2ra-1296/17 — Obligarea inregistrarii dreptului de proprietate

prima instanță: L. Ursu dosarul nr. 2ra-1296/17

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

Î N C H E I E R E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Erhan

Vasile, reprezentat de avocatul Pascal Veronica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Erhan Vasile

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, lui Gherciu Boris și Gherciu Maria

cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Pascal Veronica în interesele lui Erhan Vasile și menținută

hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 decembrie 2015 prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La data de 19 august 2014, Erhan Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva OCT Chișinău și lui Gherciu Boris cu privire la obligarea înregistrării

dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a invocat că la 28 februarie 2011 s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Gherciu Boris cu privire la încasarea datoriei în

mărime de 21 940 euro.

Conform hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 mai 2011,

devenită irevocabilă la data de 08 iunie 2011 acțiunea a fost admisă, fiind încasat din

contul lui Gherciu Boris în beneficiul său a datoriei în sumă de 21 940 euro sau

echivalentul în lei moldovenești la cursul oficial de schimb stabilit de BNM la ziua

executării hotărârii.

Hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă la data de 08 iunie 2011.

La 06 septembrie 2011 a înaintat spre executare titlul executoriu nr. 2-

31111/11 din 10 mai 11 în baza căruia s-a dispus intentarea procedurii de executare,

fiind emisă încheierea nr.064-968/11.

Ca urmare, la 21 noiembrie 2011 executorul judecătoresc a aplicat sechestru pe

bunurile debitorului, iar până în prezent nu a mai efectuat nici o măsură în vederea

executării hotărârii judecătorești.

Indică reclamantul că deși hotărârea instanței de judecată a devenit definitivă și

irevocabilă, până la dat de 08 iunie 2011 nu a fost executată, din care motiv i-a fost

limitat direct dreptul creditorului de a dispune de creanța sa din contul debitorului.

Mai mult, în cadrul executării s-a stabilit că debitorul nu are bunuri care pot fi

urmărire în scopul executării hotărârii sus menționate, cu excepția casei individuale

de locuit din comuna Grătiești, str. Constantin Brîncuși 31, mun. Chișinău, care este

finalizată, dar nu a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

Consideră că, pârâtul nu a înregistrat dreptul de proprietate asupra casei

individuale de locuit și nu dorește să o facă, în scopul eschivării de la executarea

hotărârii, fapt ce face imposibilă urmărirea patrimoniului debitorului în condițiile

achitării datoriei conform hotărârii judecătorești.

În context, menționează că în baza art. art. 505, 599 Cod Civil, art. 28 alin. (l),

lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile în coroborare cu art. 215 Cod civil,

înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul hotărârii instanței de

judecată.

La fel, susține că conform informației electronice a ÎS „Cadastru” din 20

noiembrie 2011, obținute de la executorul judecătoresc Doroftei Igor pe terenul cu nr.

cadastral 0155217.485 a fost înregistrată construcția casei individuale de locuit, iar

ulterior înregistrarea a fost stinsă fără nici un temei legal.

Solicită Erhan Vasile, obligarea OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” să

înregistreze după Gherciu Boris dreptul de proprietate asupra imobilului din str.

Constantin Brîncuși 31, comuna Grătiești, mun. Chișinău.

Ulterior, la 08 iunie 2015, Erhan Vasile, reprezentat de avocatul Pascal

Veronica a depus cerere de concretizare a cerințelor menționând că la 11 iunie 2002 a

fost legalizată atribuirea în proprietate a terenului pentru construcție cu suprafața de

0,1291 ha în comuna Grătiești, str. Constantin Brîncuși 31, mun. Chișinău, eliberat și

înregistrat după Gherciu Maria în baza deciziei APL nr. 1.1 din 26 ianuarie 1994.

Pe terenul în cauză Gherciu Maria și Gherciu Boris au construit o casă

individuală de locuit, pe care au finalizat-o însă nu au înregistrat-o în Registrul

bunurilor imobile în scopul eschivării de la executarea hotărârilor judecătorești.

Potrivit informației electronice a ÎS „Cadastru” din 20 noiembrie 2011,

obținute de la executorul judecătoresc Doroftei Igor, pe terenul cu nr. cadastral

0155217.485 a fost înregistrată construcția casei individuale de locuit, însa ulterior

înregistrarea a fost stinsă fără nici un temei legal.

Consideră că pârâții în scopul eschivării de la executarea hotărârii judecătorești

au radiat dreptul de proprietate, fapt care face imposibilă urmărirea patrimoniului

debitorului în condițiile achitării datoriei conformi hotărârii judecătorești.

Solicită Erhan Vasile, atragerea Mariei Ghercea în proces în calitate de pârât,

obligarea OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” să înregistreze după Gherciu Boris și

Gherciu Maria dreptul de proprietate asupra imobilului din str. Constantin Brîncusi

31, comuna Grătiești, mun. Chișinău cu titlu de proprietate în devălmășie a soților și

încasarea în mod solidar din contul lui Gherciu Boris și Gherciu Maria a cheltuielilor

de judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 08 iunie

2015, a fost admisă demersul reclamantului Erhan Vasile, reprezentat de avocatul

Pascal Veronica și a fost atras în proces în calitate de pârât Gherciu Maria.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 decembrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, a fost respins apelul

declarat de avocatul Pascal Veronica în interesele lui Erhan Vasile și menținută

hotărârea primei instanțe.

În favoarea concluziei adoptate, instanțele ierarhic inferioare cu referire la

circumstanțele cauzei au reținut prevederile art. art. 505, 599 Cod civil ce

reglementează aspecte ce țin de dreptul de a cere rectificarea și acțiunea oblică și au

remarcat că în cadrul examinării cauzei nu a fost probat faptul că bunul imobil cu nr.

cadastral 0155217485 aparține cu drept de proprietate debitorului Gherciu Boris, sau

că acesta este un bun deținut comun în devălmășie cu Gherciu Maria.

Totodată instanțele au stabilit că probele prezentate nu atestă dacă că bunul a

fost achiziționat pe parcursul aflării pârâților în căsătorie, anterior căsătoriei sau în

timpul căsătoriei, iar faptul că Gherciu Boris a recunoscut că se află în căsătorie cu

Gherciu Maria nu schimbă statutul bunului imobil.

Iar, constatând că potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile eliberat de

Agenția Relații Funciare și Cadastru a ÎS „Cadastru” la 20 noiembrie 2011, dreptul de

proprietate a Mariei Gherciu a fost radiat, fapt declarat de însăși Erhan Vasile

instanțele au concluzionat că bunul imobil mun. Chișinău, com. Grătiești, sar.

Grătiești, str. Constantin Brîncuși 31 nu poate fi proprietatea comună în devălmășie a

soților Gherciu.

Subsecvent, instanțele au reținut că urmare a cererii privind rectificarea unei

intabulări sau înscrieri provizorii în temeiul art. 29 al Legii Cadastrului bunurilor

imobile coroborat cu pct. 4 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 2 din 27 martie 2006,

urmează a fi prezentate înscrisuri ce dovedesc dreptul de proprietate.

Pe când, Erhan Vasile nu a prezentat instanței un careva înscris care ar

demonstra temeiul radierii dreptului de proprietate al Mariei Gherciu din Registrul

bunurilor imobile sau care ar demonstra dreptul de proprietate al ultimei pentru

reînregistrarea acestuia.

Mai mult, instanțele au menționat că reieșind din scrisoarea ÎS „Cadastru” din

01 noiembrie 2016, pe terenul situat pe str. Brîncuși 31, sat. Grătiești, com. Grătiești

mun. Chișinău se reflectă existența unei construcții locativ individuale nefinisate,însă

careva acte conform art. 28 al Legii cadastrului bunurilor imobile ce ar confirma

dreptul de proprietate al Mariei Gherciu asupra acestei construcții nu au fost

prezentate.

La data de 17 mai 2017, Erhan Vasile, reprezentat de avocatul Pascal Veronica,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

menționând că instanța de apel a examinat cauza în lipsa părților sa și a avocatului

său, prin ce i-a încălcat dreptul la apărare.

Totodată cu referire la fondul cauzei, recurentul a invocat că instanța de apel

nu a constatat pe deplin toate probele și circumstanțele cauzei și a aplicat și

interpretat eronat normele de drept material fapt ce a dus la emiterea unei soluții

pasibilă de a fi casată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei, decizia redactată a instanței de apel din 01

martie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților inclusiv,

recurentului Erhan Vasile la data de 11 mai 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de

însoțire cu nr. de ieșire 5614 anexată la dosar (f.d. 154), însă careva date ce ar

confirma recepționarea acesteia de către destinatari, materialele cauzei nu conțin.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Erhan Vasile, reprezentat de

avocatul Pascal Veronica s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 17

mai 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Erhan Vasile, reprezentat de avocatul Pascal Veronica este inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Erhan Vasile, reprezentat de

avocatul Pascal Veronica nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2),

(3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea

deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază critic argumentele recurentului cu referire

la faptul că deși la data de 01 martie 2017, avocatul său Pascal Veronica se afla în

concediu medical (staționar, cu copilul minor), iar în ședința de judecată avocatul

stagiar a solicitat amânarea ședinței din motive de sănătate ale avocatului, instanța de

apel a respins cererea cu privire la amânarea ședinței și a examinat cauza în lipsa

părților, inclusiv și în lipsa dânsului, care a fost în imposibilitate de a se prezenta, iar

instanța cunoștea motivele neprezentării.

Aceasta deoarece, după cum se constată din materialele cauzei, la examinarea

litigiului în speță, inclusiv și în instanța de apel, recurentul Erhan Vasile a fost

reprezentat de avocatul Pascal Veronica în baza mandatului Seria MA nr. 0230730

din 07 august 2014 și contractului de asistență juridică nr. 44 din 07 august 2014, (f.d.

15) iar potrivit recipisei ce se conține la dosar (f. d. 137) avocatul Pascal Veronica a

fost înștiințat contrasemnătură despre ședința instanței de apel din 01 martie 2017 ora

10.00.

Însă, potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel din 01 martie 2017

în ședința de judecată stabilită pentru 10 martie 2017, când a fost emisă și pronunțată

decizia, avocatul Pascal Veronica nu s-a prezentat și nu a comunicat instanței

motivele neprezentării, respectiv instanța de apel conducându-se de prevederile art.

39 alin. (1) CPC, a dispus examinarea cauzei în lipsa părților.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de către Erhan Vasile, reprezentat de avocatul Pascal Veronica

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Erhan Vasile, reprezentat de avocatul Pascal Veronica ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Erhan Vasile, reprezentat de avocatul Pascal Veronica se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva