2ac-91/17 — anularea deciziei

Dosarul nr. 2ac-91/17

ÎNCHEIERE

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Studiind cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Habet

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

anularea deciziei, parvenită în Curtea Supremă de Justiție pentru examinare în fond,

c o n s t a t ă :

La 18 august 2016, Zinaida Habet a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Comisia pentru

reabilitarea victimelor represiunilor politice, solicitând anularea deciziei Comisiei

pentru reabilitarea victimelor represiunilor politice a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova prin care i s-a refuzat reabilitarea și obligarea pârâtului la

eliberarea certificatului de reabilitare.

Prin încheierea din 06 iulie 2017 a Judecătoriei Ungheni s-a strămutat spre

examinare la Curtea Supremă de Justiție, conform competenței, cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Habet împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Comisiei

pentru reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Studiind materialele cauzei în raport cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a restitui prezenta cauză civilă Judecătoriei Ungheni spre examinare în

fond conform competenței, din următoarele considerente.

Din materialele cauzei rezultă că prin cererea de chemare în judecată înaintată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, Zinaida Habet a solicitat anularea deciziei Comisiei pentru

reabilitarea victimelor represiunilor politice a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova prin care i s-a refuzat eliberarea certificatului de reabilitare,

deoarece nu cade sub incidența art. 1 alin.(2) al Legii nr.296-XIII din 23 noiembrie

1994 (f.d.2-3, 6).

Conform art. 11 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, acțiunile de contencios administrativ se înaintează în judecătoriile sau curțile

de apel în a căror rază teritorială își are domiciliul reclamantul sau își are sediul

pârâtul, cu excepția cazurilor cînd prin lege este stabilită o altă competență.

1

Prin încheierea din 06 iulie 2017 a Judecătoriei Ungheni, în temeiul art. 43 lit.

b) Cod de procedură civilă, s-a strămutat spre examinare la Curtea Supremă de

Justiție, conform competenței, cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Zinaida Habet împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru reabilitarea victimelor represiunilor

politice (f.d.48-49).

Colegiul notează că Judecătoria Ungheni a constatat că prezenta cerere de

chemare în judecată ar fi de competența Curții Supreme de Justiție, invocând

prevederile Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din

08 decembrie 1992 și precum că în contextul prevederilor art. 53 al prezentei Legi,

ar fi de competența Curții Supreme de Justiție să examineze recursul împotriva

deciziei Ministerului Afacerilor Interne privind refuzul reabilitării prevăzute la

articolul 51 alineatul 2 și articolul 52 alineatul 3 din prezenta lege, în modul prevăzut

la articolul 348 din Codul de procedură penală, deoarece prin decizia Comisiei

pentru reabilitarea victimelor represiunilor politice a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, reclamantei i s-a refuzat reabilitarea și respectiv eliberarea

certificatului de reabilitare.

În conformitate cu art. 44 alin. (3) Cod de procedură civilă, conflictul de

competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel

ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

La caz, Colegiul remarcă că conflictul de competență ivit este între Judecătoria

Ungheni și Curtea Supremă de Justiție, iar o normă expresă care să reglementeze

această situație lipsește.

Astfel, cu referire la prevederile art. 44 alin.(3) Cod de procedură civilă citate

supra, în condițiile când conflictele între judecătorii și curțile de apel și nemijlocit

între curțile de apel se judecă de către Curtea Supremă de Justiție, ultima ca instanța

ierarhic superioară este în drept de a se expune și în speță.

La caz, Colegiul menționează că, instanța competentă de a examina cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Habet împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Comisiei

pentru reabilitarea victimelor represiunilor politice a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, este Judecătoria Ungheni.

În conformitate cu art. 33 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele

judecătorești judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice,

persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților

și intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede

competența altor organe.

În conformitate cu art. 331 Cod de procedură civilă, judecătoriile examinează

și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 277 Cod de procedură civilă, orice persoană care se

consideră vătămată într-un drept, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționare în termen legal a unei cereri se

poate adresa instanței judecătorești competente pentru anularea actului, repunerea în

drept și repararea prejudiciului.

2

În conformitate cu art. 278 Cod de procedură civilă, acțiunile în contenciosul

administrativ se examinează de instanțele judecătorești respective conform normelor

generale ale prezentului cod, cu excepțiile și completările stabilite de legislația

contenciosului administrativ.

Colegiul precizează că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înaintată

în procedura contenciosului administrativ, deoarece conform art. 3 alin.(1) al Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora

în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din

structurile specificate la lit.a) și b).

La caz, reclamanta Zinaida Habet contestă decizia din 15 septembrie 2015 a

Comisiei pentru reabilitarea victimelor represiunilor politice a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, invocând în acest sens prevederile art.

11,16, 25 al Legii contenciosului administrativ.

Raportând speța dată la normele de drept enunțate supra, Colegiul relevă că

judecarea prezentei acțiuni ține de competența instanței de fond ca instanță de

contencios administrativ, deoarece se contestă o decizie a unei comisii formate în

cadrul autorității publice, la caz Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 2 alin. (2) Cod de procedură civilă, în caz de coliziune

între normele prezentului cod și prevederile Constituției Republicii Moldova, se

aplică prevederile Constituției, iar în caz de discordanță între normele prezentului

cod și cele ale unei alte legi organice, se aplică reglementările legii adoptate ulterior.

În conformitate cu art. 12 alin. (2) Codul de procedură civilă, dacă, la judecarea

pricinii civile, se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi

sau unui alt act normativ cu o putere juridică superioară, instanța aplică normele legii

sau ale altui act normativ care are putere juridică superioară.

Art. 6 alin. (7) al Legii privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie 2001,

statuează expres că în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică

apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al

reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

În atare circumstanțe, pornind de la faptul că art. 331 Cod de procedură civilă a

fost introdus prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012 și este o Lege ulterioară Legii

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992,

și Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, urmează a

fi aplicate prevederile Codul de procedură civilă, care stabilesc competența

jurisdicțională a judecătoriilor de a examina în fond toate cauzele inclusiv în care se

contestă actele autorităților publice.

Astfel, examinarea în fond a prezentei cauzei ține de instanța de contencios

administrativ a Judecătoriei Ungheni.

De altfel, art. 10 alin. (1) lit. b), alin. (2) al Legii contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, prevede că Curtea Supremă de Justiție, în primă

instanță verifică legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii în

cazurile prevăzute de lege. Prin lege, Curții Supreme de Justiție i se pot atribui spre

judecare în primă instanță și alte categorii de cauze.

3

Însă, Curtea Supremă de Justiție ca primă instanță nu este competentă de a

examina litigiile prin care se contestă deciziile autorităților publice sau ale

subdiviziunilor acestora de reabilitare a victimelor represiunilor politice, deoarece

ulterior Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08

decembrie 1992, invocată de către Judecătoria Ungheni, au fost adoptate și

modificate acte legislative ce stabilesc expres competența instanțelor de fond ca

instanțe de contencios administrativ la examinarea în fond inclusiv și a prezentelor

litigii.

Respectiv, Curtea Supremă de Justiție nu este în drept de a judeca în fond

prezenta cerere de chemare în judecată, în condițiile când legea stabilește expres

competența judecătoriilor.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui

Judecătoriei Ungheni spre examinare în fond conform competenței cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Habet împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei.

În conformitate cu art. 44, art. 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie Judecătoriei Ungheni spre examinare în fond conform competenței

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Habet împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4