2ac-94/17 — cu privire la nulitatea actului juridic

dosarul nr. 2ac-94/17 ÎNCHEIERE 2 august 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu examinând cererea cu privire la recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău înaintată de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilie Nedelcu și strămutarea pricinii la o altă instanță egală în grad în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilia Nedelcu, Tatianei Nedelcu, Denis Nedelcu, Ilia Nedelcu, Inei Nedelcu și Mihail Mușat împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, notarul public Ana Potlavscaia cu privire la nulitatea actului juridic constată: Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ina Nedelcu și Mihail Mușat au depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, notarul public Ana Potlavscaia, intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu privire la nulitatea actului juridic.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 14 iunie 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 20 iunie 2016 și 12 iulie 2016, Ilia Nedelcu și Tatiana Nedelcu au declarat apel împotriva acesteia, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Grigoriopol din 14 iunie 2017 și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. La 21 iunie 2017, Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu au depus cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău și strămutarea pricinii la o altă instanță egală în grad. În motivarea cererii au invocat că judecătorii Curții de Apel Chișinău nu pot emite în cauza lor o decizie legală, dat fiind faptul că prin comportamentul său și hotărârile adoptate, au demonstrat o atitudine tendențioasă și părtinitoare în procesele examinate.

Menționează că există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestora, la examinarea cauzei lor în ordine de apel. Solicită admiterea cererii de recuzare și strămutarea pricinii pentru judecare la o altă instanță de judecată egală în grad. 1 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău înaintată de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu din următoarele considerentele.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași pricini; b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra pricinii care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Potrivit art. 52 alin. (1) și (5) CPC, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii.

Astfel, ținând cont de prevederile normelor legale sus citate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele invocate de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu judecătorilor care fac parte din completul de judecată sunt neîntemeiate și nu cad sub incidența art. 50 CPC. Jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 CPC) constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată.

Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art. 53 CPC), precum și limitele 2 impuse de lege (art. 52 CPC) pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției. La fel, Colegiul remarcă că potrivit art. 52 alin. (5) CPC, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii.

Prin urmare, reieșind din certitudinea prevederilor menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră abuzivă cererea privind recuzarea tuturor judecătorilor unei instanțe de judecată, dacă aceștia nu sunt implicați în examinarea unei cauze civile. Ținând cont de cerințele art. 46 CPC privind componența completelor de judecată, se impune concluzia că, în majoritatea cazurilor, acestea oricum nu cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță. Prin urmare, cererile de recuzare se pot justifica doar în privința judecătorilor din același complet, și nicidecum asupra tuturor judecătorilor din instanța respectivă.

Rațiunea legiuitorului este de a nu admite perturbarea înfăptuirii justiției de către instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare asupra judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete constituie un abuz de drept din partea justițiabililor, care generează atât tergiversarea procesului, cât și duce la prejudicierea intereselor părților adverse. De aceea, cererile de recuzare a tuturor judecătorilor din instanța respectivă, dacă nu sunt implicați în examinarea unei cauze civile, urmează a fi respinsă prin încheiere nesusceptibilă de recurs separat. Potrivit art. 53 alin. (3) CPC, dacă din motivul recuzării, în instanța sesizată cu pricină nu se poate constitui complet de judecată și dacă recuzarea îi privește pe toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

În acest sens, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție (Recomandarea nr. 28 din 01.11.2012) indică că norma legală citată nu conferă dreptul participanților la proces de a cere recuzarea tuturor judecătorilor instanței, dar reglementează examinarea demersurilor de recuzare în cazurile când componența completelor, în unele judecătorii și Curți de Apel, poate coincide cu numărul judecătorilor din aceleași instanțe sau cazurile când nu poate fi format completul care trebuie să examineze recuzarea completului sesizat pe fond. În aceste situații, cererile de recuzare, fiind formulate anume față de completul de judecată și nu față de toți judecătorii, urmează a fi examinate de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

Pornind de la prevederile menționate, Colegiul consideră abuzivă cererea privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge propunerea de recuzare înaintată de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis 3 Nedelcu și Ilia Nedelcu tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, cu restituirea pricinii pentru examinare în același complet de judecată. În conformitate cu art. 50, 52, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se respinge cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău înaintată de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu, cu strămutarea pricinii la altă instanță egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ina Nedelcu și Mihail Mușat împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, notarul public Ana Potlavscaia cu privire la nulitatea actului juridic, se restituie pentru examinare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu 4