3ra-621/17 — contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației bănești și diferenței la plata pensiei

Prima instanță, Jud. Centru mun. Chișinău: E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-621/17 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, N. Vascan Î N C H E I E R E 14 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Oleg Sternioală Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Tcacenco Vladimir, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tcacenco Vladimir împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației bănești și diferenței la plata pensiei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Tcacenco Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 21 septembrie 2016, c o n s t a t ă La 19 august 2015, Tcacenco Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației bănești și diferenței la plata pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 31 martie 2015 s-a adresat cu o cerere către pârât, solicitând aplicarea în privința sa a prevederilor pct. 12 și 16 din Regulamentul cu privire la ocrotirea sănătății, asistența medicală și tratamentul balneosanatorial al militarilor și membrilor familiilor lor, precum și al militarilor prin contract trecuți în rezervă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 362 din 03 aprilie 2007, precum și ale art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005. Prin răspunsul nr. 22/T-160/15 din 30 aprilie 2015, Ministerul Afacerilor Interne a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.

Solicită Tcacenco Vladimir constatarea ilegalității acțiunilor Ministerului Afacerilor Interne. La 18 decembrie 2015, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii, indicând suplimentar că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2008, Departamentul trupelor de carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a fost obligat să- 1 i achite și să-i calculeze pe viitor, începând cu anul 2008, indemnizație bănească conform art. 15 alin. (6) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005 pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu gratis a persoanei, care s-a îmbolnăvit în perioada efectuării serviciului militar în organele afacerilor interne.

Consideră Tcacenco Vladimir că pârâtul neîntemeiat refuză să-i achite indemnizația bănească, precum și diferența la plata pensiei ca urmare a modificării Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar începând cu anul 2007, în mărime de 3600 lei pentru neachitarea sumei de câte 900 lei lunar pe parcursul a patru luni. Solicită reclamantul obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita indemnizație bănească pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu în perioada anilor 2012- 2014 în mărime de 8975 lei și obligarea achitării diferenței la plata pensiei ca urmare a modificării Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, în mărime de 3600 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 21 septembrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de către Tcacenco Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 septembrie 2016. Instanțele ierarhic inferioare au constatat că Ministerul Afacerilor Interne, la calcularea pensiei lui Vladimir Tcacenco, a ținut cont de salariul de funcție al acestuia indicat în anexa nr. 7 a Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005 reieșind din grila de 1500-2250 lei, ce constituie 1350 lei, precum și de vechimea în muncă a acestuia de 29 ani în cadrul organelor afacerilor interne, stabilindu-i procentul maxim de calculare a pensiei în mărime de 75 %. Prin urmare, pârâtul i-a calculat și achitat pensie lui Tcacenco Vladimir în corespundere cu prevederile legii.

Totodată, instanțele de judecată au conchis asupra netemeiniciei solicitării achitării indemnizației bănești pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu în perioada 2012-2014, deoarece prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 108 din 17 decembrie 2009, au fost excluse alin. (5)-(6) din art. 15 din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, care prevedeau dreptul militarilor prin contract la tratament balneosanatorial cu înlesniri din contul statului sau la acordarea indemnizației bănești, în mărimea unei solde lunare, pentru fortificarea sănătății. La 07 aprilie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Tcacenco Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, Tcacenco Vladimir a invocat neaplicarea de către instanța de apel a legii care trebuia să fie aplicată, și anume a Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, cu modificările din anul 2007 și Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993. Indică recurentul eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare de respingere a acțiunii cu privire la achitarea indemnizației din motivul excluderii alin. (5)-(6) din art. 2 15 din Legea cu privire la statutul militarilor, or, prin hotărârea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2008, Departamentul trupelor de carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a fost obligat să-i calculeze și să-i achite pe viitor, începând cu anul 2008, indemnizație bănească în temeiul art. 15 alin. (6) din Legea nr. 162 din 22 iulie 2005. Astfel, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sunt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou.

Menționează Tcacenco Vladimir că intimatul-pârât i-a calculat pensie în mărime de 75 % din salariul de funcție de 1350 lei contrar prevederilor Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005. La 03 mai 2017, în adresa intimatului Ministerul Afacerilor Interne a fost expediată copia recursului declarat de către Tcacenco Vladimir cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 16 mai 2017, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință, solicitând declararea recursului ca inadmisibil, deoarece argumentele invocate nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural de către instanța de apel și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei din 21 februarie 2017. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tcacenco Vladimir este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

3 Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tcacenco Vladimir nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul invocat de către Tcacenco Vladimir precum că intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne este obligat să-i achite indemnizație bănească pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu pe parcursul anilor 2012-2014, în temeiul hotărârii irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2008, prin care Departamentul trupelor de carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a fost obligat să-i calculeze și să-i achite pe viitor, începând cu anul 2008, indemnizație bănească în temeiul art. 15 alin. (6) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005. Or, achitarea indemnizației bănești sau asigurarea cu foi de sanatoriu a fost posibilă doar până când prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 108 din 17 decembrie 2009, au fost excluse alin. (5)-(6) din art. 15 din Legea cu privire la statutul militarilor, care prevedeau dreptul militarilor prin contract la tratament balneosanatorial cu înlesniri din contul statului sau la acordarea indemnizației bănești, în mărimea unei solde lunare, pentru fortificarea sănătății.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că cuantumul pensiei a fost calculat cu încălcarea prevederilor Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, deoarece contravine suportului probatoriu al cauzei. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s- a pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Tcacenco Vladimir ca inadmisibil.

4 În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Tcacenco Vladimir se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Oleg Sternioală Mariana Pitic 5