3ra-702/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–702/18

Instanța de fond: A. Cucerescu

Instanța de apel: Vl. Clima, E. Palanciuc, N. Vascan

Î N C H E I E R E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Abramciuc Veronica,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Abramciuc Veronica către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la

anularea deciziei de stabilire a cuantumului pensiei de deputat-secretar al Comisiei

parlamentare stabilite începând cu 30 octombrie 2015; revizuirea cuantumului

pensiei reieșind din suma tuturor plăților lunare asigurate de deputat-secretar al

Comisiei parlamentare reieșind din suma tuturor plăților lunare asigurate ale

deputatului în exercițiu; efectuarea recalculării pensiei începând cu 30 octombrie

2015 cu aplicarea tuturor indexărilor curente; încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Abramciuc Veronica și menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 13 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2016, Abramciuc Veronica a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ și încasarea prejudiciului moral.

Reclamanta în motivarea acțiunii a indicat că, la 05 martie 2015, a primit

dreptul de a fi pensionată și a obținut pensia de vârstă, conform prevederilor Legii

privind pensiile de asigurări sociale de stat.

A mai declarat că, conform Legii nominalizate a avut dreptul de a solicita o

altă categorie de pensie - pensia de deputat-secretar al comisiei parlamentare în

1

Parlamentul RM, ca rezultat la 30 octombrie 2015 a depus în adresa pârâtei o

cerere în acest sens.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 11 decembrie 2015,

reclamanta a fost informată că, din 30 octombrie 2015 a fost transferată la pensia

de deputat, cuantumul căreia a fost stabilit în baza datelor prezentate de către

Secretariatul Parlamentului RM la situația din 01 ianuarie 2014, și a constituit

suma de 4898,88 de lei.

În afară de acesta, reclamanta a menționat că, nefiind de acord cu răspunsul

primit, a depus în adresa pârâtei, la 29 decembrie 2015, o cerere prealabilă.

Prin hotărârea din 13 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

s-a respins acțiunea înaintată de Abramciuc Veronica către Casa Națională de

Asigurări Sociale cu privire la: anularea deciziei de stabilire a cuantumului pensiei

de deputat-secretar al Comisiei parlamentare stabilite începând cu 30 octombrie

2015; revizuirea cuantumului pensiei reieșind din suma tuturor plăților lunare

asigurate de deputat-secretar al Comisiei parlamentare reieșind din suma tuturor

plăților lunare asigurate ale deputatului în exercițiu; efectuarea recalculării pensiei

începând cu 30 octombrie 2015 cu aplicarea tuturor indexărilor curente; încasarea

prejudiciului moral, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Abramciuc Veronica și menținută hotărârea din 13

februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

La 05 aprilie 2018, Abramciuc Veronica a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului declarat, Abramciuc Veronica a invocat că, instanța

de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Abramciuc Veronica, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

2

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Abramciuc Veronica, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

3

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Abramciuc Veronica.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Abramciuc Veronica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh

4