2ri-234/17 — Încasarea plăților salariale

Dosarul nr. 2ri-234/17 Prima instanță: Curtea de Apel Bălți Judecător: Dumitru Corolevschi D E C I Z I E 02 august 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru Judecători: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală Luiza Gafton, Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de David Valerii împotriva Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de lichidare, privind încasarea salariului, compensației pentru concediul nefolosit și a prejudiciului material și moral, împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 19 mai 2017, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 24 octombrie 2016, David Valerii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de lichidare, privind încasarea salariului, compensației pentru concediul nefolosit și a prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii a indicat că, în temeiul contractului individual de muncă din 14 iunie 2011, încheiat cu Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”, a fost angajat în calitate de jurist cu salariul lunar de 2 400 lei. Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 11 septembrie 2014 s-a constatat insolvabilitatea Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”. S-a ridica dreptul lui Guțu Alexandru de la administrarea debitorului și s-a desemnat Întreprinderea Individuală „Popa Ion” în calitate de administrator al insolvabilității. Ulterior, prin ordinul lichidatorului Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” Popa Ion nr. 03 din 09 iunie 2015, a fost concediat din funcția deținută cu rezilierea contractului individual de muncă.

1 Astfel, pentru perioada 11 septembrie 2014, dată la care s-a constatat insolvabilitatea Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” și 09 iunie 2015, data rezilierii contractului individual de muncă, angajatorul nu i-a achitat salariul în mărime totală de 21 597 lei. În urma neachitării salariului, la 30 iulie 2015 a înaintat angajatorului o cerere prealabilă prin care a solicitat achitarea salariului și a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, care a fost respinsă. Drept motiv de respingere a cererii prealabile angajatorul a indicat faptul că, salariatul nu s-a prezentat la serviciu, motiv din care prin decizia nr. 1 din 08 aprilie 2015 i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare.

Menționează că, decizia privind aplicarea sancțiunii disciplinare a fost anulată prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Bălți din 21 decembrie 2015, iar până la moment nu i-au fost achitate plățile salariale. Solicită David Valerii, admiterea acțiunii, încasarea salariului în mărime de 21 597 lei, compensația pentru concediul nefolosit în mărime de 9 500 lei pentru perioada 14 iunie 2011 – 09 iunie 2014, prejudiciul material în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de reținere a salariului și concediului în sumă de 14 451 lei și încasarea prejudiciul moral pe care îl estimează la suma de 15 000 lei. Prin cererea de concretizare și modificare a pretențiilor din 15 noiembrie 2016, David Valerii a solicitat încasarea salariului în mărime de 20 998,20 lei, compensația pentru concediul nefolosit în sumă de 7 200 lei, prejudiciul material în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 28 234 lei și prejudiciul moral în sumă de 25 000 lei.

La 28 februarie 2017 David Valerii a mai depus o cerere de concretizare prin care a solicitat încasarea salariului neachitat în mărime de 21 598,20 lei, compensația pentru concediile nefolosite în sumă de 7 200 lei, prejudiciul material în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 20 681,20 lei și prejudiciul moral în sumă de 8 000 lei. Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 19 mai 2017, cererea de chemare a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea de la Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”, în proces de lichidare, în beneficiul lui David Valerii salariul neachitat în sumă de 21 598 lei, compensația pentru concediul nefolosit în sumă de 7 200 lei și prejudiciul moral în sumă de 7 200 lei.

În rest pretențiile privind încasarea prejudiciului material pentru întârzierea plății salariului și a concediului nefolosit au fost respinse ca neîntemeiate. La 26 iunie 2017, Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”, a depus cerere de recurs prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii Curții de Apel Bălți din 19 mai 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cerințele înaintate de David Valerii să fie respinse ca neîntemeiate. În motivarea cererii de recurs a indicat că, anularea deciziei privind aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui David Valerii nu demonstrează faptul că ultimul a activat în calitate de jurist în perioada 11 septembrie 2014 – 09 iunie 2015, motiv din 2 care nu poate pretinde la careva drepturi.

Totodată, David Valerii nu a prezentat careva probe ce ar demonstra că a prestat careva servicii de muncă angajatorului. Mai indică recurentul că, creanțele salariale născute anterior intentării procedurii de insolvabilitate au fost validate și satisfăcute în cadrul procesului de insolvabilitate, fapt ce se confirmă prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 martie 2015, pronunțată în cauza de insolvabilitate a debitorului Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”. Astfel, aceste cerințe urmează a fi respinse ca neîntemeiate. La fel intimatul David Valerii nu a probat faptul că i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe care l-a estimat la suma de 8 000 lei, înaintând doar argumente declarative.

Totodată în cererea de recurs, lichidatorul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” – Ion Popa a indicat că, reieșind din temeiurile expuse în prevederile art. 432 Cod de procedură civilă, consideră că recursul a fost declarat în termenul de atac din data familiarizării cu circumstanțele de fapt și de drept expuse de către instanța de insolvabilitate în hotărârea motivată. După parvenirea dosarului, la 10 iulie 2017 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 26 iulie 2017, David Valerii a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind depus în afara termenului legal.

Examinând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” – Popa Ion este depus în afara termenului de atac și urmează a fi respins ca tardiv, iar cererea de repunere în termen urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Potrivit art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi. Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Potrivit art. 5 alin. (1) – (3) din Legea insolvabilității, cererea de intentare a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanța de judecată (instanța de insolvabilitate) în conformitate cu competenta jurisdicțională stabilită în Codul de procedură civilă și în prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Instanța pe al cărei rol 3 se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanțele relevante cauzei. Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 11 septembrie 2014, a fost constatată insolvabilitatea debitorului și s-a intentat procesul de insolvabilitate față de Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”.

La 24 octombrie 2016, David Valerii a înaintat prezenta acțiune privind încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral, separat de cauza de insolvabilitate intentată în privința Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”, în proces de lichidare. Prin hotărârea instanței de insolvabilitate din 19 mai 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de David Valerii a fost admisă parțial. După cum denotă actele cauzei, lichidatorul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” – Popa Ion a depus cererea de recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din data de 19 mai 2017 la data de 26 iunie 2017, adică cu încălcarea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității.

Faptul depunerii cererii de recurs în afara termenului de atac, este confirmată de recurent prin solicitarea privind repunerea în termenul de declarare a recursului, care se constată a fi una neîntemeiată. În acest sens se menționează prevederile art. 116 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Reieșind din norma de drept citată, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că termenul a început a curge din momentul în care a făcut cunoștință cu circumstanțele de fapt și de drept expuse de instanța de insolvabilitate în hotărârea motivată. Or, prevederile art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, statuează expres că hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Totodată, recurentul declarând recurs în afara termenul legal și solicitând repunerea în termen, urma să invoce motive care să justifice încălcarea acestui termen. Însă, la caz recurentul nu a prezentat nici o dovadă care să confirme omiterea întemeiată a termenului de declarare a recursului.

Mai mult ca atât, la examinarea cauzei în prima instanță, din înregistrarea audio și procesul-verbal al ședinței de judecată din data de 19 mai 2017, când a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, la ședința de judecată a fost prezent reprezentantul lichidatorului Popa Ion – Popa Lilian (f.d.56). 4 Prin urmare, Lichidatorul Popa Ion urma să respecte termenul legal de contestare a hotărârii prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității. În acest sens se menționează că, examinarea recursului declarat cu omiterea termenului de atac ar presupune verificarea unei hotărâri judecătorești rămasă irevocabilă, încălcându-se astfel principiul securității raporturilor juridice.

Prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei din 03 aprilie 2008, Curtea a notat că, dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive ce nu par să fie convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice. În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea respingerii cererii de repunere în termen a recursului și de a respinge recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” – Popa Ion, ca fiind declarat cu omiterea termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge cererea lichidatorului Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” – Popa Ion privind repunerea în termenul de declarare a recursului. Se respinge recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” – Popa Ion împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 19 mai 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de David Valerii împotriva Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de lichidare, privind încasarea salariului, compensației pentru concediul nefolosit, prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecător: Tatiana Vieru Judecători: Svetlana Filincova Oleg Sternioală Luiza Gafton Nicolae Craiu 5