3ra-709/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-709/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: M. Murguleț) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, I. Cotruță) D E C I Z I E 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Chetrușcă împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Viorel Chetrușcă, s-a casat hotărârea din 13 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă : La 8 noiembrie 2016 Viorel Chetrușcă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a adresat o plângere Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, prin care a solicitat examinarea petiției prin prisma Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal cu luarea măsurilor corespunzătoare cu persoanele care încalcă legislația și emiterea unei dispoziții în acest sens. În plângere Viorel Chetrușcă a indicat că, la adresarea sa, în cancelaria Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău pentru depunerea cererilor, referințelor, apelurilor și altor acte, funcționarii Serviciului relații cu publicul și monitorizare din cadrul instanței solicită prezentarea buletinului de identitate, pe lângă faptul prezentării procurii cu împuternicirile menționate, neprezentarea căruia, condiționează refuzul înregistrării documentelor procedurale.

1 Reclamantul a relatat, că a fost nevoit să apeleze la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, pentru a-și apăra dreptul la protecția datelor cu caracter personal, deoarece la adresarea sa și la depunerea actelor nu încalcă legislația. A mai indicat că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM a solicitat conducerii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, informații privind scopul și temeiul legal al prelucrării datelor cu caracter personal conținute în buletinele de identitate, de către funcționarii Serviciului relații cu publicul și monitorizare, la faza depunerii în instanță a unor acte procedurale. Astfel, în baza informațiilor furnizate, s-a reținut instituirea de către președintele Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, prin dispoziția nr. 17 din 7 aprilie 2016, a unei practici de prelucrare a datelor cu caracter personal, la faza depunerii actelor procedurale în privința tuturor participanților la proces. Viorel Chetrușcă a invocat că potrivit art. 20 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal are multiple drepturi și obligațiuni întru apărarea drepturilor și intereselor justițiabililor, însă conform deciziei nr. 205 din 28 septembrie 2016 se denotă contrariul. Totodată, reclamantul a menționat că în urma plângerii depuse, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM a emis decizia nr. 205 din 28 septembrie 2016 privind finalizarea examinării plângerii nr. CH.

V – 128/16 prin care s-a constatat faptul lipsei încălcării principiilor de protecție a datelor cu caracter personal. Reclamatul Viorel Chetrușcă a solicitat anularea deciziei nr. 205 din 28 septembrie 2016 emise de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM. Prin hotărârea din 13 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea depusă de către Viorel Chetrușcă a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de către Viorel Chetrușcă, casată hotărârea din 13 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și emisă o nouă hotărâre prin care s-a admis integral acțiunea. S-a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM nr. 205 din 28 septembrie 2016 emisă la plângerea lui Viorel Chetrușcă.

La 11 aprilie 2018 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a dat o apreciere eronată și ambiguă normelor de drept materiale aplicabile speței. Recurentul a susținut că dispoziția președintelui Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău nr. 17 din 7 aprilie 2016 a fost emisă întru disciplinarea angajaților instanței și a justițiabililor în sensul formării unei atitudini corecte față de obligațiunile procesuale stabilite.

A menționat că în urma stabilirii că examinarea pretențiilor invocate de Viorel Chetrușcă țin de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în ordinea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și Regulamentului cu privire la volumul, metodele, temeiurile și procedura de verificare a activității organizatorice a 2 instanțelor judecătorești, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM a solicitat concursul organului de autoadministrare judecătorească. Astfel, recurentul a remarcat că la 19 iulie 2016 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis hotărârea cu privire la Nota informativă a președintelui Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, referitor la unele chestiuni ce țin de procedura de depunere a actelor în instanța de judecată nr. 49/21 prin care a constatat că este absolut necesară verificarea identității persoanei care depune un anumit act în instanță, anume de către specialiștii Serviciului monitorizare și relații cu publicul, iar judecătorul primind actul pentru următoarele acțiuni va fi ferm convins că actul este depus în instanță anume de acea persoană. La rândul său, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat salutabilă inițiativa președintelui Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău privind stabilirea regulilor în partea ce ține de procedura de depunere a actelor în instanța de judecată. Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a mai considerat necesar a institui reguli în partea ce se referă la procedura de depunere a actelor în instanță, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu a luat în considerare hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 494/21 din 19 iulie 2016 cu privire la Nota informativă a președintelui Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău. Prin urmare, a remarcat că luând în considerare că misiunea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal la depunerea actelor în instanța de judecată urmărește un scop legitim care constă în excluderea depunerii abuzive de către persoane neîmputernicite a actelor procedurale în instanță, fapte ce perturbează activitatea acesteia, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM nu a identificat careva abateri de la normele ce reglementează domeniul protecției datelor cu caracter personal.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 noiembrie 2017, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 11 aprilie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, se consideră a fi depus în termen. Prin încheierea din 6 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, este neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

3 Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, Viorel Chetrușcă la 8 aprilie 2016 a depus o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, invocând faptul că la adresarea sa, în cancelaria Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău pentru depunerea cererilor, referințelor, apelurilor și altor acte, funcționarii Serviciului relații cu publicul și monitorizare din cadrul instanței solicită prezentarea buletinului de identitate, pe lângă faptul prezentării procurii cu împuternicirile menționate, neprezentarea căruia, condiționează refuzul înregistrării documentelor procedurale. Prin decizia nr. 205 din 28 septembrie 2016 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM a dispus finalizarea examinării plângerii lui Viorel Chetrușcă nr. Ch.

V. – 128/16 și a constatat lipsa încălcării principiilor de protecție a datelor cu caracter personal (f. d. 7-8). Înaintând acțiunea în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, Viorel Chetrușcă a solicitat anularea deciziei din 28 septembrie 2016 nr. 205. Fiind învestită cu examinarea cauzei și având ca obiect legalitatea deciziei nr. 205 din 28 septembrie 2016 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, prima instanță a ajuns la concluzia respingerii acțiunii, ca fiind nefondată.

Judecând apelul declarat de către Viorel Chetrușcă, instanța de apel, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la concluzia admiterii apelului, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. Conform art. 16 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Art. 25 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ, judecând acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri: a) respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție; b) admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul administrativ sau obligă pîrîtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întîrzierea executării hotărîrii; c) admite acțiunea și constată circumstanțele care justifică suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 1 al Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, care reglementează că scopul acestei legi este asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private.

Conform art. 5 alin. (1) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu 4 consimțământul subiectului datelor cu caracter personal, precum și în condițiile art. 5 alin. (5) al actului legislativ enunțat, în conformitate cu care, consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru: îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului conform legii: realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal etc. În context, art. 8 lit. a) al Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte nr. 273 din 9 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, stipulează că titularul actului este obligat să prezinte persoanelor din organele competente, la cerere actul de identitate.

Totodată, urmează a fi reiterate prevederile art. 80-81 Cod de procedură civilă, care au stat la baza emiterii dispoziției președintelui Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău nr. 17 din 7 aprilie 2016, ce stabilesc expres că împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a (recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Suplimentar, instanța de recurs mai reține dispozițiile pct. 10.8 din Regulamentul - cadru cu privire la organizarea și funcționarea secretariatului judecătoriilor și curților de apel, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 108/3 din 28 ianuarie 2014, care nu determină cu claritate împuternicirea funcționarilor Serviciului relații cu publicul și monitorizare din cadrul instanțelor de judecată cu dreptul de a prelucra volumul de date cu caracter personal conținute în buletinele de identitate la etapa înregistrării actelor procedurale depuse de participanții la proces, precum și dispunerea refuzului/restituirii actelor procedurale, or, ultimului caz sunt aplicabile prevederile art. 169, 170 și 171 ale Codului de procedură civilă.

La caz, este important a menționa că reclamantul Viorel Chetrușcă la 3 iunie 2016 a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și președintelui Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău cu privire la anularea dispoziției nr. 17 din 7 aprilie 2016 ,,Cu privire la concretizarea procedurii de desfășurare a actelor în instanța de judecatăʼʼ. Prin urmare, reiese cu certitudine faptul că la momentul examinării plângerii lui Viorel Chetrușcă nr. 128/16 din 20 mai 2016 de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM, pe rolul instanței de judecată se afla o cauză pendinte în instanța de judecată, în care se examina legalitatea dispoziției din 7 aprilie 2016 nr. 17 ,,Cu privire la concretizarea procedurii de desfășurare a actelor în instanța de judecatăʼʼ, semnată de președintele Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău. 5 Astfel, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM a emis decizia privind finalizarea examinării plângerii nr. Ch. V. – 128/16 la 28 septembrie 2016, în lipsa unei decizii definitive și irevocabile a instanței de judecată. Iar, prin decizia din 29 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Viorel Chetrușcă, casată hotărârea din 26 septembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii lui Viorel Chetrușcă, prin care s-a declarat ilegală și s-a anulat dispoziția din 7 aprilie 2016 nr. 17 ,,Cu privire la concretizarea procedurii de desfășurare a actelor în instanța de judecatăʼʼ, semnată de președintele Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău (f. d. 65 – 69). În conformitate cu art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane. Prin decizia din 29 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a constatat faptul că prin dispoziția nr. 17 din 7 aprilie 2016, a fost instituită o practică de prelucrare a datelor cu caracter personal, la faza depunerii actelor procedurale în privința tuturor participanților.

Ori, din conținutul dispoziției cu privire la concretizarea procedurii de depunere a actelor în instanța de judecată nr. 17 din 7 aprilie 2016, s-a stabilit că având în vedere înregistrarea numeroaselor cazuri privind înaintarea cererilor/demersurilor de către persoane neîmputernicite sau care refuză să se identifice, întru excluderea depunerii abuzive de către persoane neîmputernicite a actelor în instanță, conform art. 80 - 81 Cod de procedură civilă, s-a dispus obligarea specialiștilor Serviciului relații cu publicul și monitorizare, la înregistrarea oricăror acte în registrul unic de corespondență să verifice identitatea persoanei care a prezentat actul spre înregistrare, inclusiv cererile/demersurile, cererile de chemare judecată, dosarele penale si materialele contravenționale, cererile de apel/recurs, referințele, cererile (revizuire, cererile reconvenționale.

s.a. care urmează a fi confirmată prin buletinul de identitate, pașaport au permisul de conducere, legitimația de serviciu sau orice alt act, eliberat de IS „CRIS „Registru”, care confirmă identitatea. Prin urmare, dat fiind faptul că prin decizia din 29 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit cu certitudine că obligația impusă specialiștilor din cadrul Serviciului relații cu publicul și monitorizare de a verifica identitatea persoanei care depune actul spre înregistrare, se creează o practică de prelucrare a datelor cu caracter personal, reiese în mod indubital că decizia din 28 septembrie 2016 nr. 205 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM nu are temei de fapt și nici de drept.

Or, decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM contestată în speță de către Viorel Chetrușcă contravine în mod vădit faptelor constatate prin decizia din 29 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost anulată dispoziția din 7 aprilie 2016 nr. 17 ,,Cu privire la concretizarea procedurii de desfășurare a actelor în instanța de judecatăʼʼ, emisă de președintele Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău. Prin urmare, sunt apreciate critic susținerile recurentului precum că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importanță pentru 6 soluționarea cauzei în fond, nefiind dovedite circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, deoarece susținerile date nu au suport legal, mai mult că contravin constatărilor relatate.

Celelalte apărări ale recurentului formulate în recurs, la fel, sunt neîntemeiate, mai mult, în esența lor, sunt similare argumentelor invocate în apel și sunt expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o apreciere corectă și nefiind stabilite careva încălcări. Sintetizând, instanța de recurs conchide că decizia recurată este adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării cauzei au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale. Mai mult că, aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova. Se menține decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Chetrușcă împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 7