3ra-650/17 — constatarea încălcării drepturilor garantate de art. 3 și art.6 CEDO, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării drepturilor garantate de art. 3 şi art.6 CEDO, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-650/17 — constatarea încălcării drepturilor garantate de art. 3 și art.6 CEDO, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-650/17
Judecător: A. Malîi
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți
Judecători: A. Albu, A. Toderaș, A. Rotaru
Î N C H E I E R E
21 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Mocreac Constantin,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocreac
Constantin împotriva judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău Natalia
Simciuc, intervenienți accesorii, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Iulia
Cimpoi, Nicolae Craiu, Anatolie Doga cu privire la constatarea încălcării de către
judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Natalia Simciuc a drepturilor
garantate de art.3 și art.6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și
repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 euro,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Mocreac Constantin și a fost menținută hotărârea
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 19 octombrie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 20 martie 2015 Mocreac Constantin a înaintat la Judecătoria
Buiucani, mun. Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva judecătorului
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău Simciuc Natalia, intervenienți accesorii
judecătorii Curții de Apel Chișinău: Cimpoi Iulia, Craiu Nicolae, Doga Anatolie,
cu privire la constatarea încălcării de către judecătorul Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău, Simciuc a drepturilor garantate de art. 3 și art.6 § 1 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, urmare a omisiunii instanțelor judecătorești de a
indica motivele de respingere a unei cererii de chemare în judecată împotriva
Guvernul Republicii Moldova privind constatarea încălcării art. 6 § 1 al CEDO și
repararea prejudiciului moral în mărime de 20000 euro.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, data de 27 noiembrie 2014 a
înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova
privind constatarea încălcării art.6 §1 al CEDO urmare a omisiunii instanțelor
judecătorești de a indica motivele de respingere a unei cereri de chemare în
judecată și încasarea prejudiciului moral.
A menționat că, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău, Simciuc Natalia din 27 noiembrie 2014 nu s-a dat curs cererii de
chemare în judecată, acordând-i reclamantului termen până la data de 11.12.2014
pentru înlăturarea neajunsurilor și anume a prezentării înscrisurilor certificate în
mod corespunzător.
Reclamantul a specificat, că la data de 04 decembrie 2014 a depus la
Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău cerere, prin care a solicitat emiterea
încheierii de acceptare a cererii de chemare în judecată și emiterea încheierii
privind prezentarea documentelor în original, prin care să fie obligată Judecătoria
Buiucani, mun. Chișinău de a prezenta dosarul nr. 2-3163/12, în care se află
înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată înaintată de Mocreac
Constantin împotriva Guvernului Republicii Moldova privind constatarea
încălcării art. 6 §1 al CEDO, urmare a omisiunii instanțelor judecătorești de a
indica motivele de respingere a unei cereri de chemare în judecată și încasarea
prejudiciului moral, și anume: hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din
23.05.2012, hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din
25.06.2012, decizia Curții de Apel Chișinău din 05.12.2012, încheierea Curții
Supreme de Justiție din 19.06.2013.
A mai indicat reclamantul, că prin încheierea judecătorului Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău, Simciuc Natalia din 12 decembrie 2014 cererea de
chemare în judecată menționată fost restituită.
Reclamantul a specificat, că prin decizia Curții de Apel Chișinău în
componența judecătorilor Cimpoi Iulia, Craiu Nicolai și Doga Anatolie din 27
ianuarie 2015 a fost admis recursul, fiind casate încheierile Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 27.11.2014 și 12.12.2014, cu restituirea pricinii în prima
instanță spre judecare în fond.
Consideră reclamantul, că refuzul judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău Simciuc Natalia de a examina cererea de chemare în judecată depusă de
către acesta, i-a încălcat dreptul garantat potrivit art. 6 §1 al CEDO.
Astfel, consideră reclamantul, că obligația impusă de către judecătorul
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău Simciuc Natalia față de reclamant de a
autentifica documentele, în condițiile invocării imposibilității de autentificare în
condițiile aflării originalelor documentelor în dosarul nr. 2-3163/12, aflat pe rolul
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a constituit o restricție neproporțională a
dreptului reclamantului dc acces la o instanță judecătorească.
Remarcă, că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 august 2015,
Colegiul civil a considerat, că încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din
12.12.2014 a fost ilegală și susceptibilă să îngrădească liberul acces la justiție al
cetățeanului, prin ce a avut loc încălcarea art. 6 §1 din Convenție.
Bazându-se pe prevederile art. 3 din Convenție, reclamantul s-a plâns pe
faptul, că refuzul judecătorului Simciuc Natalia de a examina cererea de chemare
în judecată înaintată de reclamant împotriva Guvernului Republicii Moldova
reprezintă o batjocură față de reclamant și reprezintă cea mai mare umilință pe
care a îndurat-o în viață. În opinia reclamantului, această batjocură pune în
pericol grav starea de sănătate a reclamantului, care suferă de diabet zaharat, are
vârstă de peste 60 de ani, fiind astfel intolerabilă și echivalentă cu tratamentul
inuman și degradant.
În conformitate cu scopul art. 3, tratamentul inuman trebuie să fie redus la
un nivel minim, iar evaluarea minimului este relativă, aceasta depinzând de toate
circumstanțele cauzei, precum: durata tratamentului, efectele sale fizice și psihice,
iar în anume cazuri: sexul, vârsta și starea de sănătate a victimei.
Consideră reclamantul, că comportamentul judecătorului Simciuc Natalia
este inexplicabil, deoarece nu au existat motive pentru ca ultima să restituie
cererea de chemare în judecată. Astfel, ca urmare a încheierilor emise la
27.11.2014 și 23.12.2014, reclamantul a fost nevoit să bată pragurile diverselor
instanțe, prin care a fost frustrat puternic, având emoții negative. A menționat, că
suferă de diabet zaharat, iar din cauza faptului, că s-a confruntat cu emoțiile
negative, starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
Consideră, că în privința sa a fost aplicat tratament inuman și degradant,
ceea ce constituie o încălcare a art. 3 din Convenție.
Solicită reclamantul Mocreac Constatin încasarea sumei de 20 000 Euro cu
titlu de prejudiciu moral suferit ca rezultat al umilinței provocate de refuzul
judecătorului Simciuc Natalia de a examina cererea sa de chemare în judecată
înaintată împotriva Guvernului Republicii Moldova.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16.06.2015 s-a dispus de a
strămuta pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată Mocreac
Constantin, pentru judecare în fond la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău
(f.d.25-26 Vol. I).
Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 20.07.2015 a fost
încetat procesul civil la cererea de chemare în judecată formulată de Mocreac
Constantin către judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Simciuc
Natalia privind constatarea încălcării art. 3 și 6 al CEDO și repararea prejudiciului
moral (f.d.40-42 Vol. I).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 31.12.2015 a fost admis recursul
declarat de către Mocreac Constantin. S-a casat încheierea Judecătoriei Ciocana
mun. Chișinău din 20.07.2015, cu restituirea pricinii la rejudecare în judecătoria
Ciocana mun. Chișinău (f.d.94-95 Vol. I).
Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 23.03.2016 a fost
încetat procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată formulată de
Mocreac Constantin (f.d. 132-132a Vol. I).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15.08.2016, a fost admis recursul
declarat de Mocreac Constantin, casată încheierea Judecătoriei Ciocana, mun.
Chișinău din 23.03.2016 cu remiterea pricinii la rejudecare în Judecătoria
Ciocana, mun. Chișinău în alt complet de judecată pentru judecarea fondului
cauzei (f.d.29-f.d.30, Vol. II).
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19 octombrie 2016 a
fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de
Mocreac Constantin (f.d.67, f.d.71-f.d.82, Vol. II).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2017 s-a respins apelul
declarat de Mocreac Constantin și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana,
mun. Chișinău din 19.10.2016, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată formulată de Mocreac Constantin către judecătorul Judecătoriei Buiucani
Simciuc Natalia, intervenienți accesorii, judecătorii Curții de Apel Chișinău
Cimpoi Iulia, Craiu Nicolae, Doga Anatolie privind constatarea încălcării de către
judecătorul Simciuc Natalia a drepturilor garantate de art. 3 și 6 CEDO, și
repararea prejudiciului moral (f.d.110-f.d.118, Vol. II).
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 aprilie 2017, în termenul
prevăzut de lege, Mocreac Constantin a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2017 și a
hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19 octombrie 2016, cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că
instanța de apel nu și-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de
apel, iar instanța de fond nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mocreac Constantin
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or
recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor
judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de
casare a actelor judecătorești recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele
recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Mocreac Constantin ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Mocreac Constantin se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Ion Druță