2ra-1288/17 — încasarea sumei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată, declararea nulă a contractului de vânzare cumpărare

Dosarul nr. 2ra-1288/17

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – A.Miron

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Luiza Gafton, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de Maxim Ustimov în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de către Banca Comercială ,,ProCredit Bank”

Societate pe Acțiuni împotriva Întreprinderii Mixte ,,Zzitterra Jazz” Societate cu

Răspundere Limitată, Maxim Ustimov cu privire la încasarea sumei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată, cererea reconvențională înaintată de

Întreprinderea Mixtă ,,Zzitterra Jazz” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Băncii Comerciale ,,ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni cu privire la declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare și recunoașterea restituirii datoriei și

cererea reconvențională depusă de Maxim Ustimov împotriva Băncii Comerciale

,,ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare și recunoașterea restituirii datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Maxim Ustimov, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 01 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 17 ianuarie 2013 BC ,,ProCred Bank” SA a depus cerere de chemare în

judecată, completată ulterior, împotriva Întreprinderii Mixte ,,Zzitterra Jazz” Societate

cu Răspundere Limitată, Maxim Ustimov cu privire la încasarea creditului rămas în

sumă de 8 534, 06 euro, dobânzii în sumă de 2 588,70 euro, penalității în sumă de

5 667,54 euro,în total suma de 16 790, 26 euro și a cheltuielilor de judecată în sumă de

8 252,50 lei (vol. I, f.d. 2, 65, 133).

1

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat, că la 25 august 2011 a încheiat cu

SRL ,,Zzitterra Jazz” un contract de credit nr. 39004514/39002418 în mărime de

15 000 euro, echivalent în valută națională, format din două tranșe, prima în sumă de

11 200 euro și a doua în sumă de 3 800 euro pe un termen de 24 luni cu scadență la 26

august 2013. Executarea corespunzătoare a contractului dat a fost asigurată de Maxim

Ustimov prin contractul de fidejusiune din 25 august 2011. Pârâții au încălcat în mod

repetat prevederile contractuale, neachitând în termen plățile lunare. Reclamanta

susține, că în adresa pârâților au fost expediate mai multe notificări, cea mai recentă

fiind din 22 noiembrie 2011 nr. 39-1633, prin care s-a solicitat achitarea restanțelor

acumulate, precum și rambursarea anticipată a sumei integrale a creditului, acordându-

le un termen de achitare. În termenul stabilit datoria nu a fost achitată și nici nu au fost

întreprinse careva acțiuni în scopul stingerii, cel puțin parțiale a datoriei acumulate.

ÎM ,,Zzitterra Jazz” SRL și Maxim Ustimov au depus cereri reconvenționale

împotriva BC ,,ProCredit Bank” SA, prin care au solicitat declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare din 09 octombrie 2012 încheiat între BC

,, ProCredit Bank” SA și Iurie Svîrnel, recunoașterea restituirii sumei de 159 002 lei

sinecostul bunurilor mobile transmise în baza Actului de transmitere benevolă în

posesie din 17 ianuarie 2012 (vol. I, f.d.115-116,158-160).

În motivarea cererilor reconvenționale ÎM ,,Zzitterra Jazz” SRL și Maxim

Ustimov au susținut, că pentru executarea corespunzătoare a obligațiilor asumate

conform contractului de credit nr.39004514/39002418 au fost gajate bunuri mobile. La

17 ianuarie 2012 a fost încheiat cu BC ,,ProCredit Bank” SA acordul privind

transmiterea benevolă în posesiune a bunului gajat. Conform acordului adițional nr.1 la

contractul de gaj al bunurilor mobile nr. 39004514/39002418 (A) din 25 august 2011

au fost evaluate bunurile gajate în sumă de 159 002 lei. BC ,,ProCredit Bank” SA la 05

octombrie 2012, peste 9 luni de la transmiterea bunurilor, a întocmit un raport de

evaluare a bunurilor mobile, prin care s-a stabilit prețul de piață 90 000 lei, iar preț de

lichidare 77 000 lei. La 09 octombrie 2015 a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare a bunurilor mobile între BC ,,ProCredit Bank” SA și Iurie Svîrnel. ÎM

,,Zzitterra Jazz” SRL și Maxim Ustimov menționează, că acționând cu rea credință BC

,,ProCredit Bank” SA a admis întârzierea nejustificată a vânzării bunurilor, ceea ce în

consecință a dus la diminuarea bruscă a valorii lor. În acest context contractul de

vânzare-cumpărare din 09 octombrie 2015 este unul ilegal, deoarece la încheierea

acestuia BC ,,ProCredit Bank” SA nu a ținut cont de interesele debitorului gajist, al

cărui interes îl reprezenta în cadrul contractului dat. Mai mult ca atât, BC ,,ProCredit

Bank” SA nu a prezentat careva dispoziții de plată sau ordine de încasare a

numeralului, prin care ar fi fost introduse sumele cu titlu de plată conform contractului

din 09 octombrie 2012. Astfel, se poate conchide că acest act juridic este fictiv, la baza

căruia nu a fost pusă intenția reală de a produce careva efecte juridice.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 01 aprilie 2016 a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de BC ,,ProCredit Bank” SA, s-au

respins cererile reconvenționale înaintate de ÎM ,,Zzitterra Jazz” SRL și Maxim

Ustimov, ca fiind neîntemeiate, s-a încasat în nod solidar de la ÎM ,,Zzitterra Jazz”

SRL și Maxim Ustimov în beneficiul BC ,,ProCredit Bank” SA cu titlu de cheltuieli

pentru asistența juridică sumă de 1 000 lei, s-a încasat de la ÎM ,,Zzitterra Jazz” SRL în

beneficiul statului suma de 200 lei cu titlu de taxă de stat ( vol. I, f.d. 225, 233-244).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 s-a respins apelul

declarat de Maxim Ustimov, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 01 aprilie 2016 ( vol. II, f.d. 55, 56-64 ).

La 12 mai 2017 Maxim Ustimov a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din14 februarie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată ( vol II,

f.d.73-75).

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

14 februarie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 01

martie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele

dosarului lipsește (vol. I, f.d. 70).

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 12 mai 2017, se consideră depus

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Maxim

Ustimov este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Maxim Ustimov indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

3

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și

4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat

de către recurentei asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Maxim Ustimov inadmisibil.

4

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Maxim Ustimov, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Luiza Gafton

Maria Ghervas

5