2ac-94/17 — cu privire la nulitatea actului juridic

dosarul nr. 2ac-94/17

ÎNCHEIERE

2 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

examinând cererea cu privire la recuzarea tuturor judecătorilor Curții de

Apel Chișinău înaintată de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și

Ilie Nedelcu și strămutarea pricinii la o altă instanță egală în grad

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilia Nedelcu, Tatianei

Nedelcu, Denis Nedelcu, Ilia Nedelcu, Inei Nedelcu și Mihail Mușat împotriva

Întreprinderii de Stat „Cadastru”, notarul public Ana Potlavscaia cu privire la

nulitatea actului juridic

constată:

Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ina Nedelcu și

Mihail Mușat au depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de

Stat „Cadastru”, notarul public Ana Potlavscaia, intervenient accesoriu Ministerul

Justiției cu privire la nulitatea actului juridic.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 14 iunie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 20 iunie 2016 și

12 iulie 2016, Ilia Nedelcu și Tatiana Nedelcu au declarat apel împotriva acesteia,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Grigoriopol din

14 iunie 2017 și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

La 21 iunie 2017, Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia

Nedelcu au depus cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel

Chișinău și strămutarea pricinii la o altă instanță egală în grad.

În motivarea cererii au invocat că judecătorii Curții de Apel Chișinău nu pot

emite în cauza lor o decizie legală, dat fiind faptul că prin comportamentul său și

hotărârile adoptate, au demonstrat o atitudine tendențioasă și părtinitoare în

procesele examinate.

Menționează că există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea acestora, la examinarea cauzei lor în ordine de apel.

Solicită admiterea cererii de recuzare și strămutarea pricinii pentru judecare

la o altă instanță de judecată egală în grad.

1

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău înaintată de către Ilia

Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu din următoarele

considerentele.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) CPC, judecătorul care judecă pricina

urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau

mediator;

b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de

afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la

proces sau cu reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea

grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași pricini;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra pricinii care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Potrivit art. 52 alin. (1) și (5) CPC, dacă există temeiurile specificate la

art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să

se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de

participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. În proces nu

se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași

motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite:

recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute

temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului

căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător;

recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii.

Astfel, ținând cont de prevederile normelor legale sus citate, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

motivele invocate de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia

Nedelcu judecătorilor care fac parte din completul de judecată sunt neîntemeiate și

nu cad sub incidența art. 50 CPC.

Jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect

indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei

personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea

ce privește imparțialitatea acestuia.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că dreptul la recuzarea

judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 CPC) constituie o garanție a

independenței și imparțialității instanței de judecată. Ordinea procesuală a

soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art. 53 CPC), precum și limitele

2

impuse de lege (art. 52 CPC) pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze

abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă

a justiției.

La fel, Colegiul remarcă că potrivit art. 52 alin. (5) CPC, nu se admite

recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute

temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului

căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător;

recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii.

Prin urmare, reieșind din certitudinea prevederilor menționate, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

abuzivă cererea privind recuzarea tuturor judecătorilor unei instanțe de judecată,

dacă aceștia nu sunt implicați în examinarea unei cauze civile.

Ținând cont de cerințele art. 46 CPC privind componența completelor de

judecată, se impune concluzia că, în majoritatea cazurilor, acestea oricum nu

cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță. Prin urmare, cererile de

recuzare se pot justifica doar în privința judecătorilor din același complet, și

nicidecum asupra tuturor judecătorilor din instanța respectivă.

Rațiunea legiuitorului este de a nu admite perturbarea înfăptuirii justiției de

către instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare

asupra judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete constituie un

abuz de drept din partea justițiabililor, care generează atât tergiversarea procesului,

cât și duce la prejudicierea intereselor părților adverse.

De aceea, cererile de recuzare a tuturor judecătorilor din instanța respectivă,

dacă nu sunt implicați în examinarea unei cauze civile, urmează a fi respinsă prin

încheiere nesusceptibilă de recurs separat.

Potrivit art. 53 alin. (3) CPC, dacă din motivul recuzării, în instanța sesizată

cu pricină nu se poate constitui complet de judecată și dacă recuzarea îi privește pe

toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară

spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

În acest sens, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție (Recomandarea

nr. 28 din 01.11.2012) indică că norma legală citată nu conferă dreptul

participanților la proces de a cere recuzarea tuturor judecătorilor instanței, dar

reglementează examinarea demersurilor de recuzare în cazurile când componența

completelor, în unele judecătorii și Curți de Apel, poate coincide cu numărul

judecătorilor din aceleași instanțe sau cazurile când nu poate fi format completul

care trebuie să examineze recuzarea completului sesizat pe fond.

În aceste situații, cererile de recuzare, fiind formulate anume față de

completul de judecată și nu față de toți judecătorii, urmează a fi examinate de

instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

Pornind de la prevederile menționate, Colegiul consideră abuzivă cererea

privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

propunerea de recuzare înaintată de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis

3

Nedelcu și Ilia Nedelcu tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

pricinii pentru examinare în același complet de judecată.

În conformitate cu art. 50, 52, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel

Chișinău înaintată de către Ilia Nedelcu, Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia

Nedelcu, cu strămutarea pricinii la altă instanță egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ilia Nedelcu,

Tatiana Nedelcu, Denis Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ina Nedelcu și Mihail Mușat

împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, notarul public Ana Potlavscaia cu

privire la nulitatea actului juridic, se restituie pentru examinare la Curtea de Apel

Chișinău, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

4