2rc-425/17 — transmiterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2rc-425/17

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău,

Judecător: Maria Moraru

Î N C H E I E R E

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător - Svetlana Filincova,

Judecători: Iurie Bejenaru, Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Canțîr Vlad, prin intermediul avocatului

Rusanovschi Iulian, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie

2017, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reprezentantului lui Canțîr

Vlad, avocatul Rusanovschi Iulian, privind strămutarea pricinii conform

competenței, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Canțîr Vlad

către SRL „Nourco”, în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Cadastru”, privind recunoașterea dreptului de proprietate,

c o n s t a t ă:

La 15.12.2014, Canțîr Vlad a depus la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău

cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Nourco”, în proces de

insolvabilitate, intervenient accesoriu fiind atras OCT Chișinău, cu privire la

transmiterea dreptului de proprietate, solicitând obligarea SRL ,,Nourco”, în proces

de insolvabilitate, să primească ultima rată de plată pentru apartamentul situat pe

str. Cuza Vodă 1/4, nr. 60, în sumă de 1891,87 euro, transmiterea dreptului de

proprietate asupra apartamentului nr. 60 situat pe str. Cuza Vodă 1/4, perfectarea

actelor necesare pentru înregistrarea imobilului la OCT Chișinău și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 14.08.2015, SRL „Nourco”, în proces de insolvabilitate, a depus acțiune

reconvențională împotriva lui Canțîr Vlad cu privire la revendicarea bunului imobil

din posesie nelegitimă, solicitând evacuarea silită a lui Canțîr Vlad și a tuturor

persoanelor care locuiesc în apartamentul nr. 60 situat pe str. Cuza Vodă 1/4, mun.

Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 07 decembrie 2015, cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Canțîr Vlad împotriva SRL „Nourco”, în

proces de insolvabilitate”, a fost strămutată spre judecare după competență la

instanța de insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, cererea de

chemare în judecată depusă de către Canțîr Vlad a fost scoasă de pe rol, din

motivul că reclamantul nu s-a prezentat la ședința judiciară și nu a comunicat

instanței cauza neprezentării.

La 07.10.2016, Canțîr Vlad prin, intermediul avocatului Iulian Rusanovschi, a

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, cu

restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 09 noiembrie 2016, a fost

admis recursul declarat de Canțîr Vlad, prin intermediul avocatului Iulian

Rusanovschi, s-a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016,

iar cauza a fost restituită spre judecare la Curtea de Apel Chișinău, în același

complet de judecată.

În cadrul examinării pricinii în fond, reprezentantul lui Canțîr Vlad, avocatul

Iulian Rusanovschi, a depus cerere de strămutare a cauzei spre examinare după

competență la Judecătoria mun. Chișinău, sediul Botanica.

Întru argumentarea cererii, reprezentantul lui Canțîr Vlad, avocatul Iulian

Rusanovschi, a invocat în cadrul ședinței de judecată din data de 27.04.2017, că

reclamantul la 25 iulie 2008, a încheiat cu pârâtul SRL „Nourco”, contractul nr. 52

de investire a mijloacelor proprii în construcția casei de locuit din mun. Chișinău,

str. Cuza Vodă pentru procurarea apartamentului nr. 52, căruia ulterior i-a fost

modificat numărul din 52 în 60, cu suprafața totală de 56,7 m.p., la prețul de 29626

Euro. Obligațiunile contractuale, Canțîr Vlad, și le-a onorat pe deplin, cu bună

credință și în termen. Prin hotărârea Curții de Apel Economice nr. 2e-874/10 din

26.10.2010 a fost intentat procesul de insolvabilitate SRL „Nourco”, iar prin

încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, cauza

dată nejustificat a fost strămutată spre examinare la Curtea de Apel Chișinău, în

cadrul dosarului de insolvabilitate intentat față de SRL „Nourco”.

Pe o cauză similară, cauza Stratula Igor către SRL „Nourco”, cu același obiect

al litigiului, Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău, a indicat în decizia din 05

mai 2016, că aceste dosare sunt totuși de competența instanțelor de drept comun și

anume de competența Judecătoriei Botanica, casând încheierea de strămutare.

Acest fapt este statuat și în încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 octombrie

2014, emisă în aceeași cauză. Astfel, Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău, a

indicat că, temeiul de drept invocat în cererea de strămutare nu este aplicabil

litigiului dat.

În cauza creditorului Stratula împotriva aceluiași debitor - SRL „Nourco”, în

proces de insolvabilitate, privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil, Curtea Supremă de Justiție a examinat conflictul de competență

jurisdicțională și, prin încheierea nr. 2cc-82/14 din 08 octombrie 2014, a dispus în

baza art. 5 din Legea insolvabilității, că examinarea cauzei ține de competența

instanței de drept comun.

În continuare a mai indicat că, Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole, Ș.

Niță, A. Bostan), în decizia nr. 2r-882/16 din 05 mai 2016, a ținut cont de

încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 2cc-82/14 din 08 octombrie 2014 și a

decis asupra competenței instanței de drept comun la judecarea cauzei creditorului

Stratula împotriva aceluiași debitor SRL „Nourco”, în proces de insolvabilitate,

privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea reprezentantului lui Canțîr Vlad, avocatul Rusanovschi Iulian,

privind strămutarea pricinii conform competenței.

La 03.05.2017, Canțîr Vlad, prin intermediul avocatului Rusanovschi Iulian, a

declarat recurs împotriva încheierii nominalizate, prin care a solicitat casarea

acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, cu sediul

Botanica.

În motivarea recursului a indicat că concluziile primei instanțe expuse în

încheierea contestată sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, de către

instanță au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material și procesual.

Verificând legalitatea încheierii contestate prin prisma celor invocate în recurs

și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată următoarele.

În conformitate cu art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile

Codului de procedură civilă și cu cele ale legii enunțate.

Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și încheierile

instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Tratând din perspectiva normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță, Canțîr

Vlad, prin intermediul avocatului Rusanovschi Iulian, a contestat cu recurs

încheierea instanței de insolvabilitate prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată

cererea privind strămutarea cauzei pentru judecare, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. b)

Cod de procedură civilă, pentru care legislația în vigoare nu prevede expres calea

de atac – recursul, din care considerente această categorie de încheieri nu poate fi

atacată cu recurs.

Conform art. 43 alin. (2) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța strămută

pricina la o altă instanță dacă, pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost

reținută spre judecare cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională.

Potrivit art. 43 alin. (3) Cod de procedură civilă, strămutarea pricinii de la o

instanță la alta din motivele specificate la alin. (2) lit. a), b) și c) se face în temeiul

unei încheieri motivate a instanței în care este intentat procesul. Încheierea de

strămutare a pricinii poate fi atacată cu recurs.

În conformitate cu art. 423 alin. (1) Cod de procedură civilă, încheierea dată

în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de

ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de acest cod și de alte legi,

precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai

departe a procesului, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, împotriva celorlalte

încheieri pronunțate în primă instanță nu se poate face recurs.

Dat fiind faptul că, în sensul normelor de drept menționate supra, legiuitorul a

prevăzut expres doar calea de atac a încheierii prin care s-a dispus strămutarea

cauzei, se prezumă că încheierea prin care s-a respins cererea de strămutare a

cauzei, nu se contestă separat, ci se contestă odată cu fondul cauzei. Or, prin

prisma celor arătate, încheierea respectivă nu poate fi contestată separat de

hotărârea judecătorească în care instanța de judecată se pronunță asupra fondului

cauzei.

Faptul că instanța de insolvabilitate, în partea dispozitivă a încheierii din 27

aprilie 2017, a indicat precum că încheierea se contestă cu recurs în termen de 15

zile din data pronunțării, nu constituie temei de examinare în instanța de recurs,

deoarece ținând cont de prevederile art. 4261 lit. e) Cod de procedură civilă,

recursul asupra încheierii care nu poate fi contestată cu recurs, potrivit legii,

urmează a fi restituit.

În același rând, instanța de recurs menționează că nu poate să se expună

asupra temeiniciei încheierii contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

de către partea recurentă, deoarece, în speță, a fost declarat recurs împotriva unei

încheieri care nu se supune recursului, potrivit legii.

Privitor la atare situație, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în practica

sa, a relatat că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza

Golder vs the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate

implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs the United Kingdom, 28

mai 1985).

În asemenea circumstanțe și din considerentele sus menționate, având în

vedere faptul că Canțîr Vlad a depus cerere de recurs împotriva unei încheieri care

în condițiile legii nu este susceptibilă de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

restitui recursul declarat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din data de

27 aprilie 2017.

În conformitate cu art. 4261 lit. e) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de Canțîr Vlad, prin intermediul avocatului

Rusanovschi Iulian, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie

2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Canțîr Vlad către SRL

„Nourco”, în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat

„Cadastru”, privind recunoașterea dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva