2rac-296/16 — înlăturarea obstacolelor

prima instanță: V. Buhnaci dosarul nr. 2rac-296/16

instanța de apel: N. Traciuc, I. Cotruță, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Banca Comercială ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” Societatea pe Acțiuni,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” Societatea pe Acțiuni împotriva Societății pe

Acțiuni ,,Interior”, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată ,,Binonic

Lux” cu privire la înlăturarea obstacolelor,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 prin care a fost

respins apelul declarat de către Banca Comercială ,,Mobiasbancă-Groupe Societe

Generale” Societatea pe Acțiuni și menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 10 noiembrie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 12 mai 2015, BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA a depus

cererea de chemare în judecată împotriva SA ,,Interior”, intervenient accesoriu SRL

,,Binonic Lux” cu privire la înlăturarea obstacolelor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că potrivit contractului de vînzare-

cumpărare a imobilului din 25 august 1998, BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe

Generale” SA a achiziționat un spațiu nelocativ amplasat în mun. Chișinău, bd. Dacia,

27.

Susține că în prezent pe adresa menționată activează filiala nr. 20 „Marița” a

BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA.

Menționează reclamantul că, pe aceeași adresă în imediata apropiere a filialei

nr. 20 „Marița” a BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA, activează o sală de

nunți a SRL ,,Binonic Lux”, care la rîndul său ia în locațiune de la SA „Interior”

imobilul în cauză.

Invocă că pe peretele stîng al imobilului ce aparține SA „Interior” sunt instalate

trei aparate de aer condiționat de dimensiuni mari care aduc o atentare inadmisibilă

proprietății băncii, și anume: fac imposibilă extinderea sau reamenajarea filialei;

scurgerea apei din tubulatura aparatului de aer condiționat se face pe terenul adiacent

al filialei, respectiv, strică aspectul exterior al filialei, iar pe lîngă aceasta apa se scurge

doar într-un singur loc, fapt ce poate aduce atingere construcției propriu-zise; sistemul

de ventilare este zgomotos, sunetul răspîndindu-se chiar în direcția ușii de intrare a

filialei, respectiv creează disconfort clienților băncii; curenții de aer produși de

sistemul de ventilare aduc o influenta negativă atît construcției, cît și pot dăuna

sănătății clienților băncii; inclusiv strică aspectul exterior al băncii.

În acest sens susține că întru soluționarea pe cale amiabilă a problemei

respective, BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA a depus la 07 aprilie 2014

și respectiv la 15 august 2014 către SRL ,,Binonic Lux” și SA „Interior”, cereri de

strămutare a aparatelor de aer condiționat în legătură cu efectuarea unor lucrări de

reconstrucție a filialei, însă solicitările au rămas fără răspuns.

Relevă că ulterior au mai fost organizate întrevederi cu reprezentanții pîrîtului,

care însă de asemenea au rămas fără rezultat.

Consideră că prin acțiunea aparatelor de aer condiționat instalate de către

SA „Interior” se încalcă dreptul de vecinătate stabilit de art. 378 alin. (1) din Codul

civil, deoarece influența produsă de acestea împiedică folosirea bunului imobil aflat în

proprietatea BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA.

La fel, cu referire la prevederile pct. 6 lit. c) din hotărîrea Guvernului nr. 255 din

05 martie 2008 pentru aprobarea Reglementării tehnice ,,Securitatea echipamentelor

electrice de joasă tensiune”, relatează că aparatele de aer condiționat menționate,

favorizează factorii de risc de natură neelectrică ce pot cauza daunele băncii.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 377-378 din Codul civil.

Solicită obligarea SA ,,Interior” la relocarea din cont propriu a aparatelor de aer

condiționat ce se află în proprietatea sa, situate în mun. Chișinău, bd. Dacia 27, astfel

încît să nu încalce drepturile BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 10 noiembrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de către BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA și menținută

hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 10 noiembrie 2015.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au invocat prevederile art. 377,

art. 378 alin. (1) și alin. (2) din Cod civil, care reglementează, aspecte ce țin obligația

de respect reciproc, influența vecină admisibilă, care indică că proprietarii terenurilor

vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lîngă respectarea drepturilor și

obligațiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice

teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influențe reciproce. Proprietarul

terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influența pe care o exercită

asupra bunului său gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, căldura,

vibrația sau o altă influență similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică

proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia.

Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care influența este considerabilă, dar este

produsă de folosirea obișnuită a unui alt teren și nu poate fi înlăturată prin măsuri

justificate economic. Dacă este obligat să suporte o asemenea influență și dacă aceasta

depășește folosirea recunoscută obișnuită în localitatea respectivă și limitele

economice admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează

influența o compensație corespunzătoare în formă bănească.

Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel

a ajuns la concluzia temeiniciei soluției primei instanțe de a respinge pretențiile

BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA, deoarece aparatele de aer

condiționat nu sun amplasate pe peretele imobilului BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe

Generale” SA, dar pe peretele SA ,,Interior”, considerînd neîntemeiate argumentele

precum că aparatele de aer condiționat ce aparțin SA ,,Interior” pot să creeze

disconfort clienților băncii și ar crea careva daune BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe

Generale” SA.

La 17 mai 2016, BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanție de apel și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerînd-o neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept

material.

Menționează că nu pot fi reținute argumentele instanței de apel precum că

aparatele de aer condiționat sunt instalate pe peretele proprietatea privată a intimatului,

deoarece esența încălcării dreptului de vecinătate constă în influența pe care o are

proprietatea unuia față de proprietatea altuia.

Susține că la emiterea deciziei au fost încălcate prevederile art. 131 alin. (1)

CPC, deoarece instanța s-a bazat pe probe neverificate, iar motivarea este insuficientă,

fiind bazată pe declarațiile doar a unei părți.

Cu referire la prevederile art. 46 alin. (5) și art. 126 alin. (2) din Constituția

Republicii Moldova, indică că factorul principal ce creează disconfort clienților băncii

reprezintă instalarea de către pîrît pe peretele stîng al imobilului său a 3 aparate de aer

condiționat de uz industrial care aduc o atentare inadmisibilă proprietății recurentului.

Afirmă că din cauza aparatelor de aer condiționat menționate, nu poate instala

pe terenul aferent imobilului aflat în proprietatea sa dispozitive electronice de

deservire a populației (bancomate, dispozitive de încasare a numerarului, etc.),

respectiv nu poate oferi o gamă mai largă de servicii clienților pentru atragerea

acestora.

Consideră că prin acțiunea aparatelor de aer condiționat instalate de către

SA ,,Interior” sunt încălcate prevederile art. 378 alin. (1) și art. 379 alin. (1) din Codul

Civil, cu privire la dreptul de vecinătate, deoarece influența produsă de acestea

împiedică esențial folosirea bunului imobil în proprietatea recurentului, în special

activității economice.

La fel, relevă că contrar prevederilor punctul 6 lit. c) al hotărîrii Guvernului nr.

255 din 05 martie 2008 pentru aprobarea Reglementării tehnice „Securitatea

echipamentelor electrice de joasă tensiune”, aparatele de aer condiționat menționate

favorizează factorii de risc de natură neelectrică ce pot cauza daune băncii.

La 06 iulie 2016, SA ,,Interior” a depus referință prin care a invocat caracterul

neîntemeiat al recursului și legalitatea deciziei instanței de apel, solicitînd respingerea

recursul declarat de către BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA și

menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe.

În motivarea referinței a invocat că prima instanță a examinat cauza sub toate

aspecte, adoptînd o hotărîre legală și motivată.

Susține că SA ,,Interior” a instalat aparatele de aer condiționat cu respectarea

tuturor cerințe tehnice și nu a încălcat prevederile art. 378 alin. (1) din Codul civil, fără

a împiedica folosirea bunului imobil aflat în proprietatea recurentului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

La caz, se constată că copia deciziei instanței de apel din 17 martie 2016, a fost

expediată în adresa recurentului BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA la

data de 18 aprilie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoare de însoțire nr. 1611 (f. d.

91).

Astfel instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 17 mai 2016, în termen.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA este inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către BC ,,Mobiasbancă-Groupe

Societe Generale” SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3)

și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea

deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de

către BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către BC ,,Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Banca Comercială ,,Mobiasbancă-Groupe Societe

Generale” Societatea pe Acțiuni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru