raportul de expertiză precum că, varianta II propusă nu poate fi luată în calcul

din motivul inoportunității acesteia și nu va corespunde din punct de vedere tehnic

principiilor de bază a formării bunurilor imobile, nu se referă la varianta nr. II

8

expusă de expert în concluzia Raportului de expertiză, dar este un răspuns a

expertului la întrebarea a 3 adresată de către el expertului și, anume, - „există

posibilitatea de trasare a hotarului între cele două imobile conform celor două

variante propuse de Alexandru Bogaciuc și puse în discuție în fața experților în

ședința de judecată”. Aceste două variante indicate în răspuns au fost prezentate și

anexate la dosar de către el, însemnând hotarele după părerea sa, iar expertul

apreciindu-le a indicat că, nu va corespunde din punct de vedere tehnic principiilor

de bază a formării bunurilor imobile și totodată a propus alte trei variante de

partajare, deja indicate în concluziile raportului de expertiză (f.d. 180-181, vol. 2).

Menționează că, fraza invocată de către intimat în pct.3 al concluziilor din

raportul de expertiză „însă varianta II nu poate fi luată în calcul din motivul

inoportunității acesteia”, tot este un răspuns la întrebarea nr. 3 adresată de către el

experților și nicidecum nu se referă la varianta nr. II propusă de expert la partajul

terenului.

Relevă că, conform Raportului de expertiză nr.619 din 28 martie 2014 au fost

expuse trei variante de partaj și, anume, I variantă - stabilește folosirea în comun a

unei porțiuni de teren, care separă casa intimatului Bogaciuc Alexandru, de casa și

garajul recurentului, Ștefan Bogaciuc, varianta nr. II - prevede că, Alexandru

Bogacicuc să-i permită lui Ștefan Bogaciuc, accesul la peretele exterior al garajului

lit. V (construcție nelocativă) pe latura 17-18 din anexa nr. 2, în cazul în care este

necesară petrecerea cărorva lucrări de reparație și varianta nr. III, care prevede că,

Ștefan Bogaciuc să-i permită lui Alexandru Bogacicuc, accesul la peretele exterior

al casei de locuit lit. A (construcție locativă) pe latura 17-18 din anexa nr. 3, în

cazul în care este necesară petrecerea cărorva lucrări de reparație.

Susține că, I variantă este inoportună, în condițiile în care există un conflict

continuu între ei ca frați iar folosința în comun a porțiunii date de teren ar duce la

continuarea litigiului iar necesitatea aplicării variantei nr. III nu a fost demonstrată

de către intimat, însă oportunitatea aplicării variantei nr. II a fost probată de către el

prin faptul că, fiind proprietarul casei de locuit lit. A și A l ar avea posibilitatea de a

întreține și repara peretele din afară a acestui imobil, care a fost construit în anul

1956 și nu are fundament, motiv din care, pe peretele din partea casei de locuit lit.

V au apărut fisuri evidente ce necesită reparație și întreținere regulată.

La fel, susține că, în această parte a casei se află intrarea în podul casei lit. A

și A l, dulapul metalic necesar pentru balonul de gaz folosit la bucătărie, precum și

unica trecere dintre casa lit. A, A l și lit. V către construcțiile accesorii și terenul de

pământ situat în spatele casei de locuit.

Susține că, varianta nr. II de împărțire în natură, nu lezează interesele lui

Ștefan Bogaciuc, deținătorului casei de locuit lit. B, Bl, V, VI, deoarece construcția

cu lit. V, aflată vis-a-vis de construcția lit. A și A l, este una capitală, nelocativă

(garaj), construită în anul 1986 și care are trecere printr-o poartă a garajului, la fel,

acesta are trecere liberă spre grădină din partea casei de locuit nr. 129 pe lângă

peretele casei (lit. B, Bl) și gardul capital care separă casa intimatului nr. 127 de

casa cu nr. 129, ce aparține cu drept de proprietate fiicei lui Ștefan Bogaciuc.

Astfel, invocă că, Ștefan Bogaciuc are acces liber spre grădină și posibilitatea de a

îngriji peretele casei sale din partea casei cu nr. 129.

9

Afirmă că, necesitatea aplicării variantei nr. II din Raportul de expertiză se

datorează și faptului existenței între frați a unui conflict pe o perioadă îndelungată

referitor la modul de folosire a terenului și porții după decesul mamei lor, iar

reieșind din circumstanțele și raporturile dintre ei, rezultă că, niciodată nu vor putea

folosi în comun nici 1 m2 de teren dar nu o ogradă sau trecere printre case.

La data de 17 august 2017, Alexandr Bogaciuc a depus cerere de concretizare

a cererii de recus, invocând aceleași argumente expuse anterior în cererea de recurs

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 08 iunie 2017 (f. d. 129, vol. IV), iar cererea de recurs a fost

depusă de către aceasta la data de 12 iunie 2017, 09 iunie 2016 și 10 iulie 2017 (f.

d. 134, 142 și 154, vol. IV).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-

a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

10

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Alexandr

Bogaciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Alexandr Bogaciuc, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Alexandr Bogaciuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Alexandr Bogaciuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

11