3r-99/17 — Contestarea actului administrativ

prima instanță: O. Cernei dosarul nr. 3r-99/17 instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru D E C I Z I E 19 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Luiza Gafton Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Chetrușcă Viorel și Minin Inga împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, prin care a fost restituit apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 14 noiembrie 2016, c o n s t a t ă: La 05 august 2016 Chetrușcă Viorel a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor.

În motivarea acțiunii Chetrușcă Viorel a invocat că la 27 iunie 2016 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii să soluționeze plângerea sa și plângerea depusă de Minin Inga în adresa pârâtului, în care sunt indicate fapte de încălcare a principiului legal de protecție a datelor cu caracter personal de către funcționarii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, în special de președintele instanței. Susține că în adresarea în cauză, se menționa că la înregistrarea cererilor de chemare în judecată, referințelor etc. funcționarii Serviciului relații cu publicul și monitorizare din cadrul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, solicită persoanei care depune actele, prezentarea buletinului de identitate (pe lângă faptul prezentării procurii care autentifică împuternicirile persoanei în cauză) – neprezentarea căruia, condiționează refuzul înregistrării documentelor procedurale.

Astfel, indică că Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat informații privind scopul și temeiul legal al prelucrării datelor cu caracter personal conținute în buletinele de identitate, de către funcționarii Serviciului relații cu publicul și monitorizare, la faza depunerii în instanță a unor acte procedurale. Comunică că, prin dispoziția nr. 17 din 07 aprilie 2016 a Președintelui Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost instituită o practică de prelucrare a datelor cu caracter personal la faza depunerii actelor procedurale în privința tuturor participanților la proces.

Reiterează că din conținutul dispoziției nr. 17 din 07 aprilie 2016 cu privire la concretizarea procedurii de depunere a actelor în instanța de judecată, s-a determinat ca având în vedere înregistrarea numeroaselor cazuri privind înaintarea cererilor/demersurilor de către persoane neîmputernicite sau care refuză să se identifice, întru excluderea depunerii abuzive de către persoane neîmputernicite a actelor în instanță, conform art. art. 80-81 din Codul de procedură civilă, s-a dispus obligarea specialiștilor Serviciului relații cu publicul și monitorizare, la înregistrarea oricăror acte în registrul unic de corespondență să verifice identitatea persoanei care a prezentat actul spre înregistrare, inclusiv cererile/demersurile, cererile de chemare în judecată, dosarele penale și materialele contravenționale, cererile de apel/recurs, referințele, cererile de revizuire, cererile reconvenționale, și altele, care urmează a fi confirmată prin buletinul de identitate, pașaportul sau permisul de conducere, legitimația de serviciu sau orice alt act, eliberat de Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru”, care confirmă identitatea.

Reclamantul afirmă de asemenea că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a examinat plângerile și a constatat temeinicia acestora. Totodată, pin adresarea către Președintele Consiliului Superior al Magistraturii din 27 iunie 2016, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și-a declinat competența decizională în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii, fără a avea un drept temeinic și legal în acest sens. Consideră că astfel Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și-a neglijat nu doar atribuțiile legale pentru care a fost creat, dar și a contribuit la îngrădirea dreptului petiționarilor de a avea acces la justiție. Or, în lipsa unui act decizional respectiv, petiționarii sunt privați de protecția legală efectivă, contrar scopului legal declarat de asigurare a protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Solicită, Chetrușcă Viorel obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să adopte o hotărâre pe marginea plângerii sale și a plângerii depuse de Minin Inga, în care sunt indicate fapte de încălcare a principiului legal de protecție a datelor cu caracter personal de către funcționarii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, în special de președintele instanței. La 04 octombrie 2016 Minin Inga a depus cerere de alăturare la cererea de chemare în judecată înaintată de Chetrușcă Viorel (f. d. 25-27). În motivarea cererii de alăturare, Minin Inga a menționat că la data de 08 aprilie 2016 a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o plângere, prin care a solicitat luarea măsurilor corespunzătoare în privința persoanelor care încalcă legislația și anume a faptului că la adresarea sa în cancelaria Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău pentru depunerea cererilor, referințelor, apelurilor este obligată să prezinte buletinul de identitate angajaților cancelariei pentru verificarea datelor și a fotografiei, în caz contrar fiind refuzată înregistrarea cererilor sau altor documente. Însă, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal s-a adresat Președintelui Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău pentru explicarea motivelor prezentării actelor solicitate. Ulterior, a fost informată despre faptul că termenul examinării cererii sale a fost prelungit în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiționare, iar după expirarea termenului de examinare de 3 luni, a fost informată că plângerea a fost expediată după competență Consiliului Superior al Magistraturii.

Solicită Minin Inga obligarea Centrului Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal de a emite decizie pe marginea plângerilor depuse referitor la ilegalitățile comise de funcționarii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, și anume colectarea datelor cu caracter personal și refuzul înregistrării documentelor procedurale. La 08 noiembrie 2016 Chetrușcă Viorel și Minin Inga au depus cerere suplimentară, prin care au solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 200 lei pentru fiecare (f.d. 61). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 14 noiembrie 2016, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Chetrușcă Viorel și Minin Inga cu privire la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor depuse, fiind dispusă neexecutarea hotărârii pe acest capăt de cerere pe motiv că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a executat aceste pretenții în cadrul examinării pricinii, prin adoptarea deciziilor nr. 205 din 28 septembrie 2016 și nr. 225 din 18 octombrie 2016. Totodată a fost încasat din contul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în beneficiul lui Chetrușcă Viorel și Minin Inga cheltuielile de asistență juridică în mărime de 200 lei pentru fiecare.

La data de 14 decembrie 2016, Centrul Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter personal a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fiind comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate până la data de 21 februarie 2017 și explicat că în cazul în care în termenul stabilit nu v-a lichida neajunsurile menționate în încheiere cererea de apel va fi restituită. Totodată a fost stabilită ședința pentru soluționarea chestiunii cu privire la punerea pe rol a apelului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru data de 21 februarie 2017, ora 16.00 (f. d. 88-90).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fiind prelungit termenul pentru lichidarea neajunsurilor indicate în încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsurile indicate până la 20 martie 2017, cererea de apel nu va fi considerată ca depusă, și va fi restituită fără examinare.

Ședința de soluționare a chestiunii cu privire la punerea pe rol a apelului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost stabilită pentru data de 11 aprilie 2017. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, a fost restituit apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de a prezenta apel motivat și nu a solicitat prelungirea termenului de lichidare a neajunsurilor. La 02 mai 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că scrisoarea Curții de Apel Chișinău, prin care a fost expediată încheierea din 21 februarie 2017, precum și citația pentru ședința din data de 11 aprilie 2017, a fost recepționată la 31 martie 2017, iar termenul limită pentru lichidarea neajunsurilor a fost fixat pentru data de 20 martie 2017. Indică că scrisoarea instanței de apel nu conține nici data, numărul de înregistrare, semnătura judecătorului sau a grefierului – atribute obligatorii în vederea autentificării și probării respectării de către instanță a termenului rezonabil de pregătire a actelor procedurale solicitate în termen.

Astfel, susține recurentul că a fost în imposibilitate de a prezenta cererea de apel motivată la data de 20 martie 2017, dat fiind faptul recepționării încheierii instanței de apel din 21 februarie 2017, după 11 zile de la expirarea termenului limită fixat pentru înlăturarea neajunsurilor, fapt ce a constituit un impediment în depunerea cererii de apel motivate, iar prin restituirea cererii de apel s-au adus încălcări grave a dreptului la un proces echitabil prevăzu de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, a relatat că în ședința de judecată din 11 aprilie 2017 a fost prezentată cererea de apel motivată și informată instanța de apel despre motivele neimputabile Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, însă cu toate acestea, instanța de apel a emis încheierea prin care a restituit cererea de apel.

La 28 iunie 2017 în adresa lui Chetrușcă Viorel și Minin Inga a fost expediată pentru cunoștință copia recursului declarat de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă Chetrușcă Viorel și Minin Inga nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit. În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că încheierea instanței de apel a fost pronunțată 11 aprilie 2017, însă nu există dovada recepționării de către recurent a încheierii contestate.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 02 mai 2017, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Din materialele cauzei rezultă că nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 14 noiembrie 2016, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a declarat la 14 decembrie 2016 apel nemotivat (f. d. 77- 78). În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fiind comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate până la data de 21 februarie 2017. De asemenea, actele pricinii denotă că pentru ședința instanței de apel din 21 februarie 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost informat prin intermediul telefonogramei (f. d. 92). În ședința instanței de apel din 21 februarie 2017, reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu s-a prezentat, iar ca urmare, prin încheierea instanței de apel din aceeași dată, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, s-a prelungit termenul pentru lichidarea neajunsurilor indicate în încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 fiind explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsurile indicate până la 20 martie 2017, cererea de apel nu va fi considerată ca depusă, și va fi restituită fără examinare.

Totodată ședința de soluționare a chestiunii cu privire la punerea pe rol a apelului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost stabilită pentru data de 11 aprilie 2017. La caz, se mai constată că încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 a fost recepționată de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal abia la data de 31 martie 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f. d. 100). Respectiv, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost în imposibilitate de a prezenta cererea de apel motivată până la data de 20 martie 2017, dat fiind faptul recepționării încheierii instanței de apel din 21 februarie 2017 după expirarea termenului limită fixat pentru înlăturarea neajunsurilor.

Prin urmare, faptul neînlăturării neajunsurilor specificate în încheierea instanței de apel din 21 februarie 2017 se datorează expedierii acesteia tardiv de către instanța de apel, fapt ce a constituit un impediment în depunerea cererii de apel motivate. În pofida acestui fapt, instanța de apel în încheierea din 11 aprilie 2017 a indicat că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de prezentare a cererii de apel motivată. Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație faptul că în ședința din 11 aprilie 2017, reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a prezentat cererea de apel motivată, concluzionând că cererea de apel urmează a fi restituită dat fiind faptul că reprezentantul apelantului nu a solicitat prelungirea termenului de lichidare a neajunsurilor.

Or, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră drept neîntemeiată concluzia instanței de apel de restituire a cererii de apel din motivul menționat supra, deoarece în ședința instanței de apel a fost prezentată cererea de apel în care sunt expuse motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, nefiind necesară acordarea unui termen suplimentar pentru înlăturarea cărorva neajunsuri. În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or menținerea acesteia în condițiile enumerate, ar constitui o încălcare a dreptului recurentului de a dispune de drepturile sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, garantate și de Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate în recurs sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și de a casa încheierea instanței de apel, cu restituirea pricinii în instanța de apel pentru judecarea apelului. În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Chetrușcă Viorel și Minin Inga împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea apelului în fond. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Luiza Gafton Tamara Chișca-Doneva