3r-99/17 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Comunicarea actelor de procedură
3r-99/17 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: O. Cernei dosarul nr. 3r-99/17
instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru
D E C I Z I E
19 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Luiza Gafton
Tamara Chișca-Doneva
examinând recursul declarat de către Centrul Național pentru Protecția Datelor
cu Caracter Personal,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Chetrușcă Viorel și
Minin Inga împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal
cu privire la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, prin care a fost
restituit apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 14
noiembrie 2016,
c o n s t a t ă:
La 05 august 2016 Chetrușcă Viorel a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire
la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor.
În motivarea acțiunii Chetrușcă Viorel a invocat că la 27 iunie 2016 Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat Președintelui
Consiliului Superior al Magistraturii să soluționeze plângerea sa și plângerea depusă
de Minin Inga în adresa pârâtului, în care sunt indicate fapte de încălcare a principiului
legal de protecție a datelor cu caracter personal de către funcționarii Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău, în special de președintele instanței.
Susține că în adresarea în cauză, se menționa că la înregistrarea cererilor de
chemare în judecată, referințelor etc. funcționarii Serviciului relații cu publicul și
monitorizare din cadrul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, solicită persoanei care
depune actele, prezentarea buletinului de identitate (pe lângă faptul prezentării procurii
care autentifică împuternicirile persoanei în cauză) – neprezentarea căruia,
condiționează refuzul înregistrării documentelor procedurale.
Astfel, indică că Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat
informații privind scopul și temeiul legal al prelucrării datelor cu caracter personal
conținute în buletinele de identitate, de către funcționarii Serviciului relații cu publicul
și monitorizare, la faza depunerii în instanță a unor acte procedurale.
Comunică că, prin dispoziția nr. 17 din 07 aprilie 2016 a Președintelui
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost instituită o practică de prelucrare a datelor
cu caracter personal la faza depunerii actelor procedurale în privința tuturor
participanților la proces.
Reiterează că din conținutul dispoziției nr. 17 din 07 aprilie 2016 cu privire la
concretizarea procedurii de depunere a actelor în instanța de judecată, s-a determinat
ca având în vedere înregistrarea numeroaselor cazuri privind înaintarea
cererilor/demersurilor de către persoane neîmputernicite sau care refuză să se
identifice, întru excluderea depunerii abuzive de către persoane neîmputernicite a
actelor în instanță, conform art. art. 80-81 din Codul de procedură civilă, s-a dispus
obligarea specialiștilor Serviciului relații cu publicul și monitorizare, la înregistrarea
oricăror acte în registrul unic de corespondență să verifice identitatea persoanei care a
prezentat actul spre înregistrare, inclusiv cererile/demersurile, cererile de chemare în
judecată, dosarele penale și materialele contravenționale, cererile de apel/recurs,
referințele, cererile de revizuire, cererile reconvenționale, și altele, care urmează a fi
confirmată prin buletinul de identitate, pașaportul sau permisul de conducere,
legitimația de serviciu sau orice alt act, eliberat de Întreprinderea de Stat ,,CRIS
Registru”, care confirmă identitatea.
Reclamantul afirmă de asemenea că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal a examinat plângerile și a constatat temeinicia acestora.
Totodată, pin adresarea către Președintele Consiliului Superior al Magistraturii
din 27 iunie 2016, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și-a
declinat competența decizională în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii, fără
a avea un drept temeinic și legal în acest sens.
Consideră că astfel Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal și-a neglijat nu doar atribuțiile legale pentru care a fost creat, dar și a
contribuit la îngrădirea dreptului petiționarilor de a avea acces la justiție.
Or, în lipsa unui act decizional respectiv, petiționarii sunt privați de protecția
legală efectivă, contrar scopului legal declarat de asigurare a protecției drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
Solicită, Chetrușcă Viorel obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor
cu Caracter Personal să adopte o hotărâre pe marginea plângerii sale și a plângerii
depuse de Minin Inga, în care sunt indicate fapte de încălcare a principiului legal de
protecție a datelor cu caracter personal de către funcționarii Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău, în special de președintele instanței.
La 04 octombrie 2016 Minin Inga a depus cerere de alăturare la cererea de
chemare în judecată înaintată de Chetrușcă Viorel (f. d. 25-27).
În motivarea cererii de alăturare, Minin Inga a menționat că la data de 08 aprilie
2016 a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o
plângere, prin care a solicitat luarea măsurilor corespunzătoare în privința persoanelor
care încalcă legislația și anume a faptului că la adresarea sa în cancelaria Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău pentru depunerea cererilor, referințelor, apelurilor este obligată
să prezinte buletinul de identitate angajaților cancelariei pentru verificarea datelor și a
fotografiei, în caz contrar fiind refuzată înregistrarea cererilor sau altor documente.
Însă, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal s-a adresat
Președintelui Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău pentru explicarea motivelor
prezentării actelor solicitate.
Ulterior, a fost informată despre faptul că termenul examinării cererii sale a fost
prelungit în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiționare, iar după
expirarea termenului de examinare de 3 luni, a fost informată că plângerea a fost
expediată după competență Consiliului Superior al Magistraturii.
Solicită Minin Inga obligarea Centrului Național Pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal de a emite decizie pe marginea plângerilor depuse referitor la
ilegalitățile comise de funcționarii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, și anume
colectarea datelor cu caracter personal și refuzul înregistrării documentelor
procedurale.
La 08 noiembrie 2016 Chetrușcă Viorel și Minin Inga au depus cerere
suplimentară, prin care au solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 200 lei pentru fiecare (f.d. 61).
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 noiembrie 2016, a
fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Chetrușcă Viorel și Minin Inga
cu privire la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor depuse, fiind
dispusă neexecutarea hotărârii pe acest capăt de cerere pe motiv că, Centrul Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a executat aceste pretenții în cadrul
examinării pricinii, prin adoptarea deciziilor nr. 205 din 28 septembrie 2016 și nr. 225
din 18 octombrie 2016. Totodată a fost încasat din contul Centrului Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal în beneficiul lui Chetrușcă Viorel și Minin Inga
cheltuielile de asistență juridică în mărime de 200 lei pentru fiecare.
La data de 14 decembrie 2016, Centrul Naționale pentru Protecția Datelor cu
Caracter personal a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal, fiind comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel
motivate până la data de 21 februarie 2017 și explicat că în cazul în care în termenul
stabilit nu v-a lichida neajunsurile menționate în încheiere cererea de apel va fi
restituită. Totodată a fost stabilită ședința pentru soluționarea chestiunii cu privire la
punerea pe rol a apelului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal pentru data de 21 februarie 2017, ora 16.00 (f. d. 88-90).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal, fiind prelungit termenul pentru lichidarea neajunsurilor indicate în încheierea
Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și explicat apelantului că în cazul în care
nu va lichida neajunsurile indicate până la 20 martie 2017, cererea de apel nu va fi
considerată ca depusă, și va fi restituită fără examinare. Ședința de soluționare a
chestiunii cu privire la punerea pe rol a apelului declarat de Centrul Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost stabilită pentru data de 11 aprilie 2017.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, a fost restituit apelul
declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din motiv
că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de a prezenta apel motivat și
nu a solicitat prelungirea termenului de lichidare a neajunsurilor.
La 02 mai 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal
a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii contestate cu restituirea pricinii spre rejudecare.
În motivarea recursului a invocat că scrisoarea Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost expediată încheierea din 21 februarie 2017, precum și citația pentru ședința
din data de 11 aprilie 2017, a fost recepționată la 31 martie 2017, iar termenul limită
pentru lichidarea neajunsurilor a fost fixat pentru data de 20 martie 2017.
Indică că scrisoarea instanței de apel nu conține nici data, numărul de
înregistrare, semnătura judecătorului sau a grefierului – atribute obligatorii în vederea
autentificării și probării respectării de către instanță a termenului rezonabil de pregătire
a actelor procedurale solicitate în termen.
Astfel, susține recurentul că a fost în imposibilitate de a prezenta cererea de apel
motivată la data de 20 martie 2017, dat fiind faptul recepționării încheierii instanței de
apel din 21 februarie 2017, după 11 zile de la expirarea termenului limită fixat pentru
înlăturarea neajunsurilor, fapt ce a constituit un impediment în depunerea cererii de
apel motivate, iar prin restituirea cererii de apel s-au adus încălcări grave a dreptului la
un proces echitabil prevăzu de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Totodată, a relatat că în ședința de judecată din 11 aprilie 2017 a fost prezentată
cererea de apel motivată și informată instanța de apel despre motivele neimputabile
Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, însă cu toate acestea,
instanța de apel a emis încheierea prin care a restituit cererea de apel.
La 28 iunie 2017 în adresa lui Chetrușcă Viorel și Minin Inga a fost expediată
pentru cunoștință copia recursului declarat de către Centrul Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Însă Chetrușcă Viorel și Minin Inga nu și-au valorificat dreptul procedural
respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.
În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din materialele cauzei rezultă că încheierea instanței de apel a fost pronunțată
11 aprilie 2017, însă nu există dovada recepționării de către recurent a încheierii
contestate.
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la 02 mai 2017, în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel și
restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond
din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau
parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.
În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, în cererea
de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.
Din materialele cauzei rezultă că nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 14 noiembrie 2016, Centrul Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal a declarat la 14 decembrie 2016 apel nemotivat (f. d. 77-
78).
În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de
apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă
fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea
participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen
pentru lichidarea neajunsurilor.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal, fiind comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel
motivate până la data de 21 februarie 2017.
De asemenea, actele pricinii denotă că pentru ședința instanței de apel din 21
februarie 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost
informat prin intermediul telefonogramei (f. d. 92).
În ședința instanței de apel din 21 februarie 2017, reprezentantul Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu s-a prezentat, iar ca urmare,
prin încheierea instanței de apel din aceeași dată, nu s-a dat curs cererii de apel
declarate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, s-a
prelungit termenul pentru lichidarea neajunsurilor indicate în încheierea Curții de Apel
Chișinău din 12 ianuarie 2017 fiind explicat apelantului că în cazul în care nu va
lichida neajunsurile indicate până la 20 martie 2017, cererea de apel nu va fi
considerată ca depusă, și va fi restituită fără examinare. Totodată ședința de
soluționare a chestiunii cu privire la punerea pe rol a apelului declarat de Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost stabilită pentru data de 11
aprilie 2017.
La caz, se mai constată că încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 februarie
2017 a fost recepționată de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal abia la data de 31 martie 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat
la materialele cauzei (f. d. 100).
Respectiv, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost
în imposibilitate de a prezenta cererea de apel motivată până la data de 20 martie 2017,
dat fiind faptul recepționării încheierii instanței de apel din 21 februarie 2017 după
expirarea termenului limită fixat pentru înlăturarea neajunsurilor.
Prin urmare, faptul neînlăturării neajunsurilor specificate în încheierea instanței
de apel din 21 februarie 2017 se datorează expedierii acesteia tardiv de către instanța
de apel, fapt ce a constituit un impediment în depunerea cererii de apel motivate.
În pofida acestui fapt, instanța de apel în încheierea din 11 aprilie 2017 a indicat
că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de prezentare a cererii de
apel motivată.
Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație faptul că în ședința din 11
aprilie 2017, reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal a prezentat cererea de apel motivată, concluzionând că cererea de apel
urmează a fi restituită dat fiind faptul că reprezentantul apelantului nu a solicitat
prelungirea termenului de lichidare a neajunsurilor.
Or, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră drept neîntemeiată concluzia instanței de apel de restituire a cererii
de apel din motivul menționat supra, deoarece în ședința instanței de apel a fost
prezentată cererea de apel în care sunt expuse motivele de fapt și de drept pe care se
întemeiază, nefiind necesară acordarea unui termen suplimentar pentru înlăturarea
cărorva neajunsuri.
În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or
menținerea acesteia în condițiile enumerate, ar constitui o încălcare a dreptului
recurentului de a dispune de drepturile sale procedurale în condițiile normelor în
vigoare, garantate și de Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că argumentele
invocate în recurs sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și
de a casa încheierea instanței de apel, cu restituirea pricinii în instanța de apel pentru
judecarea apelului.
În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal.
Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Chetrușcă Viorel și Minin
Inga împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu
privire la obligarea adoptării hotărârilor pe marginea plângerilor și încasarea
cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău pentru examinarea apelului în fond.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Luiza Gafton
Tamara Chișca-Doneva