2ri-185/17 — validarea popririi

2ri-185/17 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ri-185/17

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Moraru)

D E C I Z I E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Societatea Comercială „Nehoroșcov Com”

Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Verginia Baltag și

administratorului Alexandru Nehoroșcov,

în cauza civilă la cererea depusă de lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Carabet Com”, în proces de faliment - Natalia Basarab împotriva terțului

poprit Societatea Comercială „Nehoroșcov Com” Societate cu Răspundere Limitată cu

privire la validarea popririi cu încasarea sumei de la terțul poprit,

împotriva hotărârii din 06 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 21 aprilie 2016, SRL „Bartolis Prim” s-a adresat instanței de insolvabilitate cu

cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privința SRL

„Carabet Com”, invocând incapacitatea de plată.

Prin încheierea din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă spre

examinare cererea introductivă depusă de SRL „Bartolis Prim” privind intentarea

procesului de insolvabilitate în privința SRL „Carabet Com”, IDNO 1007600037523,

cu sediul str. Ginta Latină, nr. 21 of. 91, mun.Chișinău; în funcția de administrator

provizoriu a fost desemnat administratorul autorizat Natalia Basarab.

Prin hotărârea din 30 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea

introductivă depusă de SRL „Bartolis Prim” privind intentarea procesului de

insolvabilitate în privința SRL „Carabet Com” și a fost intentat procedura simplificată

a falimentului în privința SRL „Carabet Com” și a fost desemnat în funcția de lichidator

Natalia Basarab.

În cadrul procedurii de faliment a SRL „Carabet Com”, la 02 noiembrie 2016,

lichidatorul Natalia Basarab a înaintat o cerere, prin care a solicitat validarea popririi

instituite asupra mijloacelor bănești deținute în proprietate de către SC „Nehoroșcov

Com” SRL și încasarea de la terțul poprit SC „Nehoroșcov Com” SRL în beneficiul

SRL „Carabet Com”, în proces de faliment, datoria în sumă totală de 317256, 83 lei.

În motivarea cererii, lichidatorul a invocat că, în rezultatul restabilirii evidenței

contabile și inventarierii masei debitoare a SRL „Carabet Com”, a constatat că în

1

perioada 06 martie 2009-16 aprilie 2009, SC „Nehoroșcov Com” SRL a acumulat o

datorie față de SRL „Carabet Com” în sumă de 317256,83 lei, ca urmare a raporturilor

comerciale existente între ei.

Precizează că, datoria SC „Nehoroșcov Com” SRL față de SRL „Carabet Com”

este confirmată prin actul de verificare din 20 iunie 2016, facturile fiscale, ordinile de

plată.

Susține că, prin somația din 03 octombrie 2016, expediată la adresa sediului

terțului poprit, în temeiul art. 126 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

lichidatorul Natalia Basarab a informat SC „Nehoroșcov Com” SRL despre instituirea

popririi asupra sumei de 317256,83 lei, care urma a fi transferată în termen de 5 zile pe

contul de acumulare al lichidatorului Natalia Basarab.

Prin hotărârea din 06 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

validare a popririi instituită de lichidatorul SRL „Carabet Com” față de terțul poprit SC

„Nehoroșcov Com” SRL și s-a validat poprirea cu încasarea de la terțul poprit SC

„Nehoroșcov Com” SRL în beneficiul SRL „Carabet Com”, în proces de

insolvabilitate, a datoriei în mărime de 317256, 83 lei.

La 21 aprilie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.55), SC „Nehoroșcov

Com” SRL, prin intermediul avocatului Verginia Baltag, a declarat recurs împotriva

hotărârii din 06 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de desființare a popririi în sumă de 317256,

83 lei față de terțul poprit SC „Nehoroșcov Com” SRL.

În motivarea recursului s-a invocat că deoarece între părți există un contract de

prestări servicii de reparații și construcții care a fost semnat în anul 2009, termenul

general de prescripție în interiorul căruia SRL „Carabet Com” urma să se adreseze

instanței pentru încasarea sumei a expirat. Cererea este depusă cu încălcarea termenului

de prescripție, iar lichidatorul nu a solicitat repunerea în termen. Conform acțiunii

depuse lichidatorul SRL ”Carabet Com” solicită încasarea sumei restante de 317256,83

lei, rezultate din raporturile comerciale din perioada 06 martie 2009 – 16 aprilie 2009.

În conformitate cu art. 267 Cod civil, termenul general este de 3 ani. Chiar dacă

lichidatorul a expediat la adresa terțului poprit somația, aceasta nu constituie temei de

prelungire a termenului de prescripție. Depunerea reclamației și așteptarea răspunsului

nu suspendă curgerea prescripției, rezultând din prevederile art.274-276 Cod civil.

În conformitate cu prevederile art. 271 Cod civil, acțiunea privind apărarea

dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă

numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția depusă până la

încheierea dezbaterilor în fond.

Precizează că, prescripția începe să curgă doar din momentul în care este încălcat

dreptul subiectiv sau interesul protejat de lege. Art. 272 al Codului civil prevede expres

începutul termenului de prescripție extinctivă și explică în acest sens că dreptul al

acțiune se naște când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Respectiv, termenul în interiorul căruia reclamantul urma să se adreseze pentru

încasarea pretinsei datorii a expirat la data de 16 aprilie 2012. Nici unul dintre

temeiurile pentru suspendarea sau întreruperea termenului de prescripție prevăzute de

Codul Civil în speța nu sunt constatate. De altfel, nu influențează curgerea termenului

de prescripție nici intentarea în privința debitorului a procedurii de insolvabilitate.

Subrogarea părților în raportul obligațional nu are drept efect modificarea termenului

de prescripție sau a modului de calculare a acestuia, cum nu are efect și asupra altor

2

reguli ale termenului de prescripție. Respectiv, în opinia recurentului, modificarea

curgerii termenului de prescripție, legat de suspendarea (art.274, art. 275, art.276)

întreruperea (art.277) sau restabilire în termen (art.279) și altele, întâmplate pentru

predecesor își continuă acțiunea și pentru succesor. Expirarea termenului de prescripție

în raportul părților inițiale acționează și în raporturile care continuă între noii creditori

și debitori care au intrat în acest raport.

În acest sens invocă recurentul prevederile art.74 alin.(1) al Legii insolvabilității

nr. 149 din 29 iunie 2012, conform cărora prin hotărârea de intentare a procedurii de

insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra și de a dispune de bunurile incluse

în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilității/lichidatorului. Din

conținutul acesteia, în opinia recurentului, este evident faptul că are loc transmiterea

drepturilor și obligațiilor cu dreptul de a administra și dispune, respectiv este o

subrogare în drepturi a administratorului întreprinderii insolvabile cu administratorul

insolvabilității sau lichidatorul și nu apariția unor drepturi noi.

Consideră oportune prevederile art. 104 al Legii insolvabilității, care nemijlocit

acordă administratorului/lichidatorului dreptul de a solicita anularea actelor juridice.

Remarcă recurentul că, reprezentantul terțului poprit a adus la cunoștința instanței

despre faptul că aceste acte au fost semnate în anul 2009, iar conform Regulilor de

păstrare și arhivare a actelor, au fost arhivate sau distruse și respectiv, terțul poprit se

află în imposibilitate de a le prezenta.

Opinează recurentul că este neîntemeiat argumentul reclamantului, reținut de

către instanță, precum că între părți a fost o înțelegere verbală și termenul pentru

aceasta urma să fie calculat conform art. 575 Cod civil. Concomitent se menționează

că ambele societăți sunt plătitori de TVA și în mod obligatoriu se eliberau facturi.

Respectiv, dat fiind faptul că procesul de insolvabilitate în privința debitorului a fost

intentat în primăvara 2016, administratorul are dreptul legal de a înainta acțiuni doar

privind anularea unor tranzacții care au fost semnate începând cu anul 2013. În opinia

recurentului, termenul de prescripție pentru suma solicitată a expirat și respectiv

solicită desființarea popririi ca fiind tardivă.

Afirmă recurentul că, nu are datorii către SR „Carabet Com” și nu cunoaște despre

existența unor raporturi comerciale cu SRL „Carabet Com”, iar sarcina probațiunii îi

revine ultimei. Actul de verificare întocmit de către lichidator nu poate avea forță

probantă, deoarece acesta a fost întocmit unilateral și nu a fost semnat de către terțul

poprit. Actul acesta este întocmit în baza rulajului prezentat de BC „Energbank” SA și

lista livrărilor și procurărilor impozabile cu TVA prezentată de către Direcția

Administrare Fiscală Ciocana.

Specifică recurentul că, nu a fost prezentat nici un contract semnat între părți, nu

cunoaște clauzele contractuale și respectiv care au fost drepturile și obligațiile părților.

Același rulaj bancar denotă transferul pe contul SC „Nehoroșcov Com” SRL a

anumitor sume de bani pentru lucrările de construcție efectuate, dar nu și datoria

pretinsă de lichidator. Întru pretinderea restituirii sumei, lichidatorul urmează să

probeze că acele lucrări de construcție nu au fost efectuate.

Declară că, atât intimatul, cât si instanța și-au bazat concluziile pe o probă care nu

există și anume o factură fiscală, invocată ca dovada faptului că lucrările au fost

efectuate parțial și respectiv urma ca terțul poprit să restituie supraplata, însă, de fapt,

această factură nu există. În cadrul ședinței de judecată a solicitat instanței să fie

prezentată această factură pentru informare, dar instanța a recunoscut că ea nu este la

3

materialele cauzei. Respectiv, consideră incertă concluzia instanței precum că lucrările

nu au fost prestate și anume această sumă urma să fie încasată.

Indică recurentul că, analizând hotărârea contestată în coraport cu materialele

cauzei, a constatat că suma solicitată a fost probată doar în baza declarațiilor intimatului

SRL „Carabet Com”. Instanța a admis precum că, de fapt, nu a existat un contract în

scris între societăți, însă doar o înțelegere verbală. De asemenea, a admis poziția

intimatului precum că lucrările care au rezultat din înțelegerea verbală a părților, nu au

fost executate integral. La fel, a admis că acțiunea este depusă în termen, chiar dacă

acest termen a fost invocat în instanță și acțiunea depusă contravine atât prevederilor

cu privire la termenul de prescripție ale Codului civil, cât și ale Legii insolvabilității.

Consideră recurentul că, în speță, acțiunea depusă de către lichidator este una

tardivă și neîntemeiată și pe cale de consecință solicită desființarea acesteia conform

prevederilor art. 126 alin.(11) al Legii insolvabilității.

La 04 mai 2017, SC „Nehoroșcov Com” SRL, prin intermediul lui Alexandru

Nehoroșcov, a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 06 aprilie 2017 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de insolvabilitate nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în

fond.

Susține că, nu cunoaște despre existența unor raporturi comerciale cu SRL

„Carabet Com”, iar sarcina probațiunii îi revine ultimei. Actul de verificare întocmit

de către lichidator nu poate avea forță probantă, deoarece acesta a fost întocmit

unilateral și nu a fost semnat de către terțul poprit. Actul acesta este întocmit în baza

rulajului prezentat de BC „Energbank” SA și lista livrărilor și procurărilor impozabile

cu TVA prezentată de către Direcția Administrare Fiscală Ciocana.

Menționează că, nu a fost prezentat nici un contract semnat între părți, nu cunoaște

clauzele contractuale și respectiv care au fost drepturile și obligațiile părților.

Remarcă recurentul că, același rulaj bancar denotă transferul pe contul SC

„Nehoroșcov Com” SRL a anumitor sume de bani pentru lucrările de construcție

efectuate, dar nu și datoria pretinsă de lichidator. Întru pretinderea restituirii sumei,

lichidatorul urmează să probeze că acele lucrări de construcție nu au fost efectuate.

Conform art.8 alin.(1) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012, hotărârile

și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat hotărârea contestată la data de 06 aprilie 2017,

iar SC „Nehoroșcov Com” SRL, prin intermediul avocatului Verginia Baltag, a

declarat recurs la 21 aprilie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.55), ceea ce

se atestă că este în termen.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de SC

„Nehoroșcov Com” SRL, prin intermediul avocatului Verginia Baltag și

administratorului Alexandru Nehoroșcov, cu casarea hotărârii contestate și remiterea

4

pricinii la rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de insolvabilitate și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de insolvabilitate în

toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul

de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

Conform art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, poprirea este

procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau

sumele datorate debitorului de către o a treia persoană.

Conform art. 126 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, sânt

supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în

monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale

care sânt datorate debitorului ori sânt deținute în numele său de un terț sau pe care

acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

(2) Poprirea se înființează prin somație a administratorului

insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului menționat la alin.(1) împreună cu

o copie certificată de pe hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment

asupra debitorului.

(8) Terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi. El își va formula

apărările în instanța de insolvabilitate, care validează poprirea.

(9) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea

popririi, administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la care

terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza instanța

de insolvabilitate în vederea validării popririi.

(10) Instanța de insolvabilitate îi va cita pe administratorul

insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la termenul stabilit pentru

judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare

soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanța

de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și

mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele se

întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Hotărârea de validare a popririi este supusă

numai recursului de către terțul poprit.

(11) Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de

bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărâre de validare a popririi,

prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va

decide desființarea popririi.

Pornind de la prevederile legale invocate, Colegiul constată că sunt supuse

urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești care sânt datorate debitorului în temeiul

unor raporturi juridice existente.

În contextul dat, instanța de insolvabilitate a specificat că, la 06.03.2009,

18.03.2009 și 20.03.2009 SRL „Carabet Com” a transferat la contul bancar al terțului

poprit SC „Nehoroșcov Com” SRL, conform ordinelor de plată nr. 54, suma de 272250

lei; nr. 57 suma de 119047,50 lei; nr. 58 suma de 103207,50 lei, în total suma de 494505

lei.

La 08.04.2009 terțul poprit SC „Nehoroșcov Com” SRL a efectuat o livrare

5

creditorului SRL „Carabet Com”, confirmată prin factura fiscală seria nr. XT 2214598,

în sumă totală de 494505 lei, aferentă plăților efectuate de către SRL „Carabet Com”,

nominalizate supra.

La 14.04.2009, SRL „Carabet Com” a mai transferat la contul bancar al terțului

poprit SC „Nehoroșcov Com” SRL mijloace bănești conform ordinului de plată nr. 292

în sumă de 177932 lei și la data de 16.04.2009 conform ordinului de plată nr. 2 în sumă

de 139324,83 lei, în total suma de 317265,83 lei.

În acest sens, instanța de recurs reține că, instanța de insolvabilitate a constatat că

în rezultatul restabilirii actelor financiar – contabile și inventarierii masei debitoare a

SRL „Carabet Com”, lichidatorul a identificat că SC „Nehoroșcov Com” SRL dispune

de o datorie față de SRL „Carabet Com” în sumă de 317256,83 lei, ce rezultă din

relațiile comerciale stabilite pe parcursul anului 2009.

Ca urmare, prin somația din 03.10.2016, administratorul insolvabilității a înființat

poprirea, fiind propus SC „Nehoroșcov Com” SRL ca în termen de 5 zile de la data

comunicării popririi să achite la contul de acumulare a SRL „Carabet Com” suma

datorată în mărime de 317256,83 lei, însă SC „Nehoroșcov Com” SRL nu și-a onorat

obligațiile de achitare a datoriei.

Instanța de insolvabilitate, judecând cauza, prin hotărârea din 06 aprilie 2017, a

admis cererea de validare a popririi instituită de lichidatorul SRL „Carabet Com” față

de terțul poprit SC „Nehoroșcov Com” SRL și a validat poprirea cu încasarea de la

terțul poprit SC „Nehoroșcov Com” SRL în beneficiul SRL „Carabet Com”, în proces

de insolvabilitate, a datoriei în mărime de 317256, 83 lei

În susținerea concluziei sale, a menționat că între SRL „Carabet Com” și SC

„Nehoroșcov Com” SRL au existat raporturi juridice obligaționale, în urma cărora au

avut loc transferuri de mijloace financiare la contul terțului poprit, fiind probate prin

actul de verificare întocmit de lichidatorul Natalia Basarab în baza extrasul de la contul

bancar deținut de SRL „Carabet Com” în BC „Energbank” SA, filiala Centru mun.

Chișinău și extrasele cu privire la procurările și livrările efectuate de SRL „Carabet

Com” parvenite de la Direcția Administrare Fiscală Ciocana mun. Chișinău a

Inspectoratul Fiscal de Stat, însă, care au fost stinse doar parțial de SC „Nehoroșcov

Com” SRL, formându-se diferența de plată indicată în cererea de validare.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, califică ca fiind

neîntemeiată concluzia instanței de insolvabilitate precum că probele prezentate de

lichidatorul procesului de insolvabilitate confirmă în mod cert existența popririi ce

rezultă din neexecutarea obligațiilor comerciale.

În contextul dat, Colegiul notează că, înscrisurile prezentate întru confirmarea

popririi nu pot fi reținute ca probe pertinente, deoarece prin extrasele cu privire la

procurările și livrările efectuate de SRL „Carabet Com” parvenite de la de la Direcția

Administrare Fiscală Ciocana mun. Chișinău a Inspectoratul Fiscal de Stat și a

extrasului de la contul bancar deținut de SRL „Carabet Com” în BC „Energbank” SA,

filiala Centru mun. Chișinău se atestă existența raporturilor juridice contractuale, în

urma cărora au fost efectuate transferuri de mijloace financiare pe contul SC

„Nehoroscov Com” SRL pentru lucrările de construcție efectuate, dar nu și datoria

pretinsă de lichidator.

Sub aspectul dat, au relevanță și argumentele recurentului precum că lichidatorul

procesului de insolvabilitate nu a prezentat nici un contract semnat între părți din care

6

ar rezulta clauzele contractuale și respectiv, care au fost drepturile și obligațiile părților

la încheierea raporturilor comerciale.

De asemenea, nu au fost prezentate și nici anexate careva înscrisuri (facturi

fiscale) ce ar proba că datoria terțului poprit survine în urma lucrărilor prestate de către

debitor, în condițiile când se solicită validarea popririi apărute în rezultatul relațiilor

comerciale încheiate între SRL „Carabet Com” și SC „Nehoroșcov Com” SRL.

Pe când, instanța de insolvabilitate, fără a lua în considerare declarațiile terțului

poprit, a reținut drept justificative argumentele lichidatorului procesului de

insolvabilitate care a specificat că poprirea rezultă din neexecutarea lucrărilor ce urmau

a fi prestate de către SC „Nehoroșcov Com” SRL în temeiul facturii fiscale.

Tot aici, este de menționat că actul de verificare a datoriilor reciproce a fost

întocmit unilateral de către lichidator și nu a fost semnat de către reprezentanții terțului

poprit, fapt ce indică la incertitudinea temeiniciei cererii de poprire.

De asemenea, este relevant că înscrisurile prezentate de la BC „Energbank” SA,

Inspectoratul Fiscal de Stat nu atestă, fără echivoc, existența datoriei terțului poprit, ci

indică doar la rulajul mijloacelor bănești în conturile debitorului insolvabil precum și

existența unei facturi fiscale caracterul, baza eliberării căreia nu este stabilită.

Astfel, Colegiul reține că instanța de insolvabilitate nu a stabilit toate

circumstanțele importante pentru judecarea cauzei și anume: existența sau lipsa

raporturilor economice, juridice dintre debitorul insolvabil și terțul poprit; natura

acestor raporturi – de vânzare-cumpărare, prestare a serviciilor, antrepriză, etc;

volumul drepturilor și obligațiilor părților; scadența obligațiilor - termenul de executare

a obligațiilor; executarea de către părți a obligațiilor asumate.

La rejudecarea cauzei instanța de insolvabilitate, în dependență de constatările

asupra circumstanțelor indicate supra, va decide în privința temeiniciei cererii de

validare a popririi, inclusiv având în vedere argumentele terțului poprit privind

tardivitatea cererii.

Prin urmare, se constată că instanța de insolvabilitate a emis decizia contestată cu

încălcarea regulilor de administrare și cercetare a probelor, ceea ce a condus la

încălcarea principiului contradictorialității, prevăzut la art. 26 Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiile

sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 130 alin. (1-3) Codul de procedură

civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de

probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea

lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficientă pentru soluționarea cauzei.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de insolvabilitate nu

conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției

la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

7

Noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze

doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt

supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia

dintre părți.

La caz, are relevanță și hotărârea Vlasia Grigore Vasilescu vs România din 08

iunie 2006, CtEDO, în care s-a menționat că: ”deși art. 6§1 nu reglementează

admisibilitatea și forța probantă a mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă

ale părților, el instituie în sarcina tribunalelor o obligație de a efectua examinarea lor

efectivă, fără a-i prejudicia pertinența (cauza Van der Hunk împotriva Olandei 19

aprilie 1994, seria A, nr.228, p.19 §59). Fără a cere un răspuns detaliat fiecărui

argument al reclamantului, această obligație impune, totuși, ca partea vătămată să se

poată aștepta la un răspuns specific și explicit la mijloacele decisive pentru soluționarea

procedurii în cauză (cauza Ruiz Totija și Hiro Banani împotriva Spaniei, 09 decembrie

1994).

Distinct de cele relatate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că hotărârea instanței de

insolvabilitate urmează a fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

insolvabilitate, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de insolvabilitate urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Societatea Comercială „Nehoroșcov Com”

Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Verginia Baltag și

administratorului Alexandru Nehoroșcov.

Se casează hotărârea din 06 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă la cererea depusă de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată

„Carabet Com”, în proces de faliment - Natalia Basarab împotriva terțului poprit

Societatea Comercială „Nehoroșcov Com” Societate cu Răspundere Limitată cu privire

la validarea popririi cu încasarea sumei de la terțul poprit, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de insolvabilitate, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

8