3ra-966/17 — Obligarea indexsrii si achitarii pensiei din Bugetul de stat

prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-966/17 Judecător: A. Gafton instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, M. Anton, G. Dașchevici Î N C H E I E R E 27 septembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina, reprezentați de avocatul Bogaci Olga, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina împotriva Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la obligarea indexării și achitării pensiei din Bugetul de stat, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017 prin care a fost respins apelul declarat de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 09 noiembrie 2016, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La data de 28 martie 2016, Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Casei Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la obligarea indexării și achitării pensiei din Bugetul de stat. In motivarea ațiunii reclamanții au invocat că sunt pensionari, foști angajați ai Ministerului Agriculturii și Industriei al RM, unde au lucrat în calitate de funcționari publici mai mult de 15, fiindu-le conferit rangul 2 și 3 de funcționar public.

Menționează că în luna iulie 1998 au fost concediați din serviciu în legătură cu demisia, în temeiul art. 29 (alin. (1), lit. b) al Legii serviciului public nr. 443 din 04 1 mai 1995, iar conform Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437 din 27 decembrie 1990 și Hotărârii Guvernului nr. 693 din 24 iulie 1997 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici, le-a fost stabilită pensia de funcționari publici, achitarea căreia se efectua din două surse de finanțare. Astfel, Olgăi Palamarciuc i-a fost stabilită pensia - în sumă de 352, 16 lei din bugetul de stat recalculată din anul 2003 - 457,02 lei și în sumă de 352, 16 lei din fondul asigurărilor sociale, în total pensia în sumă de 704, 32 lei.

Tatianei Baranțeva i-a fost stabilită pensia în sumă de 438, 42 lei din bugetul de stat și 438, 42 lei din fondul asigurărilor sociale, în total pensia în sumă de 876, 80 lei. Lui Abramov Ivan, cu recalcularea din 15 ianuarie 2004 i-a fost stabilită pensia în sumă de 527, 78 lei din fondul asigurărilor sociale și 414, 68 lei din bugetul de stat, în total pensia în sumă de - 962, 63 lei. Eufroseniei Cerpita cu recalcularea din anul 2014 i-a fost stabilită pensia în sumă de 1 844, 46 lei din fondul asigurărilor sociale și pensia în sumă de 464, 73 lei din bugetul de stat, în total fiindu-i stabilită pensia în sumă de 2 309, 19 lei.

Mariei Popan i-a fost stabilită pensia în sumă de 251, 26 lei din fondul asigurărilor sociale și în sumă de 251, 26 lei din bugetul de stat, în total fiindu-i stabilită pensia în sumă de 502, 52 lei, conform situației din decembrie 2015 i-a fost stabilită pensia în sumă de 880, 25 lei din fondul asigurărilor sociale și în sumă de 251, 26 lei din bugetul de stat, în total pensia în sumă de 1 131, 51 lei. Elenei Mardari i-a fost stabilită pensia în sumă de 171,67 lei din fondul asigurărilor sociale și în sumă de 171, 67 lei din bugetul de stat, în total suma de 343, 35 lei, iar din anul 2004 mărimea pensiei achitată din bugetul de stat a fost majorată până la 510, 42 lei și în total, conform situației lunii decembrie 2015 în sumă de 2 186,85 lei din fondul asigurărilor sociale și în sumă de 510, 42 lei din bugetul de stat iar în total în sumă de 2 697, 27 lei.

Lui Seseachin Vitalii i-a fost stabilită pensie în sumă de 67,37 lei din fondul asigurărilor sociale și 67, 37 lei din bugetul de stat, în total pensie în sumă de 134, 74 lei, iar din anul 2004 mărimea pensiei plătite din bugetul de stat s-a majorat până la 693, 62 lei, în total, conform situației din decembrie 2015 în mărime de 2 586, 27 lei din fondul asigurărilor sociale și 603, 62 lei din bugetul de stat, în total fiindu-i stabilit pensie în mărime de 3 189, 89 lei.

Iar lui Ursachi Vasile i-a fost stabilită pensie în mărime de 57, 81 lei din fondul asigurărilor sociale și 57, 81 lei din bugetul de stat, în total pensie în mărime de 115, 63 lei, iar din anul 2004 cuantumul pensiei achitate din bugetul de stat a fost majorat până la suma de 508, 40 lei, în total, conform situației din luna decembrie 2015 i-a fost stabilită pensie în mărime de 1 781, 04 lei din fondul asigurărilor sociale și 508, 40 lei din bugetul de stat, în total fiindu-i stabilită pensie în sumă de 2 289, 44 lei. Relatează reclamanții că din fiecare sursă de finanțare a pensiilor li se plătea câte 37, 5% din salariul mediu lunar al funcției, în total - 75%.

În conformitate cu pct.12 din Hotărârea Guvernului nr. 693 . din 24 iulie 1997, funcționarilor publici pensia de demisie li se stabilea în cuantum de 75% din salariul mediu lunar al funcției, la calcularea căreia ținându-se cont de toate suplimentele și majorările legitime, însă la data de 30 aprilie 2004 Hotărârea Guvernului nr. 693 din 24 iulie 1997 devine inoperantă, în legătură cu primirea noii Hotărâri a Guvernului 2 RM nr. 412 din 22 aprilie 2004 despre aprobarea unor normative ce țin de stabilirea și plata pensiilor funcționarilor publici, adoptată în baza Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, în punctul 4 al căreia a fost păstrat cuantumul pensiei funcționarilor publici în mărime de 75% din venitul mediu lunar asigurat.

Menționează reclamanții că după demisie și pensionare nu au mai activat în câmpul muncii, dar pensia integrală nu au primit-o și nu o primesc . În anul 2000, cuantumul minim al salariului constituia 115 lei lunar, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 455 din 16 mai 2000 privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 83 din 31 ianuarie 2000, iar din anul 2010 cuantumul minim al salariului constituie 1 900 lei, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 165 din 09 martie 2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Numai în perioada din decembrie 2014 și până în decembrie 2015 indicele prețurilor de consum a crescut în Moldova cu 14 puncte, conform datelor Biroului Național de Statistică.

In același timp, o parte din pensia dânșilor, plătită din Bugetul de stat contrar prevederilor art. 58 și 59 ale Legii nr. 437-XII din 27 decembrie 1990, art. 13 al Legii nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998, nu a fost indexată, rămânând la nivelul anului 2004, ceea ce este o încălcare directă a prevederilor art. 47 al Constituției, ce garantează dreptul la pensie. Mai indică reclamanții că în legătură cu faptul că, funcționarii publici nu se raportau la persoanele cu înlesniri, finanțarea pensiilor din două surse nu putea fi aplicată față de ei în anul 1998 la stabilirea pensiei. In fapt, pensia neîntemeiat li s-a plătit și continuă să le fie achitată din două surse de finanțare și anume din Bugetul de stat și din Fondul asigurărilor sociale.

Art. 13 al Legii nr. 156 - XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, care a intrat în vigoare din 01 ianuarie 1999, după stabilirea pensiei reglementează că indexării este supusă numai partea de pensie achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Întrucât față de pensiile stabilite reclamanților în temeiul Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437-XII din 27 decembrie 1990 și a Hotărârii Guvernului nr. 693 din 24 iulie 1997 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici, a fost aplicată neîntemeiat finanțarea din două surse: Bugetul de stat și Fondul social, se indexează numai acea parte a pensiei care se plătește din contul mijloacelor Fondului de asigurări sociale, în timp ce pensia plătită reclamanților din mijloacele Bugetului de stat nu se indexează și rămâne la nivelul anului 2004, pe când coșul de consum constituia 650 de lei lunar, iar în anul 2015 acesta a crescut până la 1 767, 30 lei lunar.

Afirmă că deși costul vieții cotidiene s-a majorat considerabil, dânșii nu primesc sistematic o bună parte din pensia câștigată în rezultatul muncii pe parcursul întregii vieți. Menționează reclamanții că, conform situației anului 2015, decalajul dintre pensia plătită din mijloacele Bugetului de stat și pensia achitată din Fondul social constituie o sumă destul de impunătoare. Lipsa de indexare a unei părți a pensiei, achitată din mijloacele Bugetului de stat a dus la aceea, că mărimea pensiilor li s-a micșorat de la 75% garantate din salariul lor mediu lunar până la 45,5 %. 3 Relatează că nu au alte mijloace de existență decât pensiile lor stabilite, iar tarifele la serviciile comunale se majorează anual, cresc considerabil prețurile la toate mărfurile și serviciile, crește inflația, iar acei bani nesemnificativi, pe care îi primesc în formă de pensie, nu le asigură existența.

Indică că la data de 22 februarie 2016 s-au adresat pârâților cu o cerere prealabilă privind indexarea părții din pensia achitată de la Bugetul de stat și achitarea pensiei neplătite pentru ultimii 3 ani, iar prin răspunsul Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei din 26 februarie 2016, expediat Olgăi Palamarciuc, se menționează că Legea nr. 437 din 27 octombrie 1990 și Hotărârea Guvernului nr. 693 din 24 aprilie 1997 sunt nule și nu au efect retroactiv. Menționează că Ministerul Finanțelor al RM și Casa Națională de Asigurări Sociale nu le-a expediat un răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, iar dreptul la achitarea sumelor bănești neprimite pentru ultimii trei ani nu a fost restabilit.

În drept, reclamanții își întemeiază cerințele în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ, art. 29 alin. (1) lit. b) al Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995, art. 58, 59 al Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437 din 27 decembrie 1990, art. 13 al Legii nr. 256-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, prevederilor Hotărârii Guvernului RM nr. 693 din 24 iulie 1997 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilite și plată a pensiilor funcționarilor publici și Hotărârii Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004 despre aprobarea unor acte normative ce țin de stabilirea și plata pensiilor funcționarilor publici.

Solicită reclamanții obligarea indexării părții de pensie plătită din Bugetul de stat și achitarea sumei pensiei neplătite pentru ultimii trei ani precedenți și anume Olgăi Palamarciuc în mărime de 48 175 lei, Tatianei Baranțeva în sumă de 46 000 lei, lui Baranov Ivan în sumă de 58 626,6 lei, Eufrosiniei Cerpita 48 983, Pariei Popan în mărime de 7 547,88 lei Elenei Mardari în sumă de 53 800, 84 lei, lui Seseachin Vitalii în mărime de 63 586 lei și lui Ursachi Vasile în sumă de 40 187,2 lei. În cadrul dezbaterilor judiciare Grini Raisa și Gheorghieva Valentina au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al RM, Ministerului Finanțelor al RM și Casa Națională de Asigurări Sociale a RM cu privire la obligarea indexării și achitării pensiei.

În motivarea acțiunii au invocat motive similare celor indicate în acțiunea depusă de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, menționând suplimentar că Raisei Grini i-a fost stabilită pensie în sumă de 56,02 lei din bugetul de stat și 56,02 lei din fondul asigurărilor sociale, în total fiindu-i stabilită pensie în mărime de pensie în mărime de 112,04 lei, iar Valentinei Gheorghieva conform situației anului 2004 i-a fost stabilită pensie în sumă de 220,08 lei din bugetul de stat și în mărime de 220,08 lei din fondul asigurărilor sociale, în total pensie în sumă de 440,16 lei. Solicită Grini Raisa și Gheorghieva Valentina obligarea indexării părții de pensie plătită din Bugetul de stat și achitarea sumei pensiei neplătite pentru ultimii trei ani precedenți și anume pentru Grini Raisa în sumă de 51 319,5 lei și pentru Gheorghieva Valentina în mărime de 46 404 lei.

4 Concomitent Grini Raisa și Gheorghieva Valentina au depus cerere de aderare la acțiunea înaintată de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile împotriva Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al RM, Ministerului Finanțelor al RM și Casa Națională de Asigurări Sociale a RM cu privire la obligarea indexării și achitării pensiei.

În motivarea cererii de aderare la acțiune Grini Raisa și Gheorghieva Valentina au invocat că susțin întru totul acțiunea depusă de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile și au solicitat recunoașterea în calitate de reclamanți în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile împotriva Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al RM, Ministerului Finanțelor al RM și Casa Națională de Asigurări Sociale a RM cu privire la obligarea indexării și achitării pensiei din Bugetul de stat.

Prin încheierea protocolară a instanței de fond din 13 aprilie 2017 a fost admisă cererea înaintată de Grini Raisa și Gheorghe Valentina cu privire la aderare în proces (f.d. 110 Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 noiembrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, a fost respins apelul declarat de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 07 iulie 2017, Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina, reprezentați de avocatul Bogaci Olga au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral în sensul formulat. În motivarea recursului recurenții au invocat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate deoarece la examinarea cauzei instanțele ierarhic inferioare au încălcat normele de drept material, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au aplicat o lege neaplicabilă la caz.

Mai mult, instanța de apel nu a dat nici o apreciere cerințelor privind lipsa indexării părții pensiei neachitate din mijloacele Bugetului de stat și nu și-a motivat decizia în acest sens. În context, menționează că constatările instanțelor precum că dânșilor nu li se plătesc integral pensiile, deoarece partea de pensie neachitată din mijloacele bugetului de stat este de 3-4 ori mai mică decât partea pensiei plătită din mijloacele asigurărilor sociale ceea ce nu corespunde celor 50% din cuantumul stabilit al pensiei certifică încălcarea substanțială a principiului de bază al legislației cu privire la pensii și anume plata integrală a cuantumului pensiei stabilite.

Prin urmare, consideră recurenții că dreptul lor la primirea pensiei integrale în cuantum de 75% din venitul mediu lunar asigurat, luând în considerație indexările anuale, le sunt încălcate substanțial, deoarece dânșilor anual nu li se aplică indexarea sau majorarea cu 50% a pensiei stabilite, achitate din bugetul de stat. 5 În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

După cum denotă din actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel din 04 mai 2017, a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, inclusiv recurenților Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina la data de 04 mai 2017, fapt confirmat prin scrisoare de expediere cu nr. de ieșire 9752-4 (f. d. 29 Vol. II), însă careva date privind recepționarea acesteia de către destinatari materialele cauzei nu conțin.

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurenții Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina, reprezentați de avocatul Bogaci Olga s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 07 iulie 2017, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017 în termen. La data de 26 iulie 2017, în adresa intimaților Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei al RM, Ministerul Finanțelor al RM și Casa Națională de Asigurări Sociale a RM a fost expediată copia recursului declarat de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Iar, la 10 august 2017, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a RM a depus referință asupra recursului declarat invocând netemeinicia acțiunii înaintate de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina și legalitatea deciziei instanței și hotărârii primei instanțe. Totodată, intimații Ministerul Finanțelor al RM și Casa Națională de Asigurări Sociale a RM nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina, reprezentați de avocatul Bogaci Olga în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a 6 fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina, reprezentați de avocatul Bogaci Olga nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, 7 Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina, reprezentați de avocatul Bogaci Olga. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Palamarciuc Olga, Baranțeva Tatiana, Abramov Ivan, Cerpita Eufrosinia, Popan Maria, Mardari Elena, Seseachin Vitalii, Ursachi Vasile, Grini Raisa și Gheorghieva Valentina, reprezentați de avocatul Bogaci Olga se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva 8