2ra-1161/17 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1161/17

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Cotruță, N.Simciuc

Î N C H E I E R E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de Mihail Frimu în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Frimu împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare

în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Mihail Frimu, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 04 octombrie 2017,

C O N S T A T Ă :

La 27 octombrie 2015 Mihail Frimu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecată

în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000

(f.d.3-4).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 25 august 2006 Silvia

Recean a înaintat acțiune privind încasarea de la el a dobânzii de întârziere în mărime

de 7 650 dolari. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 septembrie

2006 acțiunea s-a respins. La 13 februarie 2007 Curtea de Apel Chișinău a casat

hotărârea dată și a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii și a fost încasată

dobânda de întârziere în mărime de 7 650 dolari. Curtea Supremă de Justiție la 07

noiembrie 2007 a casat decizia instanței de apel și a menținut hotărârea instanței de

fond, însă nu s-a expus asupra faptului întoarcerii executării. Astfel, la data de 30

noiembrie 2007 a depus la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău cerere de întoarcerea

1

executării și încasarea de la Silvia Recean în beneficiul său a sumei de 7650 dolari.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 ianuarie 2008, a fost

admisă integral cererea sa. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2008

încheierea Judecătoriei Buiucani din 10 ianuarie 2008 a fost casată și remisă la

rejudecare în aceiași instanță. La 27 iunie 2008 Judecătoria Buiucani mun. Chișinău a

admis parțial cererea cu privire la întoarcerea executării, încasând suma de 57 135, 83

lei. Încheierea dată a fost atacată cu recurs . Recursul la 12 mai 2011 a fost respins ca

fiind tardiv. Curtea Supremă de Justiție a casat decizia de respingere a recursului și a

remis cauza la rejudecare în instanța de apel, iar până în prezent nu deține nici o

decizie la recursul său. Consideră, că termenul de 9 ani pentru examinarea unei cauze

este un termen excesiv, iar autoritățile statului nu au dat dovadă de responsabilitate în

cazul dat, motiv pentru care solicită despăgubiri.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 octombrie 2016 a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Mihail

Frimu (f.d. 83, 91-96).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 s-a respins apelul

declarat de Mihail Frimu, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 04 octombrie 2016 ( f.d. 110, 111-116).

La 25 aprilie 2017 Mihail Frimu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 07 februarie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d. 119-122).

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

07 februarie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 10

martie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele

dosarului lipsește (f.d. 117).

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 25 aprilie 2017, se consideră

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Mihai

Frimu este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Mihail Frimu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

2

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și

4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat

de către recurentei asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

3

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Mihail Frimu ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Mihail Frimu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4