3ra-693/17 — Nulitatea actului administrativ

3ra-693/17 — Nulitatea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-693/17

Prima instanță: Jud. Briceni (jud. V. Caduc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Al. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Babiuc Aliona,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Babiuc Aliona

împotriva Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director a Liceului

Teoretic nr.1 Briceni, intervenienți accesorii Direcția Învățământ Tineret și Sport

Briceni, Pleșca Angela cu privire la recunoașterea nulității actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Babiuc Aliona și menținută hotărârea Judecătoriei Briceni

din 16 septembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2016, Babiuc Aliona s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată

către Comisia de Concurs pentru ocuparea funcției de director a Liceului Teoretic nr.

1 Briceni, intervenienți accesorii Direcția Învățământ Tineret și Sport Briceni, Pleșca

Angela privind recunoașterea nulității actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea comisiei de concurs din 14

aprilie 2016, Pleșca Angela a fost numită învingătoare al concursului pentru funcția

de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni.

Menționează că fiind în calitate de participant la concursul dat nu este de acord

cu rezultatele acestuia și consideră hotărârea Comisiei de concurs din 14 aprilie 2016

ca fiind ilegală și pasibilă de a fi anulată din următoarele considerente.

Relevă că, în perioada martie- aprilie 2016 a fost organizat și desfășurat

concursul pentru ocuparea funcției de director a Liceului Teoretic nr. 1 Briceni, numit

de către Direcția Învățământ, Tineret și Sport Briceni și în acest scop fiind instituită

Comisia de concurs, aceasta având competența de a verifica îndeplinirea condițiilor

de participare la concurs de către candidați; de a decide admiterea, neadmiterea

candidaților la a II-a etapă a concursului; de a stabili lista candidaților promovați la

interviu; de a evalua candidații, de a elabora documentele finale referitoare la

1

rezultatele concursului și a le prezenta autorității cu competențe legale de numire

(angajatorului); precum și comunicarea rezultatelor concursului.

Explică că, concursul pentru funcția de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni

s-a desfășurat în patru etape succesive și la 14 aprilie 2016 prin hotărârea Comisiei de

concurs a fost recunoscută învingător al concursului- Pleșca Angela, care anterior a

ocupat funcția de director adjunct în această instituție de învățământ.

Afirmă reclamanta că, a participat la concurs, însă nu este de acord cu

rezultatele acestuia, deoarece au fost încălcate principiile desfășurării concursului:

principiile imparțialității, competenței și meritului profesional.

Invocă prevederile pct. 16 al Regulamentului cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în

instituțiile de învățământ general, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației RM nr.

163 din 13 martie 2015, potrivit căruia candidații pentru ocuparea funcției de

director, director adjunct al instituției de învățământ depun personal sau prin

reprezentant (la cancelaria organizatorului concursului), prin poștă sau prin e-mail, în

termen de 30 zile calendaristice din ziua publicării anunțului, dosarul de concurs care

cuprinde următoarele acte obligatorii: cererea de participare la concurs, al cărei

model este specificat; copia actului de identitate; copia/copiile actului/actelor de

studii; copia carnetului de muncă; curriculum vitae al cărui model este specificat;

certificatul medical care atestă faptul că persoana este aptă din punct de vedere

medical, fizic și neuropsihic, pentru exercitarea funcției; cazierul judiciar sau

declarația pe propria răspundere.

În continuare susține că, în cererea de participare la concurs se indică și lista

actelor depuse, cu numerotarea fiecărei file, ceea ce nu a fost executată de către

candidata Pleșca Angela. În dosarul candidatei Pleșca Angela depus pentru

participarea la concursul pentru numirea la funcția de director al Liceului Teoretic nr.

1 Briceni, la momentul depunerii nu au fost anexate unele documente obligatorii, care

nu erau la prima etapă și nu au fost prezentate de ea la etapa a III-a și a IV-a, dar care

au fost apreciate de comisie la evaluarea curriculumului.

Relatează că unul din aceste documente este fals prin faptul că se confirmă că

Pleșca Angela în 2008 a participat în proiectul privind dotarea cabinetelor de chimie,

fizică, biologie, deoarece aceasta este profesoară de limba franceză. De facto acest

fapt nu a avut loc și a trezit suspecții la unii membri ai comisiei, însă președintele

Comisei de concurs -Cojocari Rodica a închis discuția pe problema discutată în

cadrul ședinței Comisiei. În cazul de neprezentare a actelor necesare, comisia în

conformitate cu prevederile pct. 21 al Regulamentului nr. 163 din 23 martie 2015 ia

decizia cu privire la neadmiterea la concurs.

Declară că cu toate acestea Comisia de concurs a admis candidata Pleșca Angela

la concurs, necătând la faptul că unele documente au fost prezentate de către

candidată abia la a III-a etapă a concursului sau nu au fost prezentate deloc.

2

Indică că, despre acest fapt la 20 aprilie 2016 a informat Procuratura raionului

Briceni solicitând verificarea acestuia prin prisma săvârșirii abuzului în serviciu și

falsificarea rezultatelor concursului.

Remarcă că, președintele Comisiei de concurs- Cojocari Rodica deținând funcția

de șef adjunct al Direcției Învățământ Tineret și Sport Briceni nu a permis unor

membrii ai comisiei să cerceteze mai minuțios unele documente ale candidaților. La

prezentarea de către Pleșca Angela a proiectului, care este un document obligatoriu

pentru evaluarea rezultatelor concursului și numirea învingătorului, membrii

Comisiei nu au avut posibilitatea să studieze acest proiect din motiv că a fost

prezentat de către candidată într-un singur exemplar și acela a fost luat de un membru

al Comisiei-Armanu Ana, care nu a permis altor membri să aibă acces la acest

document.

Evidențiază că, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea contenciosului

administrativ, pct. 67al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de

învățământ general, prin cererea prealabilă din 18 aprilie 2016, s-a adresat

Ministerului Educației cu o contestație, prin care a solicitat revocarea hotărârii

Comisei de concurs din 14 aprilie 2016 pentru ocuparea funcției de director al

Liceului Teoretic nr. 1 Bricenii, însă nu primit nici un răspuns.

În susținerea acțiunii a invocat prevederile art. art. 28, 32, 166, 167 CPC,art. art.

3, 5, 8, 16, 17, 21, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ.

Solicită reclamanta, anularea hotărârii Comisiei de concurs din 14 aprilie 2016,

pentru ocuparea funcției de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 16 septembrie 2016 acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2017, a fost respins apelul

declarat de Babiuc Aliona și menținută hotărârea Judecătoriei Briceni din 16

septembrie 2016.

La 30 martie 2017 Babiuc Aliona a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le ilegale

din următoarele considerente.

Specifică că soluțiile adoptate pe cauza dată sunt eronate, emise cu încălcarea

normelor de drept material, poartă un caracter evaziv, ce afectează însuși conținutul

unui proces echitabil.

3

Atenționează că, instanțele de apel și cea de fond fac doar o referire formală la

prevederile Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului

pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ

general, concluzionând că, procesul-verbal din 14 aprilie 2016 prin care Pleșca

Angela a fost numită ca învingătoare al concursului pentru ocuparea funcției

directorului Liceului Teoretic nr. 1 Briceni este un act administrativ legal, emis în

corespundere cu cerințele regulamentului sus numit, aceste concluzii sunt greșite care

au dus la soluționarea greșită a cererii de chemare în judecată.

Consideră că, instanțele inferioare la examinarea cauzei, urma să se conducă

nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se manifestă prin stabilirea

multilaterală, completă și obiectivă a circumstanțelor care au importanță pentru justa

soluționare a litigiului, întrucât erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale reclamantei, iar probele dobândite în cadrul examinării

pricinii au fost apreciate arbitrar.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Colegiul reține că, la materialele cauzei este anexată copia scrisorii de expediere în

adresa părților a copiei deciziei integrale a instanței de apel (f.d.172), iar prin avizul

de recepție-livrare se confirmă faptul că recurenta Babiuc Aliona a recepționat

decizia contestată la 24 februarie 2017(f.d.177).

Astfel, recursul declarat la data de 30 martie 2017, se consideră depus în termen

(f.d.179-183).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

La 22 mai 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

cererea de recurs declarată de către Babiuc Aliona, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

La 20 iunie 2017, intimații au depus referință prin care au solicitat respingerea

recursului declarat de către Babiuc Aliona.

Examinând cererea de recurs declarată de către Babiuc Aliona, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433

CPC.

4

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) și (4) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele

stabilite de norma precitată, instanța de apel aplicând corect normele de drept

material și procedural.

Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante

și declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reținute de către instanța de recurs

întru admiterea cererii și casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentei cu decizia instanței de

apel, relatarea situației, în viziunea recurentei, fără a indica vreun temei prevăzut de

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanța de recurs

5

din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile

normei precitate și nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat având

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

În aceeași ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secțiunea

a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere

a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, la caz, menționează și jurisprudența CEDO, conform cărei

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror, atât

instanța de apel, cât și prima instanță s-au pronunțat în mod corespunzător.

Din considerentele enumerate și având în vedere faptul că, argumentele

recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4) din

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Babiuc Aliona, ca inadmisibil

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433, art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Babiuc Aliona, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

6