2ra-246/18 — anularea ordinelor, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu

2ra-246/18 — anularea ordinelor, restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: E. Tverdohleb dosarul nr. 2ra-246/18

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Aliona

Babiuc împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 29 august 2017,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Aliona Babiuc împotriva Direcției Învățământ, Tineret și Sport Briceni, intervenient

accesoriu Vitalie Știrbu și Angela Pleșca cu privire la anularea ordinelor,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la

serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 09 iunie 2016, Aliona Babiuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Învățământ, Tineret și Sport Briceni, intervenient accesoriu

Vitalie Știrbu cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu și compensarea cheltuielilor de

judecată (vol. I, f.d. 1-4).

În motivarea acțiunii menționează că, prin ordinul nr. 469 emis de șeful Direcției

Învățământ, Tineret și Sport Briceni la 03 august 2015, a fost numită în funcția de

director-interimar al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni, temporar, până la concurs.

Astfel, în funcția dată a activat până la 02 iunie 2016. Totodată a participat la

concursul pentru ocuparea funcției de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni. Însă,

prin hotărârea Comisiei de concurs din 14 aprilie 2016, învingător al concursului a

fost desemnată Angela Pleșca.

Reclamanta susține că, la 20 aprilie 2016 s-a adresat șefului Direcției

Învățământ, Tineret și Sport Briceni cu cerere prin care a solicitat suspendarea

procedurii numirii directorului la Liceul Teoretic n. 1 Briceni până la examinarea

contestației depuse împotriva hotărârii Comisiei de concurs din 14 aprilie 2016,

precum și până la examinarea cererilor depuse la Procuratura raionului Briceni și

instanța de judecată.

Însă, prin ordinul nr. 604 emis de șeful Direcției Învățământ, Tineret și Sport

Briceni la 01 iunie 2016, a fost încetat contractul individual de muncă cu Aliona

Babiuc. Drept temei de emitere a acestui ordin a fost indicată decizia Comisiei

1

raionale de concurs din 24 martie 2016 prin care a fost ales un nou director al

Liceului Teoretic nr. 1 Briceni, și întemeiat pe dispozițiile art. 263 lit. b) din Codul

muncii.

Consideră ordinul nr. 604 din 01 iunie 2016 ca fiind ilegal, pasibil de a fi

recunoscut nul, cu restabilirea în funcția care a deținut-o anterior, deoarece Direcția

Învățământ, Tineret și Sport Briceni nu a avut nici un temei, prevăzut de art. 81 din

Codul muncii, pentru a înceta contractul individual de muncă încheiat cu ea. Or, din

textul ordinului este evident, că relațiile de muncă între ea și Direcția Învățământ,

Tineret și Sport Briceni nu au fost încetate de facto, ci au fost modificate.

Subsecvent, relevă că prin ordinul nr. 605 emis de șeful Direcției Învățământ,

Tineret și Sport Briceni din 01 iunie 2016, Angela Pleșca a fost numită în funcția de

director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni pe o perioadă de cinci ani. Astfel,

reclamanta apreciază acest ordin ca fiind neîntemeiat și pasibil de anulat, deoarece la

18 aprilie 2016 a depus contestație împotriva hotărârii Comisiei de concurs din 14

aprilie 2016, prin care a Angela Pleșca a fost declarată câștigătoare a concursului

pentru ocuparea funcției de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni.

Mai mult decât atât, reclamanta indică că, ordinele nr. 604 și 605 au fost emise

la 01 iunie 2016, ziuă care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 674 din 31 iunie 2016 a

fost declarată zi nelucrătoare.

Prin urmare, opinează că ordinele nr. 604 și nr. 605 din 01 iunie 2016 au fost

emise cu încălcarea prevederilor art. 110 și 104 din Codul muncii.

Solicită anularea ordinului nr. 604 emis de șeful Direcției Învățământ, Tineret și

Sport Briceni la 01 iunie 2016 „Cu privire la încetarea contractului individual de

muncă cu Aliona Babiuc”; anularea ordinului nr. 605 emis de șeful Direcției

Învățământ, Tineret și Sport Briceni la 01 iunie 2016 „Cu privire la numirea Angelei

Pleșca în funcția de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni”; restabilirea Alionei

Babiuc în funcția deținută anterior de director-interimar al Liceului Teoretic nr. 1

Briceni; încasarea din contul Direcției Învățământ, Tineret și Sport Briceni în

beneficiul Alionei Babiuc a salariului pentru toată perioada lipsei forțate de la

serviciu până la data restabilirii; și compensarea din contul Direcției Învățământ,

Tineret și Sport Briceni în beneficiul Alionei Babiuc a cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Briceni, prin încheierea din 19 iulie 2016 (vol. I, f.d. 29-31), a atras-

o în proces pe Angela Pleșca în calitate de intervenient accesoriu.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 06 februarie 2017 (vol.I, f.d.65-66)

solicită suplimentar încasarea în mod solidar de la Direcția Învățământ, Tineret și

Sport Briceni și Vitalie Știrbu în beneficiul Alionei Babiuc suma de 50 000 de lei cu

titlu de reparare a prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 1 750 de lei.

Prin cererea de modificare a acțiunii din 27 februarie 2017 (vol. I, f.d. 111-113),

reclamanta și-a concretizat pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral,

solicitând încasarea de la Direcția Învățământ, Tineret și Sport Briceni și Vitalie

Știrbu în beneficiul Alionei Babiuc câte 25 000 de lei de la fiecare, în total suma

50000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

În motivarea cererii de modificare a acțiunii menționează că, în cadrul judecării

cauzei, la 15 februarie 2017, reprezentantul pârâtului Direcția Învățământ, Tineret și

Sport Briceni a prezentat cartea de ordine în original. Astfel, a depistat că, conținutul

2

ordinului nr. 604 din 01 iunie 2016 prezentat de reprezentantul Direcției Învățământ,

Tineret și Sport Briceni diferă de conținutul aceluiași ordin care i-a fost eliberat ei.

Deci, analizând originalul ordinului nr. 604 din 01 iunie 2016 a constatat că,

sintagma ,,menținând funcția de profesor de istorie și educația civică” din ordinul ce

i-a fost eliberat de angajator și care l-a anexat la cererea de chemare în judecată, este

înlocuită cu sintagma ,,transferată, în funcția de profesor de istorie și educația civică”.

Respectiv, consideră oportun de a-și modifica temeiul acțiunii.

În această ordine de idei, consideră că ordinul nr. 604 din 01 iunie 2016,

prezentat instanței în original, este ilegal și contradictoriu, deoarece o parte a acestuia

este în contradicție cu alta, or, contractul individual de muncă nu poate fi încetat cu

transferarea angajatului în altă funcție. Prin urmare actul indicat nu poate fi

recunoscut ca unul legal și întemeiat din motiv, că ea nu și-a dat acordul la

transferarea în altă funcție, careva alt contract suplimentar nu a fost întocmit, nu a

luat cunoștință de ordinul prin care a fost transferată și nu a semnat acest ordin.

Judecătoria Edineț (sediul Briceni), prin hotărârea din 21 martie 2017 (vol. I, f.d.

156-157, 160-172), a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 29 august 2017 (vol. I, f.d. 214, 215-224),

a respins apelul declarat de Aliona Babiuc și a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț

(sediul Briceni) din 21 martie 2017.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele inferioare au invocat dispozițiile art.

art.45, 81 alin. (1) lit. b), 263, 355 alin. (1) lit. a), din Codul muncii, pct. 67-70 din

Regulamentul „Cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea

funcției de director și director adjunct în instituțiile de învățământ general” aprobat

prin Ordinul Ministerului Educației nr. 163 din 23 martie 2015, și dispozițiile Legii

nr. 173-XIII din 06 iulie 1994 „privind modul de publicare și intrare în vigoare a

actelor oficiale”.

Referitor la circumstanțele faptice ale speței instanțele de fond au constatat că,

obiecțiile formulate de către Aliona Babiuc referitor la desfășurarea și organizarea

concursului pentru ocuparea funcției de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni

sunt neîntemeiate, deoarece prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 16 septembrie

2016, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2017 și devenită

irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2017, s-a respins

acțiunea Alionei Babiuc și s-a constatat legalitatea Hotărârii Comisiei de concurs din

14 aprilie 2016.

La fel, instanțele inferioare au reținut că, în legătură cu anunțarea Angelei Pleșca

ca învingător al concursului pentru ocuparea funcției de director al Liceului Teoretic

nr. 1 Briceni, la 01 iunie 2016 Direcția Învățământ, Tineret și Sport Briceni a emis

ordinul nr. 604, conform căruia, contractual individual de muncă cu Aliona Babiuc,

director interimar al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni, încetează de la 02 iunie 2016, în

conformitate cu prevederile art. 263 lit. b) din Codul muncii, „menținând-o” în

funcția de profesor de istorie și educație civică”. Însă, analizând originalul cărții de

ordine a Direcției Învățământ, Tineret și Sport Briceni și originalul ordinului nr. 604

din 01 iunie 2016 a fost stabilit faptul că sintagma „menținând” a fost ștearsă și

înlocuită cu sintagma ,,transferată”. Totodată, prin ordinul nr. 652 emis de Direcția

Învățământ, Tineret și Sport Briceni la 13 martie 2017, specialistul principal Maria

Chirtoagă a fost atrasă la răspundere disciplinară pentru faptul că greșit a corectat în

3

ordinul nr. 604 din 01 iunie 2016 din sintagma „menținând în funcție” în „transferat

în funcție”.

Astfel, instanța de fond au conchis că rectificarea efectuată în ordinul nr. 604 din

01 iunie 2016, prin înlocuirea sintagmei „menținând” cu sintagma „transferată” nu

este temei pentru anularea acestui ordin, deoarece Aliona Babiuc este angajata

Liceului Teoretic nr. 1 Briceni în funcția de profesor în baza contractului individual

de muncă încheiat cu Liceul Teoretic nr. 1 Briceni, iar prin ordinul nr. 604 din 01

iunie 2016 a fost eliberată doar din funcția de director-interimar al acestei instituții de

învățământ, funcție deținută în baza contractului individual de muncă nr. 192 din 03

august 2015 încheiat cu Direcția Învățământ, Tineret și Sport Briceni.

Referitor la faptul că, ordinele nr. 604 și 605 au fost emise la 01 iunie 2016, care

prin Hotărârea Guvernului nr. 674 din 31 mai 2016 a fost declarată zi nelucrătoare,

instanțele inferioare au relevat că Hotărârea nominalizată a fost publicată în Monitor

Oficial nr.151-155 din 03 iunie 2016. Respectiv, în conformitate cu dispozițiile Legii

nr. 173-XIII din 06 iulie 1994 „privind modul de publicare și intrare în vigoare a

actelor oficiale”, Hotărârea Guvernului nr. 674 din 31 mai 2016 se consideră în

vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial, adică din 03 iunie 2016. Astfel,

la 31 mai 2016, șeful Direcției Învățământ Tineret și Sport Briceni a emis ordinul

nr.67A/01, prin care a anunțat ziua de 01 iunie 2016 zi lucrătoare pentru angajații

Direcției Învățământ Tineret și Sport Briceni.

Succesiv, referitor la legalitatea ordinului nr. 605 din 01 iunie 2016, prin care

Angela Pleșca a fost numită în funcția de director a Liceului Teoretic nr. 1 Briceni,

instanțele de fond au reținut că, acest ordin a fost emis după ce Comisia de contestație

din cadrul Ministerului Educației a respins la 27 aprilie 2016 contestația Alionei

Babiuc depusă împotriva hotărârii Comisiei de concurs din 14 aprilie 2016 prin care

Angela Pleșca a fost declarată învingător al concursului pentru ocuparea funcției de

director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni.

Totodată, instanțele de fond au conchis netemeinicia pretențiilor cu privire la

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la

serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, or,

acestea au caracter subordonat în raport cu pretențiile principale de anulare a

ordinelor nr. 604 și nr. 605 din 01 iunie 2016.

La 08 decembrie 2017, Aliona Babiuc a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 29 august 2017 și hotărârii Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din

21 martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri în sensul admiterii

integrale a acțiunii (vol. II, f.d. 1-5, 21).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei și

a invocat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei în fond, iar circumstanțele considerate de

aceasta ca fiind stabilite nu au fost dovedite; a încălcat și aplicat greșit normele de

drept material; și a apreciat arbitrar probele. Astfel, consideră că erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților sale fundamentale.

În acest sens menționează că, instanța inferioară a recunoscut ca fiind dovedit

faptul că, contractul individual de muncă nr. 192 a fost încheiat în baza ordinului

nr.469 din 03 august 2015 „Cu privire la numire Alionei Babiuc în funcția de

4

director-interimar al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni, temporar, până la concurs”

pentru perioadă determinată, și anume până la concurs. Însă, acest contract individual

de muncă nu a fost prezentat instanței și nu a fost cercetat.

Respectiv, recurenta consideră că instanțele inferioare au stabilit faptul că deține

funcția de profesor în cadrul Liceului Teoretic nr. 1 Briceni neadministrând în acest

sens probe, în special contractul individual de muncă și ordinul de angajare în funcția

de profesor.

La fel, relevă că relațiile sale de muncă nu au fost încetate nici la începutul

concursului, nici la finisarea concursului, cu declararea Angelei Pleșca ca învingător

al concursului pentru ocuparea funcției de director al Liceului Teoretic nr. 1 Briceni.

Prin urmare, consideră că relațiile de muncă au fost continuate, circumstanță care

denotă ilegalitatea ordinului nr. 604 emis de Direcția Învățământ, Tineret și Sport

Briceni la 01 iunie 2016, prin care a fost încetat contractul individual de muncă și

„transferarea” în funcția de profesor de istorie și educație civică.

Susține recurenta că instanțele inferioare eronat au apreciat faptul că ordinul

nr.604 din 01 iunie 2016 nu a fost falsificat de către intimat, or textul originalului

acestui ordin nu coincide cu copia ordinului ce i-a fost eliberată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil

din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, (1) părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

5

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

Conform art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Articolul 434 din Codul de procedură civilă statuează că, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul de admisibilitate consideră că, în speță, calea de atac a fost demarată

în interiorului termenului legal, deoarece conform avizului de recepție

DS3118087763AR (vol. I, f.d. 226) recurenta Aliona Babiuc a recepționat la 13

octombrie 2017 decizia Curții de Apel Bălți din 29 august 2017, iar cererea de recurs

a fost predată oficiului poștal la 08 decembrie 2017, fapt confirmat prin amprenta

sigiliului aplicată pe plic (vol. II, f.d. 21).

Instanța de recurs apreciază memoriul înserat în recurs ca fiind declarativ și

lipsit de substanța, reieșind din aserțiunile ce succed.

În debut, completul de admisibilitate apreciază ca fiind lipsită de substanță și

care nu poate fi acceptată alegația conținută în cererea de recurs precum că, instanțele

inferioare au stabilit faptul că deține funcția de profesor în cadrul Liceului Teoretic

nr. 1 Briceni neadministrând în acest sens probe, în special contractul individual de

muncă și ordinul de angajare în funcția de profesor, precum și contractul individual

de muncă nr. 192 a fost încheiat în baza ordinului nr.469 din 03 august 2015 „Cu

privire la numire Alionei Babiuc în funcția de director-interimar al Liceului Teoretic

nr. 1 Briceni.

La caz, urmează a fi învederat faptul că în conformitate cu prevederile art. 437

alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului, argumentul

ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective.

În speță, se evidențiază faptul că argumentul expus supra, adus în fața instanței

de recurs, în esența sa este similar celor cuprinse în cererea de apel motivată (vol. I,

f.d. 198). Ba mai mult decât atât, acesta fiind de facto transpus din cererea de apel în

cererea de recurs.

Prin urmare, acest argument nu poate fi reținut de către completul de

admisibilitate, deoarece recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de

atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla reiterare

6

a circumstanțelor faptice ale cauzei, care deja au fost supuse examinării în ordine de

apel, ci este necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de nelegalitate pe

care acesta se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Or, motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera

nelegalitatea hotărârii.

La fel, nu poate fi acceptat nici argumentul recurentei cu privire la faptul că,

relațiile sale de muncă se consideră continuate, deoarece nu au fost încetate nici la

începutul concursului și nici la finisarea concursului, cu declararea Angelei Pleșca ca

învingător al concursului pentru ocuparea funcției de director al Liceului Teoretic

nr.1 Briceni.

La caz, este relevant că, prin ordinul nr. 469 emis de Direcția Învățământ Tineret

și Sport Briceni la 03 august 2015 (vol. I, f.d. 7, 89-91, 121-123) recurenta Aliona

Babiuc a fost numită în funcția de director interimar al Liceului Teoretic nr. 1

Briceni, temporar, până la concurs.

Astfel, conform art. 153 alin. (3) din Codul educației, în perioada de până la

numirea prin concurs a directorilor instituțiilor publice de învățământ, conducerea

instituțiilor va fi exercitată de către directorii interimari desemnați de către autoritățile

cu competențe legale de numire în funcție.

Aderent, art. 82 din Codul muncii prescrie la lit. f) că, contractul individual de

muncă încetează în circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de expirare a

termenului contractului individual de muncă pe durată determinată [...].

Prin urmare, este just că termenul deținerii funcției de director interimar al

Liceului Teoretic nr. 1 Briceni de către Aliona Babiuc este până la numirea noului

director al acestei instituții de învățământ, numit după organizarea concursului de

numire în această funcție și după soluționarea tuturor contestațiilor în baza deciziei

comisiei de concurs. Or, conform pct. 66 din Regulamentul „cu privire la organizarea

și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în

instituțiile de învățământ general”, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 163

din 23 martie 2015, ordinul de numire a directorului/directorului adjunct este emis de

către autoritatea cu competențe legale de numire (angajator) după soluționarea tuturor

contestațiilor în baza deciziei comisiei de concurs și a contractului individual de

muncă.

Succesiv, completul de admisibilitate consideră că nu poate fi acceptat nici

argumentul recurentei precum că, instanțele inferioare eronat au apreciat faptul

ordinul nr.604 din 01 iunie 2016 nu a fost falsificat de către intimat, or textul

originalului acestui ordin nu coincide cu copia ordinului ce i-a fost eliberată.

În acest sens, este notabil faptul că constatarea falsului admis în documente

oficiale, în esență, este o examinare criminalistică, bazată pe o cercetare după criterii

științifice – expertiză criminalistică. Prin urmare, depășește atribuțiile instanței de

judecată, or, conform art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă, circumstanțele

7

care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi

dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Ba mai mult decât atât, în cadrul examinării cauzei s-a constatat indubitabil că,

specialistul principal din cadrul Direcției Generale Raionale Învățământ, Tineret și

Sport Briceni, Maria Chirtoagă eronat a corectat ordinul nr. 604 din 01 iunie 2016,

substituind sintagma „menținând în funcție” cu sintagma „transferând în funcție”

(vol. I, f.d. 99). Astfel, pentru această abatere disciplinară, ultima a fost atrasă la

răspundere disciplinară sub formă de „avertisment” (vol. I, f.d.125).

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, în esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1)

lit.b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc

în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului, și care au fost deja

supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de apel prin prisma art. 130 din

Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare, nu urmează a fi

reiterate în ordine de recurs.

Ipoteza relevată certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat, deoarece recurenta nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea

justificării ilegalității deciziei instanței de apel. Astfel, se evidențiază caracterul

declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al

dezacordului recurentei cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de

recurs reține că recursul declarat de Aliona Babiuc nu s-a bazat exclusiv pe

chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu

corespund cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil

să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că, în speță, cererea de recurs a

fost depusă după ce Aliona Babiuc a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță de

fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea

mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea

nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și procedural,

8

iar argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de

admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Aliona Babiuc împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 29 august

2017, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, –

d i s p u n e :

A considera inadmisibil recursul declarat de Aliona Babiuc împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 29 august 2017, adoptată în cauza civilă intentată la cererea

de chemare în judecată depusă de Aliona Babiuc împotriva Direcției Învățământ,

Tineret și Sport Briceni, intervenient accesoriu Vitalie Știrbu și Angela Pleșca cu

privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

perioada lipsei forțate de la serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

9