3ra-621/17 — contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației bănești și diferenței la plata pensiei

Prima instanță, Jud. Centru mun. Chișinău: E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-621/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

Iu. Cimpoi, I. Secrieru, N. Vascan

Î N C H E I E R E

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Oleg Sternioală

Mariana Pitic

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Tcacenco Vladimir,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tcacenco Vladimir împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea achitării indemnizației bănești și diferenței la plata pensiei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Tcacenco Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 21 septembrie 2016,

c o n s t a t ă

La 19 august 2015, Tcacenco Vladimir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea achitării indemnizației bănești și diferenței la plata pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 31 martie 2015 s-a adresat cu o

cerere către pârât, solicitând aplicarea în privința sa a prevederilor pct. 12 și 16 din

Regulamentul cu privire la ocrotirea sănătății, asistența medicală și tratamentul

balneosanatorial al militarilor și membrilor familiilor lor, precum și al militarilor prin

contract trecuți în rezervă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 362 din 03 aprilie

2007, precum și ale art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în

sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005. Prin răspunsul nr. 22/T-160/15 din 30

aprilie 2015, Ministerul Afacerilor Interne a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.

Solicită Tcacenco Vladimir constatarea ilegalității acțiunilor Ministerului

Afacerilor Interne.

La 18 decembrie 2015, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii,

indicând suplimentar că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2008,

Departamentul trupelor de carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a fost obligat să-

1

i achite și să-i calculeze pe viitor, începând cu anul 2008, indemnizație bănească

conform art. 15 alin. (6) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie

2005 pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu gratis a persoanei, care s-a îmbolnăvit în

perioada efectuării serviciului militar în organele afacerilor interne.

Consideră Tcacenco Vladimir că pârâtul neîntemeiat refuză să-i achite indemnizația

bănească, precum și diferența la plata pensiei ca urmare a modificării Legii cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar începând cu anul 2007, în mărime de 3600 lei

pentru neachitarea sumei de câte 900 lei lunar pe parcursul a patru luni.

Solicită reclamantul obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita

indemnizație bănească pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu în perioada anilor 2012-

2014 în mărime de 8975 lei și obligarea achitării diferenței la plata pensiei ca urmare a

modificării Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, în mărime de

3600 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 septembrie 2016, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Tcacenco Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 21 septembrie 2016.

Instanțele ierarhic inferioare au constatat că Ministerul Afacerilor Interne, la

calcularea pensiei lui Vladimir Tcacenco, a ținut cont de salariul de funcție al acestuia

indicat în anexa nr. 7 a Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.

355 din 23 decembrie 2005 reieșind din grila de 1500-2250 lei, ce constituie 1350 lei,

precum și de vechimea în muncă a acestuia de 29 ani în cadrul organelor afacerilor

interne, stabilindu-i procentul maxim de calculare a pensiei în mărime de 75 %. Prin

urmare, pârâtul i-a calculat și achitat pensie lui Tcacenco Vladimir în corespundere cu

prevederile legii.

Totodată, instanțele de judecată au conchis asupra netemeiniciei solicitării achitării

indemnizației bănești pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu în perioada 2012-2014,

deoarece prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 108

din 17 decembrie 2009, au fost excluse alin. (5)-(6) din art. 15 din Legea cu privire la

statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, care prevedeau dreptul militarilor prin

contract la tratament balneosanatorial cu înlesniri din contul statului sau la acordarea

indemnizației bănești, în mărimea unei solde lunare, pentru fortificarea sănătății.

La 07 aprilie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Tcacenco

Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, Tcacenco Vladimir a invocat neaplicarea de către instanța

de apel a legii care trebuia să fie aplicată, și anume a Legii cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, cu modificările din anul

2007 și Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Indică recurentul eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare de respingere a

acțiunii cu privire la achitarea indemnizației din motivul excluderii alin. (5)-(6) din art.

2

15 din Legea cu privire la statutul militarilor, or, prin hotărârea irevocabilă a Curții de

Apel Chișinău din 21 mai 2008, Departamentul trupelor de carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a fost obligat să-i calculeze și să-i achite pe viitor, începând cu anul

2008, indemnizație bănească în temeiul art. 15 alin. (6) din Legea nr. 162 din 22 iulie

civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sunt obligatorii pentru instanța care

judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou.

Menționează Tcacenco Vladimir că intimatul-pârât i-a calculat pensie în mărime

de 75 % din salariul de funcție de 1350 lei contrar prevederilor Legii nr. 355 din 23

decembrie 2005.

La 03 mai 2017, în adresa intimatului Ministerul Afacerilor Interne a fost

expediată copia recursului declarat de către Tcacenco Vladimir cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 16 mai 2017, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință, solicitând

declararea recursului ca inadmisibil, deoarece argumentele invocate nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural de către

instanța de apel și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei din 21 februarie

2017.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Tcacenco Vladimir este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

3

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tcacenco Vladimir nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul invocat de

către Tcacenco Vladimir precum că intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne este

obligat să-i achite indemnizație bănească pentru neasigurarea cu foi de sanatoriu pe

parcursul anilor 2012-2014, în temeiul hotărârii irevocabile a Curții de Apel Chișinău

din 21 mai 2008, prin care Departamentul trupelor de carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a fost obligat să-i calculeze și să-i achite pe viitor, începând cu anul

2008, indemnizație bănească în temeiul art. 15 alin. (6) din Legea cu privire la statutul

militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005.

Or, achitarea indemnizației bănești sau asigurarea cu foi de sanatoriu a fost

posibilă doar până când prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr. 108 din 17 decembrie 2009, au fost excluse alin. (5)-(6) din art. 15 din

Legea cu privire la statutul militarilor, care prevedeau dreptul militarilor prin contract la

tratament balneosanatorial cu înlesniri din contul statului sau la acordarea indemnizației

bănești, în mărimea unei solde lunare, pentru fortificarea sănătății.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că cuantumul pensiei a fost

calculat cu încălcarea prevederilor Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, deoarece contravine suportului probatoriu al

cauzei.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-

a pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Tcacenco Vladimir ca inadmisibil.

4

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Tcacenco Vladimir se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Oleg Sternioală

Mariana Pitic

5