2r-397/17 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și cheltuielilor de judecată, declararea nulă a recipisei

2r-397/17 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și cheltuielilor de judecată, declararea nulă a recipisei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: I. Dutca 2r-397/17

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

DECIZIE

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Abdul Karimi,

reprezentat de avocatul Radu Jigău împotriva lui Alexandru Chirilov și Iurie

Cohaniuc cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și

cheltuielilor de judecată

și cererea reconvențională a lui Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc

împotriva lui Abdul Karimi cu privire la declararea nulă a recipisei și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care

s-a respins cererea lui Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc cu privire la scutirea

de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel

constată:

La 18 ianuarie 2016, Abdul Karimi, reprezentat de avocatul Radu Jigău a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Chirilov și Iurie

Cohaniuc cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 28 noiembrie 2012, între el, Alexandru

Chirilov și Iurie Cohaniuc a fost încheiat un acord de împrumut bănesc în sumă de

24000 euro, fapt ce se confirmă prin recipisă întocmită de către părți.

Menționează că potrivit obligațiilor asumate, Alexandru Chirilov și Iurie

Cohaniuc urmau să restituie suma împrumutată în termen de 2 ani, începând cu

01 ianaurie 2013, a câte una mie euro lunar.

Explică că Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc nu și-au onorat obligațiile

asumate și nu au restituit suma împrumutată.

Indică că la 11 septembrie 2015, s-a adresat către Alexandru Chirilov și Iurie

Cohaniuc cu o somație, prin care a solicitat restituirea sumei împrumutate, însă

cerința respectivă a fost ignorată de ultimei.

1

Consideră că Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc pe lângă restituirea

împrumutului, urmează să-i achite dobânda de întârziere în sumă de

3709,0333 euro, calculată începând cu 01 februarie 2015 până la

03 noiembrie 2015.

La fel, susține că conform recipisei Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc în

cazul neexecutării obligațiilor urmează să achite o penalitate în mărime de 0,1 %

din suma restantă pentru fiecare zi de întârziere.

Astfel, ultimei urmează să achite o penalitate în mărime de 3626,514 euro,

calculată de la 20 iulie 2015 până la 15 ianuarie 2016.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 10, 11, 512, 514, 572, 602,

617, 871 Cod civil, art. 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, a încasa în mod solidar de la Alexandru Chirilov

și Iurie Cohaniuc în beneficiul lui Abdul Karimi datoria în mărime de

20147,2887 euro, dobânda de întârziere în mărime de 3709,0333 euro, penalitatea

în sumă de 3626,514 euro și cheltuielile de judecată.

La 19 aprilie 2016, Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc au depus cerere

reconvențională împotriva lui Abdul Karimi cu privire la declararea nulă a recipisei

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că acțiunea lui Abdul Karimi privind

încasarea sumei este întemeiată pe înscrisul (recipisa) din 28 noiembrie 2012, care

prin prisma art. 221 Cod civil, este un înscris fictiv/simulat, lovit de nulitate, fără

intenția de a produce efecte juridice sau cu intenția de a ascunde un alt act juridic.

Relatează că înscrisul din 28 noiembrie 2012, nu întrunește condițiile

încheierii unui act juridic, deoarece la încheierea acestuia nu au fost respectate

cerințele obligatorii de valabilitate a unui act juridic civil, și anume

consimțământul, obiectul, cauza și forma actului juridic.

Afirmă că în textul recipisei anexate, prin care se pretind careva raporturi

obligaționale din categoria contractului de împrumut, nu este specificat în nici o

formă, careva acorduri de voință între două sau mai multe persoane privind

constatarea sau transmiterea în proprietatea celeilalte părți a unor sume bănești sau

altor bunuri fungibile.

Reiterează că din textul înscrisului cert rezultă lipsa a careva tranzacții între

părți, caracteristice unui raport contractual bilateral și anume, în cazul dat, a unui

contract de împrumut.

Consideră că textul înscrisului are un caracter vag, unipersonal și

nedeterminat.

Susține că înscrisul din 28 noiembrie 2012, nu a avut intenția de a produce

efecte juridice, dar a avut un caracter fictiv, prin urmare reieșind din prevederile

art. 221 alin. (1) Cod civil, urmează a fi declarat nul.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 207, 210, 211, 216, 217,

220 Cod civil, art. 94, 96, 172, 173 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, declararea nulă a înscrisului (recipisei) din

28 noiembrie 2012, ca fiind o convenție încheiată contrar prevederilor legii și

încasarea de la Abdul Karimi a cheltuielilor de judecată.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 14 decembrie 2016,

a fost respinsă acțiunea inițială și cererea reconvențională, ca fiind neîntemeiate.

La 29 decembrie 2016, Abdul Karimi, reprezentat de avocatul Radu Jigău a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

14 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de respingerea acțiunii lui Abdul Karimi

cu privire la încasarea sumei și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

ultimului să fie admisă integral.

La 05 ianuarie 2017, Alexandru Chirilov, reprezentat de avocatul Vladislav

Pantaz și Iurie Cohaniuc, reprezentat de avocatul Alexandru Grosu au declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

14 decembrie 2016, prin care au solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de respingerea acțiunii reconvenționale și

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reconvențională să fie admisă integral.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017, nu s-a dat

curs cererilor de apel, s-a comunicat apelanților și reprezentanților lor că necesită

să prezinte apelurile cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelurile și dovezile de plată a taxelor de stat, apelantul Abdul Karimi

să prezinte dovada de plată a taxei de stat în mărime de 618,36 euro, echivalentul

în lei la cursul BNM la ziua achitării taxei de stat, iar apelanții Alexandru Chirilov

și Iurie Cihaniuc, să prezinte dovada de plată a taxei de stat în mod solidar în

mărime de 449,75 euro, echivalentul în lei la cursul BNM la ziua achitării taxei de

stat, fiindu-le acordat termen până la 05 aprilie 2017 și explicat faptul că în cazul

în care nu vor lichida neajunsurile, cererile de apel nu vor fi considerate ca depuse

și vor fi restituite. Totodată, ședința pentru soluționarea chestiunii privind primirea

pe rol a cererilor de apel a fost fixată pentru data de 06 aprilie 2017, ora 11:00.

La 04 aprilie 2017, Abdul Karimi, reprezentat de avocatul Radu Jigău a

înlăturat neajunsurile menționate în încheierea Curții de Apel Chișinău din

16 februarie 2017, prezentând cererea de apel motivată și dovada de achitare a

taxei de stat.

La rândul său, apelanții Alexandru Chirilov, reprezentat de avocatul

Vladislav Pantaz și Iurie Cohaniuc, reprezentat de avocatul Alexandru Grosu la

05 aprilie 2017, au depus cerere de apel motivată și cerere cu privire la scutirea

parțială de la plata taxei de stat, invocând starea materială precară.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, a fost respinsă

cererea lui Alexandru Chirilov, reprezentat de avocatul Vladislav Pantaz și Iurie

Cohaniuc, reprezentat de avocatul Alexandru Grosu cu privire la scutirea parțială

de la plata taxei de stat, repetat nu s-a dat curs cererii de apel declarată de

Alexandru Chirilov, reprezentat de avocatul Vladislav Pantaz și Iurie Cohaniuc,

reprezentat de avocatul Alexandru Grosu, s-a comunicat apelanților și

reprezentanților lor că necesită să prezinte dovada de achitare a taxei de stat în mod

solidar în mărime de 449,75 euro, echivalentul în lei la cursul BNM la ziua

achitării taxei de stat, fiindu-le acordat termen până la 17 mai 2017 și explicat

faptul că în cazul în care nu vor lichida neajunsurile, cererea de apel nu va fi

3

considerată ca depusă și va fi restituită. Totodată, ședința pentru soluționarea

chestiunii privind primirea pe rol a cererii de apel a fost fixată pentru data de

18 mai 2017, ora 11:00.

La 26 aprilie 2017, Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc au declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care au

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii cu pronunțarea unei noi

soluții, prin care dânșii să fie scutiți parțial de la plata taxei de stat.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o ilegală, nefondată, lipsită de temei juridic și care urmează a fi

casată.

Indică că instanța de apel incorect a apreciat motivele indicate în susținerea

cererii de scutire de la plata taxei de stat, iar concluziile instanței sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

Menționează că situația materială a apelantului Alexandru Chirilov este grea,

deoarece din anul 2015 este angajat la Asociația Obștească CSF Speranța

Nisporeni cu salariu de funcție de 1900 lei, care este unica sursă de venit a familiei

compusă din 4 membrii.

Indică că are la întreținere doi copii minori și soția, care nu este încadrată în

câmpul muncii.

În acest context, precizează că domiciliază în mun. Chișinău, nu dispune de

gospodărie țărănească și nu are în proprietate cotă de teren agricol.

Susține că salariul în sumă de 1900 lei este unica sursă de venit a familiei,

fapt ce nu-i permite să achite integral taxa de stat având în vedere starea materială

precară și lipsa mijloacelor bănești pentru achitarea diferenței taxei de stat.

La rândul său, Iurie Cohaniuc indică că starea materială este grea, din motiv

că este pensionar, iar pensia stabilită ca fostului angajat al MAI este unica sursă de

venit a familiei compusă din 3 membri.

Relevă că are la întreținere copil minor în vârstă de 3 ani și soția, care nu

este încadrată în câmpul muncii, deoarece se află în concediu pentru îngrijirea

copilului.

La fel, susține că închiriază locuința în mun. Chișinău, nu dispune de

gospodărie țărănească și nu are în proprietate cotă de teren agricol.

În asemenea circumstanțe, referindu-se la prevederile art. 85 alin. (4) CPC,

consideră că urmează să fie scutiți de la plata taxei de stat.

În conformitate cu art. 425 al CPC (în vigoare în momentul pronunțării

actului contestat), termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15

zile de la pronunțarea ei.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 25 aprilie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 188), care a fost recepționată de recurenți și reprezentanții lor începând cu 10

mai 2017, ce se atestă prin avizurile de recepție (f. d. 190-193).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, în

termen.

4

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la

proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Din materialele dosarului rezultă că la 05 ianuarie 2017, Alexandru Chirilov,

reprezentat de avocatul Vladislav Pantaz și Iurie Cohaniuc, reprezentat de avocatul

Alexandru Grosu au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău din 14 decembrie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017, nu s-a dat

curs cererii de apel, s-a comunicat apelanților și reprezentanților lor că necesită să

prezinte apelul cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază și

dovada de plată a taxei de stat în mărime de 449,75 euro, echivalentul în lei la

cursul BNM la ziua achitării taxei de stat, achitată în mod solidar, fiindu-le acordat

termen până la 05 aprilie 2017 și explicat că în cazul în care nu vor lichida

neajunsurile, cererea de apel nu va fi considerată ca depusă și va fi restituită.

Totodată, ședința pentru soluționarea chestiunii privind primirea pe rol a cererii de

apel a fost fixată pentru data de 06 aprilie 2017, ora 11:00.

Tot actele cauzei atestă că la 05 aprilie 2017, apelanții Alexandru Chirilov,

reprezentat de avocatul Vladislav Pantaz și Iurie Cohaniuc, reprezentat de avocatul

Alexandru Grosu, au depus cerere de apel motivată și cerere cu privire la scutirea

parțială de la plata taxei de stat, invocând starea materială precară.

Drept urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, a

fost respinsă cererea lui Alexandru Chirilov, reprezentat de avocatul Vladislav

Pantaz și Iurie Cohaniuc, reprezentat de avocatul Alexandru Grosu cu privire la

scutirea de la plata taxei de stat, repetat nu s-a dat curs cererii de apel, s-a

comunicat apelanților și reprezentanților lor că necesită să prezinte dovada de

achitare a taxei de stat în mărime de 449,75 euro, echivalentul în lei la cursul BNM

la ziua achitării taxei de stat, achitată în mod solidar, fiindu-le acordat termen până

la 17 mai 2017 și explicat faptul că în cazul în care nu vor lichida neajunsurile,

cererea de apel nu va fi considerată ca depusă și va fi restituită. Totodată, ședința

pentru soluționarea chestiunii privind primirea pe rol a cererii de apel a fost fixată

pentru data de 18 mai 2017, ora 11:00.

5

La caz, instanța de recurs reține prevederile art. 83 alin. (1) și (2) CPC, care

stipulează că taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de

către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror

interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se

eliberează copii de pe documente din dosar. În acțiunile patrimoniale, taxa de stat

se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile

nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii

taxei de stat.

Conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) și lit. j) din Legea taxei de stat

nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992 cu modificările și completările ulterioare,

tarifele taxei de stat se stabilesc la următoarele cuantumuri pentru cererile de

chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de

contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se

produce în mod incontestabil, constituie 3% din valoarea acțiunii sau din suma

încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25000 lei de la persoanele

fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50000 lei de la persoanele

juridice.

Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești taxa de

stat este de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în

judecată sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial -

75% din taxa calculată din suma contestată.

Potrivit pretențiilor înaintate se constată că litigiul în cauză este unul

patrimonial, respectiv taxa de stat pentru depunerea cererii de apel urmează a fi

calculată în mărime de 75 % din suma achitată de reclamant la depunerea acțiunii,

ce constituie 453,30 euro, iar reieșind din faptul că apelanții au achitat parțial taxa

de stat în sumă de 75 lei, urmează să mai achite în mod solidar suma de

449, 75 euro, echivalentul în lei la cursul BNM la ziua achitării taxei de stat.

În conformitate cu art.85 alin. (4) CPC, în funcție de situația materială și de

probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către

judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei

părți a ei.

În speță, la depunerea cererii de apel, apelanții Alexandru Chirilov și Iurie

Cohaniuc au achitat parțial taxa de stat pentru depunerea cererii de apel – în

mărime de 75 lei, totodată solicitând scutirea în rest de la plata taxei de stat, în

legătură cu situația financiară precară.

Instanța de recurs conchide că instanța de apel temeinic și legal a respins

cererea lui Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc cu privire la scutirea parțială de la

plata taxei de stat la depunerea cererii de apel și nu a dat curs cererii de apel,

stabilind apelanților termen pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat.

În acest sens, instanța de recurs reiterează că potrivit jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului dreptul la un tribunal nu este absolut, putând fi

supus unor limitări diverse atât de ordin pecuniar (plata taxei de stat), cât și

procedural (autorizație prealabilă).

6

Distinct de aceste constatări, la caz, certificatul cu privire la salariu eliberat

la 15 martie 2016 și certificatele de naștere a copiilor prezentate de către

Alexandru Chirilov (f. d. 167-169), cât și legitimația de pensionar și certificatul de

naștere a copilului minor, anexate de către Iurie Cohaniuc (f. d. 166), în

confirmarea situației lor materiale precare, nu demonstrează cu certitudine faptul

că aceștia nu dispun și de alte surse de venit.

Mai mult că din materialul probator rezultă că Alexandru Chirilov este

administrator și proprietar al barului „FLY” (f. d. 33).

În această ordine de idei, în lipsa unor probe pertinente ce ar confirma starea

materială grea, este evident că instanța de apel temeinic și legal a respins cererea

lui Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc cu privire la scutirea parțială de la plata

taxei de stat la depunerea cererii de apel și ca urmare, întemeiat a acordat termen

pentru achitarea integrală a taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Față de cele ce preced, instanța de recurs constată ca lipsite de suport

argumentele invocate de către recurenți, drept urmare, recursul urmează a fi respins

cu menținerea încheierii instanței de apel contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Abdul Karimi, reprezentat de avocatul

Radu Jigău împotriva lui Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc cu privire la

încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și cheltuielilor de judecată și

cererea reconvențională a lui Alexandru Chirilov și Iurie Cohaniuc împotriva lui

Abdul Karimi cu privire la declararea nulă a recipisei și încasarea cheltuielilor de

judecată

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

7