2ra-469/17 — deposedarea și transmiterea silită a bunului ipotecat, evacuarea din imobil, anularea actului juridic

2ra-469/17 — deposedarea și transmiterea silită a bunului ipotecat, evacuarea din imobil, anularea actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr. 2ra-469/17

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, A. Bostan

Î N C H E I E R E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dorojoc

Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială ,,Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” Societate pe Acțiuni

împotriva lui Dorojoc Nicolae privind transmiterea silită în posesie a bunului gajat

cu evacuarea tuturor persoanelor din imobilul gajat și a bunului ce le aparțin, cererea

reconvențională a lui Dorojoc Nicolae împotriva Băncii Comerciale ,,Mobiasbancă

- Groupe Societe Generale” Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Societatea

cu Răspundere Limitată ,,Valea Câșlic” și Bivol Fiodor privind declararea nulității

contractului de ipotecă din 31 iulie 2008 încheiat între Dorojoc Nicolae și Banca

Comercială ,,Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” Societate pe Acțiuni,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, prin care

s-a respins apelul declarat de Dorojoc Nicolae, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Vition Dionisie, s-a admis apelul declarat de BC ,,Mobiasbancă - Groupe

Societe Generale” Societate pe Acțiuni, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 04 iulie 2014, în partea respingerii pretenției reclamantei

cu privire la evacuare și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis pretenția

Băncii Comerciale „Mobiasbancă -Groupe Societe Generale” Societate pe Acțiuni

privind evacuarea persoanelor din imobil, s-a dispus evacuarea lui Dorojoc Nicolae

și a tuturor persoanelor, a bunurilor acestora din apartamentul nr. XXX din str. XXX,

XX, mun. XXX cu numărul cadastral 010020616901001, cu suprafața de 177,7 m2,

și împotriva deciziei suplimentare din 31 martie 2016,

c o n s t a t ă :

1

La 02 martie 2011, BC „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” SA s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Dorojoc Nicolae privind

transmiterea silită în posesia reclamantei a apartamentului nr. XXX din str. XXX,

XX, mun. XXX cu numărul cadastral 010020616901001, cu suprafața de 177,7 m2

cu valoarea de 3 667 000 lei, pentru comercializarea ulterioară în scopul stingerii

datoriei acumulate de către SRL „Valea Câșlic”; evacuarea din imobilul indicat a

debitorului, precum și a tuturor persoanelor și bunurilor ce le aparțin.

În motivarea acțiunii societatea a indicat că, a acordat SRL „Valea Câșlic” în

baza contractului de credit nr. C/08/0047 din 31 iulie 2008 un credit în mărime de

3 500 000 lei cu termenul de rambursare de până la 31 ianuarie 2010, iar întru

asigurarea rambursării acestuia a încheiat cu Dorojoc Nicolae un contract de ipotecă

a apartamentului indicat.

Susține reclamanta că, deoarece debitorul nu și-a executat obligația de plată a

datoriei, a adresat pârâtului o notificare și a înregistrat un preaviz referitor la

exercitarea dreptului de gaj, ce nu au fost satisfăcute.

Ulterior, Dorojoc Nicolae și Dorojoc Liudmila au depus în instanță o cerere

reconvențională împotriva BC „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” SA prin

care au solicitat declararea nulității contractului de ipotecă din 31 iulie 2008.

În motivarea cererii au indicat că, contractul de ipotecă a fost încheiat în lipsa

acordului lui Dorojoc Liudmila, aceasta necunoscând despre încheierea contractului

dat, deși împreună cu Dorojoc Nicolae au investit în reparația apartamentului dat

surse financiare considerente, astfel încât acesta constituie proprietate comună în

devălmășie a ambilor soți.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 iulie 2014 acțiunea

inițială a fost admisă parțial fiind dispusă transmiterea silită în posesia reclamantei

a cotei-parte ideală din apartamentul nr. XXX, situat în mun. XXX, str. XXX, XXX,

cu numărul cadastral 010020616901001, ce aparține cu drept de proprietate lui

Dorojoc Nicolae, pentru comercializarea ulterioară în condițiile legale, pretenția

privind evacuarea din imobil și cererea reconvenționale fiind respinse ca

neîntemeiate. S-a respins ca nefondată cererea BC „Mobiasbancă – Groupe Societe

Generale” SA privind evacuarea lui Dorojoc Nicolae din apartamentul nr. XXX,

situat în mun. XXX, str. XXX, XXX și a tututror persoanelor ce locuiesc în acest

apartament și a bunurilor lor ce le aparțin cu drept de proprietate. S-a încasat din

contul lui Dorojoc Nicolae în beneficiul BC „Mobiasbancă – Groupe Societe

Generale” SA taxa de stat achitată de către reclamant la depunerea cererii de

chemare în judecată în sumă de 18 335 lei. S-a încasat din contul lui Dorojoc Nicolae

taxa de stat în mărime de 6 665 lei. S-a respins ca neîntemeiată cererea

reconvențională a lui Dorojoc Nicolae și Dorojoc Liudmila către BC „Mobiasbancă

– Groupe Societe Generale” SA, intervenienți accesorii SRL „Valea Câșlic” și Bivol

2

Fiodor privind declararea nulității contractului de ipotecă din 31 iulie 2008 încheiat

între Dorojoc Nicolae și BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 iulie 2014 (f.d. 89, vol. I),

BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA a declarat apel nemotivat și la 16

iulie 2014 (f.d. 145-146, vol. I) – apel motivat, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 iulie

2014 și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, restituirea cheltuielilor de

judecată.

La 04 august 2014, Dorojoc Nicolae și Dorojoc Liudmila, prin intermediul

avocatului Vition Dionisie au declarat apel prin care au solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 iulie 2014 și emiterea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii și scutirea apelanților de la plata

taxei de stat la depunerea cererii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015 (f.d. 37-43, vol. II)

s-a respins apelul declarat de Dorojoc Nicolae, prin intermediul avocatului Vition

Dionisie. S-a admis apelul declarat de BC „Mobiasbancă – Groupe Societe

Generale” SA. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04

iulie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de BC

„Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” SA către Dorojoc Nicolae privind

transmiterea silită în posesie a bunului și evacuarea persoanelor și cererea

reconvențională depusă de Dorojoc Nicolae și Dorojoc Liudmila către BC

„Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, intervenienți accesorii SRL „Valea

Câșlic” și Bivol Fiodor, privind anularea actului juridic în partea respingerii

pretenției reclamantei cu privire la evacuare și în această parte s-a pronunțat o nouă

hotărâre prin care pretenția BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA

privind evacuarea persoanelor din imobil s-a admis. S-a dispus evacuarea lui

Dorojoc Nicolae și a tuturor persoanelor și a bunurilor acestora din apartamentul nr.

XXX din str. XXX, XXX, mun. XXX cu numărul cadastral 010020616901001, cu

suprafața de 177,7 m 2.

La 05 februarie 2016 BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA s-a

adresat cu cerere privind emiterea unei decizii suplimentare solicitând casarea

parțială a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 iulie 2014, admiterea

integrală a cererii, transmiterea în posesia băncii bunul imobil ipotecat și încasarea

de la Dorojoc Nicolae în beneficiul BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale”

SA taxa de stat achitată la depunerea apelului în sumă de 13 751, 26 lei.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016 s-a

admis cererea BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA privind emiterea

unei decizii suplimentare. S-a dispus transmiterea în posesia BC „Mobiasbancă –

Groupe Societe Generale” SA bunului imobil ipotecat apartamentul nr. XXX din str.

3

XXX, XXX, mun. XXX cu numărul cadastral 010020616901001 cu suprafața de

177, 7 m2. S-a încasa din contul Dorojoc Nicolae în beneficiul BC „Mobiasbancă –

Groupe Societe Generale” SA taxa de stat aferentă apelului declarat în sumă de

13 751, 25 lei.

La 03 mai 2016, Dorojoc Nicolae a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015 și

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 iulie 2014, emiterea unei noi

decizii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea înaintată și

scutirea de la taxa de stat la depunerea cererii.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată prin faptul

că, a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și

procedural, încălcând principiile fundamentale ale dreptului.

Susține recurentul că, concluziile instanței de fond și instanței de apel sunt

subiective, unilaterale, nu corespund prevederilor legale și sunt neîntemeiate.

Mai invocă recurentul că, reieșind din prevederile art. 457 alin. (3) CC și art.

2 alin. (3) al Legii cu privire la gaj, art. 10 alin. (2) al Legii cu privire la ipotecă,

rezultă cu certitudine obligativitatea acordului terțului privitor la încheierea

anumitor categorii de acte juridice, care ating nemijlocit interesele unui terț, prin

care și actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în

devălmășie.

Mai menționează că, s-a aflat în căsătorie cu Dorojoc Liudmila din 09

noiembrie 1955, care a decedat la 26 iunie 2014. Pe parcursul căsătoriei a primit în

dar, conform contractului de donați nr. 4-4449 din 30 decembrie 1997, apartamentul

nr. XXX, str. XXX, XXX, mun. XXX înregistrat la OCT Chișinău cu nr. cadastral

0100206169011001, cu suprafața de 177, 7 m2. În perioada căsătoriei s-au făcut

investiții majore din mijloacele financiare și materiale comune, valoarea imobilului

sporind simțitor, s-au efectuat reparații capitale și reconstrucția imobilului în

perioada 2000-2007, iar suprafața totală a imobilului este de 239, 1 m2 în rezultatul

reconstrucției imobilului.

Afirmă că, reprezentanții băncii și SRL ,,Valea Câșlic” au declarat, că

contractul de ipotecă este în cazul dat o formalitate cerută de administrația băncii,

menționând că, în calitate de garanții pentru suma împrumutată de către SRL ,,Valea

Câșlic” mai sunt cesiunea încasărilor bănești de la împrumutat și fidejusiunea

administratorului acestei societăți, Bivol Fiodor și prin aceasta de dovedește

formalitatea încheierii contractului de ipotecă, încheiat între bancă și recurent.

Opinează că, conform probelor administrate s-a mai constatat că, contractul de

ipotecă nu conține așa indici ca valoarea pe piață a imobilului, cât și valoarea de

înlocuire a obiectului ipotecii, care urmau să fie stabilite de către un evaluator, în

legătură cu legislația privind activitatea de evaluare.

4

În contract este indicat că, părțile ar fi evaluat imobilul ipotecat la suma de

3 667 000, 00 lei, însă și în cererea de apel recurentul niciodată nu a discutat cu

reprezentantul băncii această problemă și nu s-a evaluat bunul imobil ipotecat la

această sumă de către părți.

Afirmă recurentul că, la încheierea contractului de ipotecă nu s-a ținut cont de

prevederile legale care, au un caracter imperativ, instanțele de judecată au examinat

superficial circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile

expuse în hotărâri fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii, interpretând

totodată în mod eronat prevederile legale.

Consideră recurentul că, instanța de apel în mod eronat a interpretat și

prevederile art. art. 16 alin. (1), 123 alin. (2) CPC la adoptarea deciziei contestate.

Susține recurentul că, instanța de apel a încălcat și normele de drept procedural

judecând pricina în absența recurentului și reprezentantului său, pe motiv că, instanța

nu a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

La 07 septembrie 2016, Dorojoc Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei

suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 31 martie

2016 și pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea cererii depusă de către

„Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că, copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa participanților la proces (f.d. 84, vol. II) și având în vedere că, la materialele

dosarului nu este anexată dovada recepționării acesteia de către Dorojoc Nicolae,

recursul declarat la 03 mai 2016, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Dorojoc Nicolae

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; la judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul consideră că, recursul declarat de Dorojoc Nicolae este declarativ și

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a) care expres prevede că,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Dorojoc Nicolae în cererea

de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

6

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Dorojoc Nicolae, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Dorojoc Nicolae, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

7