2ra-1101/17 — transmiterea silită în posesiune a bunului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- transmiterea silită în posesiune a bunului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1101/17 — transmiterea silită în posesiune a bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: E. Silivestru dosarul nr. 2ra-1101/17
instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
28 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță, Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Tatiana Vaculovschi, Anton Vaculovschi și Dorin Vaculovschi,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii comerciale
„Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” societate pe acțiuni împotriva lui Anton
Vaculovschi, Dorin Vaculovschi și Tatianei Vaculovschi cu privire la transmiterea
silită în posesiune a bunului,
cererea reconvențională a lui Anton Vaculovschi, Dorin Vaculovschi și a
Tatianei Vaculovschi împotriva Băncii comerciale „Mobiasbanca-Groupe Societe
Generale” societate pe acțiuni, lui Gheorghe Darii, Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea cu
privire la constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Tatiana Vaculovschi, Anton Vaculovschi și
Dorin Vaculovschi și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul
Chișinău din 14 aprilie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 04 iunie 2012, BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anton Vaculovschi, Dorin
Vaculovschi și Tatianei Vaculovschi cu privire la transmiterea silită în posesiune a
bunului.
În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, conform contractului de
acordare a creditului nr. C/0181 din 20 septembrie 2006, Darii Gheorghe a
beneficiat de la BC „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” SA de un credit în
sumă de 250 000 lei, cu termenul final de rambursare la 20 martie 2009.
Menționează că, întru asigurarea rambursării creditului, a fost încheiat
contractul de ipotecă nr. C/0181-G din 21 septembrie 2006, prin care a fost gajat
bunul imobil cu nr. cadastral 0100103.134.01.041, situat în mun. Chișinău, str.
Hristo Botev, 19/1, ap. 41, care aparține cu drept de proprietate Liliei Țîrdea în baza
contractului de vânzare-cumpărare din 25 mai 2006 și care a fost evaluat de către
părți la suma de 270 000 lei.
1
Invocă că, debitorul Gheorghe Darii nu a respectat prevederile contractului de
credit, înregistrând restanțe, din care considerent, s-a adresat în instanța de judecată
cu cerere de eliberare a ordonanței judecătorești cu privire la transmiterea în posesia
băncii a bunului imobil gajat, iar la data de 18 februarie 2008, Judecătoria Centru,
mun. Chișinău a emis ordonanța judecătorească cu nr. 2po-51/08, prin care a
transmis în posesia băncii bunul imobil - apartamentul nr. 41, situat în mun.
Chișinău, str. Hristo Botev, 19/1, fiind ulterior înregistrat la OCT Chișinău.
Relevă că, la data de 03 mai 2012, pârâții au depus cerere de revizuire a
ordonanței judecătorești, care, la data de 22 mai 2012, a fost admisă de către instanța
de judecată și a fost anulată ordonanța nr. 2po-51/08 din 18 februarie 2008.
Susține că, datoria totală pe contractul de credit nr. C/0181 din 20 septembrie
2006 constituie suma de 507 161,25 lei, dintre care 237 750 lei - credit, 183 821,25
lei - dobândă și 85 590 lei - penalitate de întârziere pentru încălcarea condițiilor
contractuale.
Declară că, la data de 18 aprilie 2007, Anton Vaculovschi, Tatiana
Vaculovschi și Dorin Vaculovschi s-au adresat în instanța de judecată cu cerere de
chemare în judecată, prin care au solicitat anularea contractului de vânzare-
cumpărare a apartamentului nr. 41 din str. Hristo Botev, 19/1, mun. Chișinău
încheiat cu Lidia Țîrdea, invocând caracterul fictiv al acestuia și repararea
prejudiciului moral iar prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25
decembrie 2007, a fost anulat contactul de vânzare-cumpărare a imobilului din mun.
Chișinău str. Hristo Botev, 19/1, ap. 41, încheiat între Anton Vaculovschi și Țîrdea
Lilia la data de 25 mai 2006, în rest acțiunea a fost respinsă.
Atenționează că, instanța de judecată nu s-a expus în privința ipotecii
instituite asupra apartamentului litigios.
Mai invocă că, la momentul încheierii contractului de ipotecă a acționat cu
bună credință și nu cunoștea despre caracterul fraudulos al contractului de vânzare-
cumpărare din 25 iunie 2006, deoarece era încheiat cu respectarea prevederilor
legale cu privire la forma contractului și modalitatea de înregistrare, fiind înregistrat
de către notarul privat Andrei Șumcov cu nr. 2564, mai mult ca atât, conform pct. 6
al contractului, vânzătorul nu-și păstrează dreptul de răscumpărare a imobilului,
părților fiindu-le explicat sensul actului semnat și a efectelor ce derivă din acesta
conform prevederilor art. 50 al Legii cu privire la notariat.
Relevă că, conform prevederilor art. 221 din Codul civil, în cazul trecerii
bunului dobândit în baza unui act juridic fictiv la terț de bună credință, se consideră
că trecerea a avut loc în baza unui temei juridic valabil, iar alin. (3) al acestui articol
are ca scop apărarea terțului dobânditor de bună credință. Prin derogare de la regula
conform căreia anularea actului inițial atrage și nulitatea actului subsecvent, în cazul
anulării actului juridic fictiv, actul juridic în baza căruia bunul a trecut la terț va fi
considerat valabil.
Astfel, susține că, conform prevederilor art. 221 alin. (3) din Codul civil,
banca este un dobânditor de bună-credință al dreptului de ipotecă.
Totodată, invocă că, conform prevederilor art. 319 din Codul civil,
schimbarea proprietarului (înregistrare care, nu a rost efectuată) nu afectează
drepturile terților asupra bunului, dobândite cu bună-credință anterior transmiterii
2
dreptului de proprietate, deci dacă bunul a fost grevat, la caz - ipotecat, atunci noul
proprietar va fi obligat să suporte aceste grevări.
Afirmă că, pârâții refuză să achite datoria acumulată iar debitorii gajiști nu
transmit bunul gajat în posesia bănci pentru a fi comercializat în scopul stingerii
datoriei.
Solicită transmiterea silită în posesia BC „Mobiasbanca - Groupe Societe
Generale” SA a bunului ipotecat - apartamentul nr. 41, situat mun. Chișinău, str.
Hristo Botev, 19/1, cu nr. cadastral 0100103.134.01.041, cu suprafața de 58,9 m.p.,
pentru comercializarea ulterioară în scopul stingerii datoriei pe contractul de credit
nr. C/0181 din 20 septembrie 2006, cu evacuarea persoanelor din imobil și a
bunurilor ce le aparțin acestora, precum și încasarea taxei de stat în sumă de 1350
lei.
La data de 08 iunie 2012, Anton Vaculovschi, Dorin Vaculovschi și Tatianei
Vaculovschi au depus cerere de chemare în judecată împotriva BC „Mobiasbanca-
Groupe Societe Generale” SA și a lui Gheorghe Darii, Valerii Țîrdea și Luciei
Țîrdea cu privire la stingerea și radierea gajului și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamanții au menționat că, la data de 21 septembrie
2006, între Valerii Țîrdea, Lilia Țîrdea și BC „Mobiasbanca-Groupe Societe
Generale” SA a fost încheiat contractul de ipotecă nr. C/0181-G, prin care s-a
asigurat executarea obligațiilor lui Gheoreghe Darii rezultate din contractul de credit
nr.C/0181 din 20 septembrie 2006.
Menționează că, dreptul de proprietate al lui Valerii Țîrdea și al Liliei Țîrdea
asupra bunului gajat a fost confirmat prin contractul de vânzare-cumpărare a
apartamentului nr. 41 din str. Hristo Botev, 19/1, mun. Chișinău, încheiat între
Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi, Dorin Vaculovschi și Lilia Țîrdea, la 25
mai 2006.
Invocă că, prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău
din 25 decembrie 2007 a fost recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare a
apartamentului nr. 41 din str. Hristo Botev, 19/1, mun. Chișinău, încheiat între
Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi, Dorin Vaculovschi și Lilia Țîrdea la 25
mai 2006, a fost radiat dreptul de proprietate al Liliei Țîrdea și al lui Valeriu Țîrdea
asupra apartamentului enunțat din Registrul bunurilor imobile și a fost restabilit
dreptul de proprietate al lui Anton Vaculovschi, al Tatianei Vaculovschi și al lui
Dorin Vaculovschi.
Astfel, susțin că, Valeriu Țîrdea și Lilia Țîrdea nu mai sunt proprietarii
apartamentului enunțat și nu dețin nici un drept asupra acestuia, respectiv nu
întrunesc condițiile de debitor gajist prevăzute de art. 456 alin. (2) din Codul civil și
nu pot fi părți ale contractului de ipotecă nr. C/0181-G din 21 septembrie 2006.
Relevă că, ei fiind proprietarii de fapt și de drept ai apartamentului nr. 41 din
str. Hristo Botev, 19/1, mun. Chișinău, nu au fost de acord și nu și-au exprimat
consimtămîntul pentru punerea în gaj a acestuia în vederea asigurării executării
obligațiunilor de credit asumate de către Gheorghe Darii conform contractului de
credit nr. C/0181 din 20 septembrie 2006.
Mai invocă că, conform prevederilor art. 495 lit. e) din Codul civil și art. 28
lit. i) din Legea cu privire la ipotecă, revendicarea bunurilor gajate de către
proprietarul legitim servește drept temei de încetare a dreptului de gaj/ipotecă.
3
Prin urmare, consideră că, dreptul la gaj/ipotecă al BC „Mobiasbanca-Groupe
Societe Generale” SA a încetat din momentul intrării în vigoare a hotărârii
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25 decembrie 2007, iar creditorul gajist
este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului conform art. 473 din Cod civil,
refuzul în acest sens fiind ilegal.
Relevă că, la data de 25 august 2008, 31 decembrie 2008 și 20 noiembrie
2009, în temeiul hotărârii Judecătoriei Botanica din 25 decembre 2007, s-au adresat
la BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu cereri, prin care au solicitat
radierea informației cu privire la gajul instituit asupra apartamentului nr. 41 din str.
Hristo Botev, 19/1, mun. Chișinău înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial
Chișinău, iar prin răspunsurile băncii au fost asigurați despre soluționarea litigiului
pe cale extrajudiciară.
Afirmă că, BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA a avut suficient
timp și posibilități legale de a încasa creanțele de la debitorii săi, însă acționând cu
rea-credință, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere cu privire la eliberarea
ordonanței judecătorești de transmitere forțată în beneficiul său a bunului gajat, cu
toate că, a participat la examinarea cauzei cu privire la anularea contractului de
vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 41 din str. Hristo Botev, 19/1, mun.
Chișinău încheiat la 25 mai 2006 între Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi,
Dorin Vaculovschi și Lilia Țîrdea și a cunoscut despre hotărârea Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău din 25 decembrie 2007, având ca scop însușirea în mod
ilegal a unui drept care încetase deja în condițiile legii.
Susțin că, această situație le creează o stare de disconfort atât moral, cât și
material.
Solicită radierea din Registrul gajului bunurilor imobile, ținut de OCT
Chișinău, a informațiilor cu privire la gajul asupra apartamentului nr. 41 din str.
Hristo Botev, 19/1, mun. Chișinău, cu suprafața totală de 58, 9 m.p., cu nr. cadastral
010010313401041 și încasarea din contul BC„Mobiasbanca-Groupe Societe
Generale” SA a sumei de 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor
de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 21 ianuarie 2013 au
fost conexate într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată a
BC„Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Anton Vaculovschi,
Dorin Vaculovschi și a Tatianei Vaculovschi cu privire la transmiterea silită în
posesiune a bunului și cererea de chemare în judecată a lui Anton Vaculovschi,
Dorin Vaculovschi și a Tatianei Vaculovschi împotriva BC „Mobiasbanca-Groupe
Societe Generale” SA și lui Valerii Țîrdea și Liliei Țîrdea cu privire la stingerea și
radierea gajului și repararea prejudiciului moral.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 iunie 2013
pretenția BC„Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Anton
Vaculovschi, Tatianei Vaculovschi, Dorin Vaculovschi, Gheorghii Darii, Valerii
Țîrdea și Liliei Țîrdea cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului și cererea
de chemare în judecată a lui Anton Vaculovschi, Dorin Vaculovschi și a Tatianei
Vaculovschi împotriva BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA și lui
Valerii Țîrdea și Luciei Țîrdea cu privire la stingerea și radierea gajului și repararea
prejudiciului moral au fost separate într-un proces aparte.
4
La data de 30 iunie 2015, Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi și Dorin
Vaculovschi au depus cerere reconvențională împotriva BC „Mobiasbanca-Groupe
Societe Generale” SA, lui Gheorghe Darii, Valerii Țîrdea și Liliei Țîrdea cu privire
la constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă.
În motivarea acțiunii reconvenționale pârâții au indicat că, apartamentul nr.
41, din str. Hristo Botev, 19/1, mun. Chișinău reprezintă rodul muncii soților Chiril
și Tatiana Vaculovschi, iar feciorii lor, Dorin și Anton Vaculovschi au devenit
coproprietari, prin participare la privatizarea apartamentului. Dorin Vaculovschi
locuiește împreună cu familia sa în ap. 92, din bd. Decebal, 91, mun. Chișinău, tatăl
Chiril a decedat la data de 11 decembrie 2000, iar mama Tatiana și feciorul Anton
locuiesc în acest apartament până în prezent și au vize de reședință din 28 decembrie
1988.
Menționează că, la sfîrșitul anului 2004, Anton Vaculovschi, intenționând să
primească un credit bancar, s-a adresat la data de 10 noiembrie 2004 la SRL
„Savvis-Corn” cu cererea-angajament, prin care a solicitat acordul întreprinderii de
a fi fidejusor, obligându-se de a înlocui ulterior contractul de fidejusiune cu unul de
gaj al apartamentului său.
Relevă că, în lunile noiembrie și decembrie 2004, BC „Eximbank” SA a
acordat lui Anton Vaculovschi două credite în sumă totală de 465 000 lei, iar în
calitate de fidejusor a fost numit SRL „Savvis – Corn”, al căreia asociat unic era
Valerii Țîrdea. Astfel, în luna aprilie 2006, pentru stingerea datoriilor lui Anton
Vaculovschi, banca a încasat de la SRL „Savvis-Com” suma de 520 672,03 lei.
Susțin că, în urma pretențiilor și amenințărilor psihice din partea lui Valerii
Țîrdea, Anton Vaculovschi a convins membrii familiei sale să pună în gaj
apartamentului lor comun. Tatiana și Dorin Vaculovschi au dat acordul și au eliberat
procura nr. 1601 din 20 mai 2006, pe numele lui Anton Vaculovschi, însă Valerii
Țîrdea nu a fost de acord cu încheierea unui contract de gaj și l-a silit să încheie cu
soția sa, Lilia Țîrdea contractele de vânzare-cumpărare în privința apartamentului și
a lotului pomicol, care aparține cu drept de proprietate Tatianei Vaculovschi.
Astfel, relevă că, la data de 25 mai 2006, Anton Vaculovschi a semnat două
contracte de vânzare-cumpărare a apartamentul nr. 41, din str. Hristo Botev, 19/1,
mun. Chișinău și a lotului pomicol nr. 49, cu suprafața de 0,0838 ha, situat în s.
Trușeni, ÎP „Meliorator”, ambele fiind încheiate cu scopul garantării restituirii
datoriei față de SRL „Savvis-Com”.
Indică că, la data de 01 iunie 2006, pentru asigurarea restituirii bunurilor
proprietarilor Lilia Țîrdea a eliberat lui Anton Vaculovschi două procuri cu dreptul
de a înstrăina apartamentul nr. 41 și lotul pomicol nr. 49.
Declară că, la data de 21 iunie 2006, Anton Vaculovschi a achitat datoria față
de SRL „Savvis-Corn” și, anume, suma de 500 000 lei, înregistrând o datorie
restantă în sumă de 20 672,03 lei, însă Valerii Țîrdea a refuzat să prezinte lui Anton
Vaculovschi contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, pentru a fi
restituite proprietarilor de fapt.
Relevă că, în luna ianuarie 2007, Anton Vaculovschi a primit de la BC
„Mobiasbancă” SA preavizul nr. 3/1 din 22 ianuarie 2007 adresat soților Țîrdea, din
care a aflat că, apartamentul nr. 41 este gajat în scopul garantării rambursării
creditului acordat lui Gheorghe Darii în sumă de 250 000 lei, totodată, banca a
5
propus soților Țîrdea să transmită benevol obiectul gajului până la 11 februarie
2007.
Susțin că, ulterior, Valerii Țîrdea, ca recunoaștere a vinovăției sale, i-a
transmis lui Anton Vaculovschi contractul de vânzare-cumpărare a lotului pomicol
nr. 49, astfel, la data de 16 februarie 2007, a fost perfectat contractul de vânzare -
cumpărare a lotului pomicol nr. 49, iar Tatiana Vaculovschi și-a revendicat dreptul
de proprietate asupra lotului.
Mai relevă că, Anton Vaculovschi, adresându-se la BC „Mobiasbancă” SA, a
fost informat că apartamentul urmează a fi vândut, însă dacă va fi stinsă datoria în
termen, conform graficului stabilit, nu va fi inițiată procedura de înstrăinare a
bunului gajat.
În aceste împrejurări și ținând cont de intenția reală a lui Valerii Țîrdea de a
transmite benevol apartamentul, precum și de datoria sa restantă față de acesta,
Anton Vaculovschi a achitat băncii la 15 februarie 2007 suma de 5 000 lei din
numele lui Darii Gheorghe, sumă care era insuficientă, deoarece datoria la termen
consitituia aproape 40 000 lei. Ulterior, la data de 20 februarie 2007, la propunerea
reprezentantului bănci, a depus o cerere, prin care a solicitat amânarea termenului
final de transmitere forțată a apartamentului nr. 41 și a garantat respectarea
graficului stabilit, până la 22 februarie 2007.
Afirmă că, la data de 23 februarie 2007, Anton Vaculovschi a mai achitat
băncii suma de 35 000 lei, pentru rambursarea datoriei lui Gheorghe Darii, iar banca
n-a mai înaintat careva pretenții lui Anton Vaculovschi.
Menționează că, în luna aprilie 2007, s-au adresat în instanță cu cerere de
chemare în judecată cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-
cumpărare a apartamentului din 25 mai 2006, ca fiind simulat, care prin hotărârea
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25 decembrie 2007 a fost admisă și a fost
constatată nulitatea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 41, din
str. Hristo Botev 19/1, mun. Chișinău, cu radierea dreptului de proprietate a Liliei
Țîrdea și al lui Valeriu Țîrdea din Registrul bunurilor imobile și restabilirea
dreptului de proprietate al lui Anton Vaculovschi, al Tatianei Vaculovschi și al lui
Dorin Vaculovschi, în privința acestui bun.
Declară că, la data de 07 iulie 2008, Anton Vaculovschi a prezentat Oficiului
Cadastral Teritorial Chișinău, hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25
decembrie 2007 pentru executare, însă prin răspunsul nr. 01-11/1313 din 14 iulie
2008, OCT Chișinău i-a fost informat despre faptul că, urmează să se prezente
pentru completarea cererii și achitarea taxei stabilite.
Astfel, având în vedere că, asupra apartamentului nr. 41 a fost înregistrat gajul
în favoarea BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA, la data de 25 august
2008 și 31 decembrie 2008 au depus la bancă cereri, prin care au solicitat înaintarea
cererii de radiere a gajului, însă prin răspunsul nr. 18/1013 din 02 martie 2009, le-a
fost refuzat în executarea cererilor pe motiv că, instanța de judecată în hotărîrea din
25 decembrie 2007 nu a făcut referire la contractele de gaj, totodată, menționând
despre o ordonanță judecătorească, însă la adresarea în Judecătoria Centru, mun.
Chișinău pentru a-le fi eliberată copia ordonanței, au fost informați că, nu există o
asemenea ordonanță.
6
Relevă că, la data de 20 decembrie 2010, BC „Mobiasbanca-Groupe Societe
Generale” SA a depus cerere de revizuire asupra hotărârii Judecătoriei Botanica,
mun. Chișinău din 25 decembrie 2007, însă a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
Susțin că, în luna aprilie 2012, executorul judecătoresc s-a prezentat la
apartamentul 41 din str. Hristo Botev 19/1, mun. Chișinău pentru a executa
ordonanța Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 februarie 2008 privind
transmiterea forțată a apartamentului nr. 41 în posesia BC „Mobiasbanca- Groupe
Societe Generale” SA, fapt ce le-a provocat mari suferințe psihice.
Declară că, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 mai
2012 a fost admisă cererea lor de revizuire și anulată ordonanța judecătorească nr.
2po-51/08 din 18 februarie 2008.
Mai declară că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20
decembrie 2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2014 și
decizia Curții Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2015 a fost respinsă cererea lor de
chemare în judecată împotriva BC „Mobiasbanca- Groupe Societe Generale” SA cu
privire la stingerea și radierea gajului instituit în baza contractului de ipotecă nr.
C/0181-G din 21 septembrie 2006, pe motivul lipsei unei hotărâri judecătorești care
să desființeze contractul de ipotecă în baza căruia a fost instituit și înregistrat gajul.
Menționează că, în procesul examinării cauzei, Valerii Țîrdea a recunoscut
prin referința prezentată faptul că, apartamentul a fost înscris pe numele soției sale,
Lilia Țîrdea cu scopul garantării executării obligațiilor financiare ale lui Anton
Vaculovschi față de SRL „Savvis-Com”, cât și eliberarea procurorilor pe numele lui
Anton Vaculovschi pentru revendicarea proprietăților.
Consideră că, contractul de ipotecă nr. C/0181-G21 din 21 septembrie 2006 și
acțiunile de executare ale lui încalcă drepturile lor legale.
Solicită constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă nr. C/0181-G
din 21 septembrie 2006 încheiat între Valerii Țîrdea, Lilia Țîrdea și BC
„Mobiasbanca” SA privind grevarea cu gaj a apartamentului nr. 41 din str. Hristo
Botev, 19/1, mun. Chișinău și încasarea din contul BC „Mobiasbanca-Group Societe
Generale” SA în beneficiul lor a cheltuielilor de judecată conform documentelor
confirmative prezentate pe parcursul examinării cauzei.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost
admisă acțiunea inițială și a fost transmis în posesia BC „Mobiasbanca-Groupe
Societe Generale” SA apartamentul nr. 41 situat pe str. Hristo Botev, 19/1, mun.
Chișinău, nr. cadastral 0100103.134.01.041, pentru a fi vândut în scopul stingerii
datoriei conform contractului de credit nr. C/0181 din 20 septembrie 2006 încheiat
cu Gheorghe Darii, au fost evacuați Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi, Dorin
Vaculovschi și bunurile acestora din apartamentul nr. 41 din str. Hristo Botev, 19/1,
mun. Chișinău, nr. cadastral 0100103.134.01.041 și au fost încasate în mod solidar
de la Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi, Dorin Vaculovschi în beneficiul BC
„Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cheltuielile de judecată în mărime de
1350 lei. A fost respinsă acțiunea reconvențională.
Prima instanță, admițând acțiunea inițială, și-a argumentat concluzia prin
constatarea faptului încheierii între BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale”
SA și Gheorghe Darii a contractului de credit nr. C/0181 din 20 septembrie 2006,
conform căruia acestuia i-a fost acordat un credit în sumă de 250 000 lei, pe un
7
termen de 30 luni, până la 20 martie 2009, iar întru asigurarea executării obligațiilor
contractuale pe contractul de credit a fost încheiat cu Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea
contractul de ipotecă nr. C/0181-G din 21 septembrie 2006, prin care a fost gajat
apartamentul nr. 41 situat în mun. Chișinău, str. Hristo Botev 19/1, care le aparținea
cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului
din 25 mai 2006, autentificat notarial și înregistrat la OCT Chișinău cu nr. cadastral
0100103.134.01.041, însă debitorul Gheorghe Darii nu și-a onorat obligația de
rambursare a împrumutului în termenul stabilit în contract.
Totodată, prima instanță a reiterat că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica,
mun. Chișinău din 25 decembrie 2007 a fost recunoscut nul contractul de vânzare-
cumpărare a apartamentului 41 din str. Hristo Botev 19/1, mun. Chișinău încheiat
între Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi, Dorin Vaculovschi și Lilia Țîrdea la
25 mai 2006, a fost radiat dreptul de proprietate al Liliei Țîrdea și al lui Valerii
Țîrdea asupra apartamentului nr. 41 din str. Hristo Botev 19/1, mun. Chișinău din
Registrul bunurilor imobile și a fost restabilit dreptul de proprietate asupra acestuia
apartament după Tatiana Vaculovschi și Dorin Vaculovschi.
De asemenea, prima instanță a mai reținut că, prin hotărârea Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău din 20 decembrie 2013, menținută prin decizia Curții
Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2015 au fost respinse pretențiile lui Anton
Vaculovschi, Tatianei Vaculovschi și ale lui Dorin Vaculovschi împotriva BC
„Mobiasbanca- Groupe Societe Generale” SA, a lui Gheorghe Darii, Valerii Țîrdea
și Liliei Țîrdea privind stingerea gajului instituit în baza contractului de ipotecă nr.
C/0181-G din 21 septembrie 2006 încheiat între Valerii Țîrdea, Lilia Țîrdea și BC
„Mobiasbanca- Groupe Societe Generale” SA și radierea din Registrul gajului
bunurilor imobile a informațiilor cu privire la gajul instituit asupra bunului imobil,-
apartamentului nr. 41 din str. Hristo Botev 19/1, mun. Chișinău.
În acest context, prima instanță a constatat că, elementele esențiale pentru
determinarea existenței și mărimii obligației sunt cunoscute, întrunite și respectate,
nu există incertitudini care ar fi un motiv de respingere a acțiunii inițiale, mai mult,
au fost prezentate probe incontestabile și pertinente ce justifică temeinicia acțiunii.
Respingând acțiunea reconvențională, prima instanță și-a argumentat
concluzia prin faptul că, aceasta este lipsită de suport probatoriu iar cele invocate de
către pârâții constituie o modalitate de a se eschiva de la răspunderea survenită în
urma respectării obligațiilor contractuale.
Prima instanță a mai reiterat că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28
ianuarie 2015 s-a constatat că, BC „Mobiasbanca- Groupe Societe Generale” SA
este dobânditor de bună-credință al drepturilor de creditor ipotecar și urmează să-i
fie respectate drepturile instituite prin lege.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016 a fost respins
apelul declarat de către Anton Vaculovschi, Tatiana Vaculovschi și Dorin
Vaculovschi și menținută hotărârea primei instanțe.
La data de 01 martie 2017 și 27 iunie 2017, Tatiana Vaculovschi, Anton
Vaculovschi și Dorin Vaculovschi au declarat recurs împotriva deciziei instanței de
apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea
pricinii spre rejudecare în instanța de apel.
8
În motivarea recursului au invocat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece instanța de apel, la examinarea pricinii, a încălcat normele de drept
material și, anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea, precum și a fost apreciat
arbitrar probele, ceea ce a dus la încălcarea dreptului de proprietate.
Menționează că, instanța de apel, la examinarea cauzei, urma să aplice
prevederile art. art. 198 alin. (3), 205 alin. (1), 207, 219 și ale art. 220 alin. (1) și (2)
din Codul civil, deoarece contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului din 25
mai 2006, în baza căruia au acționat Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea, a fost declarat nul
prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25 decembrie 2007, prin
urmare, contractul de ipotecă contestat a fost semnat de persoane neîndreptățite și,
respectiv, nu produce efecte juridice, mai mult, nu există acordul celor îndreptățiți
pentru încheierea contractului de ipotecă, adică a recurenților, care sunt și au fost
mereu proprietarii apartamentului nr. 41, din str. Hristo Botev, 19/2, mun. Chișinău.
Consideră că, la încheierea contractului de ipotecă nu au fost întrunite
condițiile de bază ale actului juridic și, anume, cauza, care pentru a fi valabilă
trebuie să existe, să fie reală, să fie licită și morală.
Susține că, în speță, cauza nu există și nu este reală, or, creditorul gajist nu
poate primi contraprestația la care a mizat la momentul semnării contractului de
ipotecă, ținând cont de faptul că, bunul gajat nu este proprietatea debitorilor gajiști
Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea, iar recurenții nu au relații contractuale cu banca și nu
și-au asumat careva obligații pecuniare în folosul debitorilor gajiști sau a lui
Gheorghe Darie, care a contractat creditul de la bancă.
Afirmă că, la semnarea contractului de ipotecă, debitorii gajiști au recurs la
mijloace viclene, urmărind o cauză ilicită și imorală, care constă în obținerea
creditului de la bancă, cunoscând că bunul imobil ipotecat le aparține în baza unui
act juridic simulat, fapt stabilit prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău
din 25 decembrie 2007, iar scopul debitorilor gajiști a fost deposedarea recurenților
de locuință și îmbogățirea fără justă cauză.
Consideră că, instanța de apel urma să țină cont de lipsa și falsul cauzei,
neconcordanța cauzei contractului de ipotecă cu legea ori cu morala, precum și de
prevederile art. 220 alin. (1) și (2) din Codul civil și să impună sancțiunea nulității
absolute în mod incontestabil.
Invocă că, instanța de apel, în decizia sa, a făcut trimitere la prevederile art.
221 alin. (3) din Codul civil, totodată, concluzionând că, dobânditor de bună-
credință ale drepturilor de creditor ipotecar este BC „ Mobiasbanca-Groupe Societe
Generale” SA, căreia urmează să-i fie respectate drepturile instituite prin lege, cu
atât mai mult că, până la moment, contractul de ipotecă nu a fost contestat în modul
prevăzut de lege și, prin urmare, acesta urmează a fi onorat de părți.
Susține că, prevederile art. 221 alin. (3) din Codul civil nu pot fi aplicate în
speță, deoarece acestea reglementează că, în cazul trecerii bunului dobândit în baza
unui act juridic fictiv la un terț de bună-credință, se consideră că trecerea a avut loc
în baza unui temei juridic valabil.
În acest sens, atenționează că, apartamentul în litigiu nu a trecut la creditorul
gajist - BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA, trecerea lui va avea loc
numai în rezultatul menținerii în vigoare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 01
9
decembrie 2016 și a hotărării Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 14 aprilie
2016, mai mult ca atât, acest bun nu a fost niciodată în posesia debitorilor gajiști
Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea, or, familia Vaculovschi a posedat neîntrerupt
apartamentul din 28 decembrie 1988 și până în prezent.
De asemenea, invocă că, nu sunt temeiuri de a considera că, apartamentul nr.
41 din str. Hristo Botev, 19/2, mun. Chișinău a fost dobîndit de către BC
„Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA, deoarece conform prevederilor art.
234 din Codul civil, contractul de ipotecă face parte din categoria actelor juridice
încheiate sub condiție, și reieșind și din clauzele capitolului V din contractul de
ipotecă nr. C/0181-C, creditorul gajist va dobândi bunul gajat numai în rezultatul
exercitării dreptului la gaj, urmat de transmiterea-primirea acestui bun în posesia sa.
Mai invocă că, contractul de vânzare-cumpărare a apartamentul nr. 41
încheiat între recurenți și intimații Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea a fost unul simulat
și nu fictiv, deoarece a fost încheiat în scopul asigurării restituirii datoriei de către
Anton Vaculovschi față de Valerii Țîrdea, însă de fapt între ei existau relații de gaj.
Susțin că, banca nu poate fi considerat ca terț de bună-credință, deoarece
apartamentul nr. 41 nu a trecut în posesia acesteia în perioada cînd ea nu cunoștea
despre nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 25 mai 2006, în baza căruia
Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea au ipotecat apartamentul, iar odată ce cunoaște situația
reală a drepturilor asupra bunului gajat, banca nu poate pretinde că este terț de bună-
credință.
Mai invocă că, instanța de apel, la examinarea cauzei a dat dovadă de un
comportament părtinitor, fiind preocupată de respectarea drepturilor creditorului
gajist - BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA, neglijând dreptul
recurenților la proprietate, care este un drept absolut, exclusiv și perpetuu conform
art. 315 al. (2) din Codul civil și un drept fundamental al cetățeanului, consfințit prin
art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art. 1 din Primul Protocolului adițional
la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Califică eronată concluzia instanței de apel precum că, până la moment
contractul de ipotecă nu a fost contestat în modul prevăzut de lege și prin urmare,
acesta urmează a fi onorat de către părți, or, la data de 30 iunie 2015, recurenții au
înaintat o acțiune reconvențională cu privire la constatarea nulității absolute a
contractului de ipotecă, deoarece este un contract accesoriu, iar cel de bază,
contractul de vânzare-cumpărare din 25 mai 2006 a fost declarat nul în baza unei
hotărâri judecătorești irevocabile.
Relevă că, conform prevederilor art. 217 alin. (3) din Codul civil, acțiunea în
constatare a nulității absolute este imprescriptibilă, prin urmare, instanța de apel a
făcut o concluzie arbitrară, în loc să se expună asupra temeiniciei și legalității
cerințelor cu privire la constatarea nulității contractului de ipotecă.
Consideră arbitrară și concluzia instanței de apel precum că, ei, contrar
prevederilor legale, nu au solicitat efectuarea înscrierii în Registrul bunurilor
imobile cu privire la drepturile reale asupra apartamentului nr. 41 din str. Hristo
Botev, 19/1, mun. Chișinău, dobândit în baza hotărârii Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău din 25 decembrie 2007, or, la materialele cauzei au fost anexate cererile
adresate Oficiului cadastral teritorial Chișinău, în scopul executării hotărârii
10
judecătorești enunțate și înregistrării dreptului de proprietate după ei, dar din
motivul existenței altor interdecții, de fiecare dată au primit refuz.
Menționează că, în asemenea circumstanțe, neînregistrarea dreptului de
proprietate în Registrul bunurilor imobile nu poate fi invocat în defavoarea lor,
deoarece neexecutarea hotărârii judecătorești din 25 decembrie 2007 nu le este
imputabilă.
Relevă că, conform hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25
decembrie 2007, ei și-au restabilit dreptul de dispoziție asupra apartamentului nr.
41, dar nu au dobândit aceste drept, după cum indică instanța de apel în motivarea
deciziei sale. De altfel, dreptul de folosire și posesie n-a fost pierdut sau limitat
niciodată.
Consideră că, instanțele de judecată au stabilit corect circumstanțele cauzei,
dar atârnarea părtinitoare nu le-a permis să adopte decizii legale, fapt ce se confirmă
și prin nemotivarea argumentelor invocate de către ei.
Invocă că, la caz nu sunt aplicabile prevederile art. 495 din Codul civil și nici
ale art. 28 din Legea nr. 142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă, deoarece aceste
norme reglementează temeiurile încetării gajului, însă prin cererea reconvențională
s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă, fiind demonstrată
temeincia și legalitatea cerinței, mai mult, ținând cont de lipsa cărorva pretenții, din
partea părților implicate în proces referitor la încetarea ipotecii, demonstrarea
existenței temeiurilor de încetare a ipotecii nu se cere și o consideră inutilă în speța
dată.
Menționează că, instanța de apel în dispozitivul deciziei se referă numai la
pretențiile BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu privire la
transmiterea silită în posesie a bunului și cererea reconvențională cu privire la
constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă, însă nu s-a expus referitor la
capătul de cerere a BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu privire la
evacuarea recurenților și a bunurilor acestora din apartamentul în litigiu și nici
asupra capătului de cerere privind încasarea cheltuielilor de judecată de la recurenți,
deși, prin cererea de apel ei au solicitat casarea integrală a hotărârii Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016 și emiterea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii inițiale și admiterea acțiunii reconveționale, ceea ce
denotă prezența de grave erori judiciare, care pot fi corectate numai prin trimiterea
pricinii spre rejudecare în instanța de apel.
Consideră că, decizia instanței de apel este ambiguă și incompletă, iar părțile
pe dosar sunt lipsite de posibilitatea de a cunoaște și înțelege dacă hotărîrea primei
instanțe este considerată legală și întemeiată în totalitate sau parțial.
Remarcă că, constatarea nulității contractului de ipotecă implică respingerea
cerințelor creditorului gajist privind transmiterea silită a bunului gajat și evacuarea
recurenților și a bunurilor acestora din apatamentul în litigiu, iar suma datorată
urmează a fi încasată de la beneficiarii nemijlociți ai creditului și, anume, Gheorghe
Darii, Valeriu și Lilia Țîrdea, dar nu de la recurenți, prin deposedarea de locuință și
aruncarea în stradă pentru niște datorii, care le sunt improprii.
Atenționează că, drepturile creditorului gajist urmează a fi determinate
conform prevederilor art. 469 și 671 din Codul civil, mai mult ca atât, legea
stabilește drepturi față de debitorii gajiști și nu față de terțe persoane.
11
Susțin că, ei nu pot să poarte răspundere cu proprietatea lor pentru datoriile
unor terțe persoane, care prin înșelăciune și abuz de încredere, în perioada 25 mai
2006 – 25 decembrie 2007, au dispus de apartamentul nr. 41 din str. Hristo Botev,
19/1, mun. Chișinău, gajându-l în schimbul unui credit bancar, de care a beneficiat
în mod nemijlocit Valerii Țîrdea și Lilia Țîrdea.
Mai invocă că, la data de 03 mai 2017, ei au depus la OCT Chișinău o cerere,
prin care au solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.
41 din str. Hristo Botev 19/1, mun. Chișinău, însă aceasta a fost respinsă prin
decizia din 18 mai 2017.
Susțin că, nefiind de acord cu decizia OCT Chișinău din 18 mai 2017, la data
de 29 mai 2016 au depus o cerere prealabilă, dar nu au primit nici un răspuns.
Menționează că, pe o perioadă de 09 ani, din motive neimputabile lor, nu își
pot înregistra dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 41 din str. Hristo
Botev 19/1, mun. Chișinău iar neexecutarea continuă a hotărârii Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău din 25 decembrie 2017 denotă încălcarea dreptului la un
proces echitabil.
Prin referința depusă la data de 13 iunie 2017 BC „Mobiasbanca-Groupe
Societe Generale” SA a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei
instanței de apel.
Prin referința depusă la data de 26 iunie 2017 Gheorghe Darii a solicitat
respingerea recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din
materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării
deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a
recursului.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
12
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu și în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Tatiana Vaculovschi,
Anton Vaculovschi și Dorin Vaculovschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de către Tatiana Vaculovschi, Anton Vaculovschi și Dorin Vaculovschi,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Tatiana Vaculovschi, Anton Vaculovschi și
Dorin Vaculovschi ca inadmisibil.
13
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Tatiana Vaculovschi, Anton Vaculovschi și Dorin
Vaculovschi se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Valeriu Doagă
judecătorul
Judecătorii Ion Druță
Mariana Pitic
14