2ra-1161/17 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1161/17 Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – C. Valah Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Cotruță, N.Simciuc Î N C H E I E R E 28 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de Mihail Frimu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Frimu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Mihail Frimu, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 04 octombrie 2017, C O N S T A T Ă : La 27 octombrie 2015 Mihail Frimu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecată în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 (f.d.3-4). În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 25 august 2006 Silvia Recean a înaintat acțiune privind încasarea de la el a dobânzii de întârziere în mărime de 7 650 dolari. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 septembrie 2006 acțiunea s-a respins. La 13 februarie 2007 Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea dată și a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii și a fost încasată dobânda de întârziere în mărime de 7 650 dolari.

Curtea Supremă de Justiție la 07 noiembrie 2007 a casat decizia instanței de apel și a menținut hotărârea instanței de fond, însă nu s-a expus asupra faptului întoarcerii executării. Astfel, la data de 30 noiembrie 2007 a depus la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău cerere de întoarcerea 1 executării și încasarea de la Silvia Recean în beneficiul său a sumei de 7650 dolari. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 ianuarie 2008, a fost admisă integral cererea sa. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2008 încheierea Judecătoriei Buiucani din 10 ianuarie 2008 a fost casată și remisă la rejudecare în aceiași instanță. La 27 iunie 2008 Judecătoria Buiucani mun. Chișinău a admis parțial cererea cu privire la întoarcerea executării, încasând suma de 57 135, 83 lei.

Încheierea dată a fost atacată cu recurs . Recursul la 12 mai 2011 a fost respins ca fiind tardiv. Curtea Supremă de Justiție a casat decizia de respingere a recursului și a remis cauza la rejudecare în instanța de apel, iar până în prezent nu deține nici o decizie la recursul său. Consideră, că termenul de 9 ani pentru examinarea unei cauze este un termen excesiv, iar autoritățile statului nu au dat dovadă de responsabilitate în cazul dat, motiv pentru care solicită despăgubiri. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 octombrie 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Mihail Frimu (f.d. 83, 91-96). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 s-a respins apelul declarat de Mihail Frimu, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 04 octombrie 2016 ( f.d. 110, 111-116). La 25 aprilie 2017 Mihail Frimu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d. 119-122). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 07 februarie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 10 martie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsește (f.d.

117). În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 25 aprilie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Mihai Frimu este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Mihail Frimu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu 2 pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către recurentei asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea 3 eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mihail Frimu ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Mihail Frimu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4