2rc-497/17 — examinarea contestatiilor asupra creantelor

2rc-497/17 — examinarea contestatiilor asupra creantelor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: A.Minciuna dosarul nr. 2rc-497/17

D E C I Z I E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

judecător Valentina Clevadî

judecători Luiza Gafton, Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de creditorul Mîrza Viorica, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Enachi Vitalie,

în cadrul procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată

,,Ilimad-Construct”, intentat la cererea introductivă depusă de Societatea pe Acțiuni

,,Concord-Strășeni”,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017, prin care

contestația depusă de Mîrza Viorica asupra creanțelor lui Popovici Oleg (ulterior

preluată de Vutcarău Vasile) a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 18 octombrie 2013, SA ,,Concord-Strășeni” s-a adresat în instanța de

insolvabilitate cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate

față de SRL ,,Ilimad-Construct”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2013 a fost admisă

spre examinare cererea introductivă depusă de SA ,,Concord-Strășeni” privind

intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL ,,Ilimad-Construct”, au fost

aplicate măsurile de asigurare corespunzătoare, fiind numit în calitate de

administrator ÎI „Manalati Tair”.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2014, s-a intentat procesul

de insolvabilitate față de SRL ,,Ilimad-Construct” și s-a desemnat în funcție de

administrator al insolvabilității ÎI ,,Manalati Tair”. S-a stabilit termenul de

înregistrare a cererilor de validare a creanțelor a fost stabilit pentru 14 aprilie 2014,

iar termenul de verificare a creanțelor, de întocmire și de comunicare a tabelului lor

1

definitiv, a fost stabilit până la 21 aprilie 2014, iar ședința de validare a creanțelor

pentru 28 aprilie 2014, ora 11:30.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2014 s-a intentat

procedura de faliment față de SRL ,,Ilimad-Construct”, fiind desemnat în calitate de

lichidator al SRL ,,Ilimad-Construct” - ÎI ,,Manalati Tair”.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 15 iunie 2015 a dispus destituirea

lichidatorului, administrator autorizat, Manalati Tair și numirea în calitate de

lichidator, Cucu Dumitru, iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

14 decembrie 2015 s-a admis cererea de demise depusă de lichidatorul, Cucu

Dumitru și s-a desemnat în calitate de lichidator al SRL ,,Ilimad-Construct” (în

procedura de faliment), Selevestru Irina.

La 21 iulie 2014, Popovici Oleg a depus cerere de repunere în termenul de

înaintare a creanței și admiterea creanței față de SRL ,,Ilimad-Construct” în valoare

de 11 800 euro, iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014 s-a

admis demersul lui Popovici Oleg și s-a repus în termen cererea de înaintare a

creanței.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 30 octombrie 2014 a admis cererea

și a validat creanța lui Popovici Oleg ca creditor al SRL ,,Ilimad-Construct”, cu

suma de 11 800 euro.

Pe parcursul examinării cauzei, la 14 aprilie 2016, Vutcarău Vasile a depus o

cerere, prin care a solicitat substituirea creditorului Popovici Oleg cu creditorul

Vutcarău Vasile, invocând contractul de cesiune a creanței, care prin încheierea

Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2016 a fost admisă și a substituit creditorul

Popovici Oleg cu creditorul Vutcarău Vasile, din tabelul creanțelor debitorului SRL

,,Ilimad-Construct”.

La 20 februarie 2017, Mîrza Viorica a depus contestație asupra creanței lui

Popovici Oleg, în temeiul art. 144 alin. (8) din Legea insolvabilității, solicitând

admiterea contestației și radierea creanței lui Popovici Oleg (ulterior preluată de

Vutcarău Vasile). (f.d. 66-68)

În susținerea contestației a indicat că, la validarea creanței s-a comis o eroare

esențială, precum și nu au fost prezentate documente justificative ce ar demonstra

achitarea sumelor.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 10 aprilie 2017, a respins

contestația creditorului Mîrza Viorica asupra creanțelor lui Popovici Oleg (ulterior

preluată de Vutcarău Vasile). (f.d. 98-99)

La 20 aprilie 2017, în termenul prevăzut de lege, Mîrza Viorica prin

intermediul reprezentantului, avocatul Enachi Vitalie, a depus cerere de recurs și la

2

18 mai 2017 a depus cerere de recurs motivat împotriva încheierii Curții de Apel

Chișinău din 10 aprilie 2017, solicitând casarea încheierii contestate cu emiterea

unei noi încheieri prin care să fie admisă contestația depusă și radiată creanța lui

Popovici Oleg din tabelul definitiv al creanțelor SRL ,,Ilimad-Construct”.

A invocat că, a depus contestație în temeiul art. 144 alin. (8) al Legii

insolvabilității, împotriva creanței validate a lui Popovici Oleg, deoarece s-a comis o

eroare esențială, fapt care a dus la calificarea eronată a existenței relațiilor

contractuale anterioare a lui Popovici Oleg cu societatea debitoare, dar și la

calificarea eronată a efectuării de către acesta a cărorva plăți în temeiul contractului

de investiție, în baza art. 117 CPC și art. 19 al Legii contabilității, apreciind valoarea

unei creanțe în lipsa unor documente justificative relevante.

Susține că, instanța de insolvabilitate urma să admită contestația depusă,

deoarece pentru valabilitatea creanței unui creditor, nu este suficient doar contractul

încheiat între părți ca manifestare de voință pentru a demonstra transmiterea banilor,

cu atât mai mult că o sintagmă care nu se regăsește în alte contracte încheiate de

către debitorul insolvabil, or, conform Legii contabilității, faptele economice

(tranzacțiile – contractul de vânzare-cumpărare) se contabilizează în baza

documentelor primare și centralizatoare. Documentele primare se întocmesc în

timpul efectuării operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil, nemijlocit după

efectuarea operațiunii sau după producerea evenimentului. Documentele primare în

cazul achitării în numerar la entitatea juridică, conform legislației fiscale sunt

bonurile fiscale s-au ordinele de plată.

Notează recurentul că, instanța de insolvabilitate eronat a concluzionat existența

creanței de 9 800 euro a lui Popovici Oleg față de SRL ,,Ilimad-Construct”, precum

și suma de 2 000 euro achitată și indicată pe verso al contractului, or documente

justificative ca probe concludente nu au fost administrate.

Prin urmare, în sensul art. 3 alin. (1) și art. 19 alin. (1), (2), (6) al Legii

contabilității și art. 117, 122 alin. (2) CPC, includerea creanței lui Popovici Oleg în

sumă de 11 800 euro în tabelul creanțelor și validarea acesteia, constituie o eroare

esențială, deoarece nu se întemeiază pe acte justificative în sensul stabilit de art. 141

alin. (3) al Legii insolvabilității.

Judecând recursul declarat de către Mîrza Viorica prin intermediul

reprezentantului, avocatul Enachi Vitalie împotriva încheierii date de instanța de

insolvabilitate, în limitele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie

2017 și remiterea cauzei spre rejudecare, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 427, lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Reieșind din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, prin hotărârea

Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2014, s-a intentat procesul de insolvabilitate

față de SRL ,,Ilimad-Construct” și s-a desemnat în funcție de administrator al

insolvabilității ÎI ,,Manalati Tair”. Termenul de înregistrare a cererilor și de validare

a creanțelor a fost stabilit pentru 14 aprilie 2014, iar termenul de verificare a

creanțelor, de întocmire și de comunicare a tabelului definitiv, a fost stabilit până la

21 aprilie 2014, iar ședința de validare a creanțelor pentru 28 aprilie 2014, ora

11:30. (f.d. 7-9)

La 21 iulie 2014, Popovici Oleg a depus cerere de repunere în termenul de

înaintare a creanței și admiterea creanței față de SRL ,,Ilimad-Construct” în valoare

de 11 800 euro. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014 s-a admis

demersul lui Popovici Oleg și s-a repus în termen cererea de înaintare a creanței.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 30 octombrie 2014 a admis cererea

și a validat creanța lui Popovici Oleg ca creditor al SRL ,,Ilimad-Construct”, cu

suma de 11 800 euro.

La 14 aprilie 2016, Vutcarău Vasile a depus o cerere, prin care a solicitat

substituirea creditorului Popovici Oleg cu creditorul Vutcarău Vasile, invocând

contractul de cesiune a creanței și prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25

aprilie 2016, cererea a fost admisă cu substituirea creditorului Popovici Oleg cu

creditorul Vutcarău Vasile în tabelul creanțelor debitorului SRL ,,Ilimad-Construct”.

Ca urmare, la 20 februarie 2017, Mîrza Viorica a depus contestație asupra

creanței lui Popovici Oleg în temeiul art. 144 alin. (8) din Legea insolvabilității,

solicitând admiterea contestației și radierea creanței lui Popovici Oleg (ulterior

preluată de Vutcarău Vasile). (f.d. 66-68)

S-a stabilit de către instanța de insolvabilitate că, potrivit contractului nr. 9/4

din 19 octombrie 2011 de investiție în construcția blocului locativ din str. Prieteniei,

8, or. Strășeni, SRL ,,Ilimad-Construct” s-a obligat să construiască și să transmită lui

Popovici Oleg bunul imobil, și anume, apartamentul la etajul 9, cu suprafața de

58,78 m.p.

La fel, s-a constatat că, potrivit pct. 2 al contractului menționat, la momentul

semnării, Popovici Oleg, a achitat suma de 9 800 euro.

De asemenea, potrivit înscrierii de pe contract enunțat, s-a stabilit că, Mîrzac

Vasile a primit de la Popovici Oleg suma de 2 000 euro, fapt confirmat și în ședința

de judecată.

4

Fiind investită cu judecarea contestației în cauză, Curtea de Apel Chișinău prin

încheierea din 10 aprilie 2017, a respins contestația creditorului Mîrza Viorica

asupra creanțelor lui Popovici Oleg (ulterior preluată de Vutcarău Vasile). (f.d. 98-

99)

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, concluzia instanței de insolvabilitate de respingere a

contestației depuse de către Mîrza Viorica este una pripită din următoarele

considerente.

În sprijinul poziției exprimate, Colegiul reține că, la adoptarea încheierii

contestate nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce impune rejudecarea cauzei, or, din

acest motiv, instanța de recurs este în imposibilitate de a se expune privitor la

corectitudinea aplicării normelor de drept material, atunci când fondul a fost cercetat

superficial.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite

de legislația insolvabilității.

Potrivit art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în

vigoare din 14 martie 2013, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate

cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149

din 29 iunie 2012, dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei

deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei,

printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care

examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanțelor

se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanță.

Conform art. 141 alin. (1) și (3) al aceleși legi, cererea de admitere a creanțelor

are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepțiile stabilite

la art.19. La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanțele

și actele de constituire de garanții.

Conform art. 142 alin. (1) al al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

creanțele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către

administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu

excepția creanțelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele

prevăzute de legi speciale.

Potrivit art. 144 alin. (1), (3), (6), (8) al aceleși legi, debitorul și creditorii pot să

formuleze contestații cu privire la creanțele și la drepturile de preferință neadmise

5

sau trecute integral sau parțial de administratorul insolvabilității/lichidator în tabelul

definitiv.

Instanța de insolvabilitate soluționează contestațiile în ședință de validare sau în

cadrul unei alte ședințe speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deține

creanța contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului

insolvabilității/lichidatorului și a oricărei alte părți interesate, după caz.

Dacă o creanță este contestată de unul dintre creditori, creditorul a cărui creanță

se contestă poate aduce dovezi și își poate exercita alte drepturi pentru a contracara

contestațiile. Dacă creanța este întemeiată pe un titlu executoriu sau pe o hotărîre

judecătorească, sau pe o hotărîre arbitrală definitivă, sarcina probei contrare aparține

contestatarilor.

După expirarea termenului de depunere a contestațiilor prevăzut la alin. (2) și

pînă la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestație împotriva

trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul creanțelor în cazul

descoperirii unui fals sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței

sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărîtoare

necunoscute pînă atunci.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate supra,

Colegiul consideră că, instanța de insolvabilitate, la caz Curtea de Apel Chișinău

prematur a conchis că creanța lui Popovici Oleg se bazează pe acte confirmative, și

anume că, prin includerea în contractul de investiții în construcții a sintagmei

precum că, prețul bunului deja a fost achitat, se denotă transmiterea banilor, iar

contestația Vioricăi Mîrza este una neîntemeiată, or materialele cauzei reflectă

contrariul.

Astfel, Colegiul consideră că, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu

motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite

soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de

convingere.

Instanța de recurs constată însă, că instanța de insolvabilitate a judecat pricina

superficial, fără lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, în

coroborare cu normele de drept material aplicabile cazului, iar argumentele invocate

de instanța de insolvabilitate că contestația recurentului este neîntemeiată, avînd în

vedere că creanța creditorului Popovici Oleg, ulterior preluată de Vutcarău Vasile

este confirmată, sunt pripite, nefiind bazate pe careva suport juridic, pe apreciere

suficientă a circumstanțelor cauzei, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept

material și procedural.

La fel, Colegiul menționează că, instanța de insolvabilitate urma să se expună

asupra argumentelor recurentului că, la materialele dosarului lipsesc acte

justificative care consemnează operațiile economico-financiare și care fac dovada

6

executării acestor operații, în vederea validării creanței creditorului Popovici Oleg,

preluată ulterior de Vutcarău Vasile, deoarece suma solicitată de Popovici Oleg de a

fi validată nu este contabilizată prin documente privind activitatea financiar-

contabilă (bonuri fiscale, dispoziții de încasare/plată, ordin de plată, etc.) documente

întocmite pe formulare cu regim special, care cuprind date cu privire la executarea

operațiilor economice și servesc ca bază pentru înregistrarea operațiilor economice

financiare respective în contabilitatea întreprinderii, la contul contabil respectiv.

Or, în acest sens, se constată că instanța de insolvabilitate nu a verificat aceste

circumstanțe indicate mai sus, care, totodată nu a verificat în ansamblu toate

circumstanțele indicate în contestația depusă de Mîrza Viorica, însă, necesită a fi

stabilite întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea

prezentului litigiu.

În aceste condiții este evident că instanța de insolvabilitate, examinând

contestația nu a calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care a fost

investită și nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu

certitudine momentele importante întru soluționarea justă a litigiului, situație care

duce la imposibilitatea instanței de recurs să exercite controlul judiciar asupra

soluției date și să verifice temeinicia și legalitatea hotărîrii atacate cu privire la

oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce impune casarea acesteia.

Interpretând art. 144 alin. (8) al Legii insolvabilității nr. 149 din

29 iunie 2012, este de înțeles că, o contestație în sensul dezacordului cu trecerea

unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul creanțelor poate fi depusă după

expirarea termenului de depunere a contestațiilor prevăzut la alin.(2) și până la

încetarea procesului, doar în cazul dacă a fost descoperit un fals sau o eroare

esențială, care au determinat admiterea creanței, aspecte care trebuie a fi probate

prin probe veridice și pertinente.

La caz, instanța de recurs relevă că, examinând contestația înaintată de

Mîrza Viorica, instanța de insolvabilitate nu a verificat și nu s-a expus referitor la

temeinicia celor invocate de către contestator, în vederea confirmării sau infirmării

erorii esențiale care ar genera depunerea contestațiilor ulterior expirării termenului

de depunere a contestațiilor prevăzut la alin. (2) al art. 144 din Legea insolvabilității.

Or, în situația în care faptul descoperirii unei erori esențiale a fost demonstrat,

contestația poate fi calificată ca fiind depusă în temeiul prevederilor art. 144 alin. (8)

din Legea insolvabilității.

Colegiul notează și faptul că instanța de insolvabilitate, în motivarea încheierii,

a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se în mod

general la normele legale cu referire la competența instanței de insolvabilitate

privind respingerea contestației, fără a aplica cadrul legislativ care guvernează

circumstanțele speței examinate în coroborare cu cele invocate de către părți.

7

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,

conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de

situația stabilită, să adopte o încheiere legală și întemeiată.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat

o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a casa încheierea instanței de insolvabilitate din 10 aprilie 2017, prin

care s-a respins ca neîntemeiată contestației Vioricăi Mîrza și de a restitui pricina

spre rejudecare în instanța de insolvabilitate.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de creditorul Mîrza Viorica, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Enachi Vitalie.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017, adoptată în

cadrul procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată ,,Ilimad-

Construct”, intentat la cererea introductivă depusă de Societatea pe Acțiuni

,,Concord-Strășeni”, prin care contestația depusă de Mîrza Viorica asupra creanțelor

lui Popovici Oleg (ulterior preluată de Vutcarău Vasile) a fost respinsă, cu

restituirea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de

insolvabilitate, în același complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecător Valentina Clevadî

judecători Luiza Gafton

Ala Cobăneanu

8