3ra-635/17 — contestarea actului administrativ

3ra-635/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: N. Costin dosarul nr. 3ra-635/17

instanța de apel: M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova

Î N C H E I E R E

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Oleg Sternioală, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Constantin Constantinov

împotriva Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății și a Instituției Medico-

Sanitară Publică Spitalul clinic municipal Bălți, intervenient accesoriu Sergiu

Fistic cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Constantin Constantinov și menținută hotărârea

Judecătoriei Grigoriopol din 11 iulie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 04 iunie 2015, Constantin Constantinov a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Comisiei de control a examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății și a

Instituției Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal Bălți, intervenient

accesoriu Sergiu Fistic cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în noaptea de 15 spre 16

februarie 2015, în incinta Spitalului Clinic municipal Bălți a fost supus examinării

medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei de către medicul Sergiu

Fistic, care, încâlcând prevederile pct. 19 lit. d) din Regulamentul cu privire la

modul de testare alcooscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de

ebrietate și natura ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie

2009, nu l-a informat corect și complet despre procedura examinării medicale, or,

nu l-a informat pe el ca pacient despre procedura examinării medicale, dacă există

careva posibile riscuri și complicații care ar putea apărea pe perioada examinării

medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, inclusiv în timpul

extracției sangvine.

Astfel, consideră că, i-a fost încălcat dreptul la informare prevăzut de art. 34

din Constituția Republicii Moldova.

1

Susține că, medicul în calitate de reprezentant al autorității publice, potrivit

competențelor care-i revin, era obligat să-1 informeze deplin și corect asupra

problemelor de interes personal.

Relevă că, la întrebarea medicului Sergiu Fistic dacă este de acord să

preleveze probe de sânge, el și-a exprimat acordul, însă acesta a încercat să-l

determine de a se refuza, explicându-i că, conform legii are dreptul să se refuze de

expertiză.

Consideră că, astfel, medicul Sergiu Fistic a avut ca scop de a-l duce

intenționat în eroare, informându-l greșit despre un drept și fără a-i comunica care

ar fi efectele și responsabilitățile ce pot surveni în caz dacă nu va preleva probe

biologice.

Susține că, este de obligația medicului să aducă la cunoștința examinatului

despre posibilitatea de a se recolta probe de urină și salivă, pentru stabilirea

alcoolemiei, lucru care nu a fost efectuat și doar în situația în care va refuza

recoltarea și a probelor biologice de alternativă, se poate reține existența refuzului

de la examinarea medicală și prelevarea probelor biologice.

Menționează că, în seara zilei de 16 februarie 2015 a aflat că, medicul Sergiu

Fistic, la data de 15 februarie 2015, a întocmit pe numele său procesul-verbal nr.

905 de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii

ei, în care la rubrica cu nr. 14 a indicat concluzia examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei - stare de ebrietate alcoolică grad avansat,

refuză colectarea probelor biologice.

Consideră că, concluzia medicului Sergiu Fistic este una ilegală, deoarece

vine în contradicție cu prevederile pct. 25 din Regulamentul cu privire la modul de

testare alcooscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

natura ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009, astfel

de concluzie nu există.

Afirmă că, la data de 18 februarie 2015 și 06 martie 2015, a depus în adresa

Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stări de ebrietate și

naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății plângeri, prin care a solicitat examinarea

litigiului ce ține de examinarea sa medicală în vederea stabiliri stării de ebrietate și

naturii ei din 15 februarie 2015, anularea procesului-verbal al examinării medicale

de constatare a faptului de consumare a alcoolului stării de ebrietate și naturii ei

întocmit pe numele său la data de 15 februarie 2015, precum și recunoașterea drept

ilegală a concluziei medicului Sergiu Fistic din 15 februarie 2015 și informarea

dacă la 15 februarie 2015 în timpul examinărilor medicale, se afla sau nu în stare

de ebrietate și care era gradul de ebrietate.

Susține că, la data de 04 martie 2015, a fost informat să se adreseze

nemijlocit directorului IMSP Spitalul clinic mun. Bălți pentru a fi informat mai

operativ despre aspectele și corectitudinea examinării medicale, iar la data de 13

martie 2015, a recepționat 2 răspunsuri de la Dispensarul Republican Narcologic,

ambele datate cu 04 martie 2015.

Indică că, prin răspunsul directorului Dispensarului Republican de

Narcologie, Mihail Oprea a fost informat că, o comisie compusă din medicul

Gheorghe Roșioru și alții au examinat procedura examinării medicale în vederea

stabilirii stării medicale și naturii ei efectuată de medicul Sergiu Fistic la 15

2

februarie 2015, în urma căreia s-a constatat că, procedura a fost una legală,

sugerându-i să se adreseze la Comisia de control al examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, la care tot Mihal Oprea este președinte și

Gheorghe Roșioru membru.

Relevă că, prin răspunsul lui Mihail Oprea, în calitate de președinte al

Comisiei de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, a fost informat într-un mod vag și neclar că, potrivit Regulamentului

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009, pentru

examinare în comisie, solicitantul, anexează la cerere copia procesului-verbal de

examinare medicală, rezultatul probelor de laborator și copia actului de identitate.

Susține că, la data de 20 februarie 2015, a expediat copia buletinului de

identitate în adresa comisiei iar copia procesului-verbal de examinare medicală se

afla la acel moment la dispoziția membrilor comisiei, care au examinat procedura

examinării medicale efectuată de medicul Sergiu Fistic în vederea stabilirii stării

medicale și naturii ei.

Afirmă că, ulterior, prin scrisoarea directorului Dispensarului Republican de

Narcologie, Mihail Oprea din 23 martie 2015, a fost informat că, în urma

examinării întregului proces de realizare și efectuare a examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, la care a fost supus, nu s-au constatat

devieri, sugerându-i să se adreseze IMSP Spitalul Clinic mun. Bălți.

Totodată, printr-o altă scrisoarea datată tot cu 23 martie 2015, dar semnată

de Mihail Oprea, ca președinte a Comisiei de control al examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, a fost informat că, conform

Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie

2009, pentru examinare în comisie, solicitantul anexează la cerere copia

procesului-verbal de examinare medicală, rezultatul probelor de laborator și copia

actului de identitate și să se conformeze acestor prevederi.

Declară că, Comisia de control al examinării medicale pentru stabilirea stării

de ebrietate și naturii ei, la data de 04 mai 2015, a decis că, concluzia – stare de

ebrietate alcoolică grad avansat, refuză colectarea probelor biologice, stabilită lui

Constantin Constantinov la data de 15 februarie 2015, ora 23.25 (proces-verbal

nr.905) nu corespunde cerințelor și nu este argumentată.

Menționează că, necătând la faptul că, Comisia de control al examinării

medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei a constatat ilegalitatea

concluziei medicului narcolog Sergiu Fistic stabilită în conținutul procesului-

verbal nr. 905 din 15 februarie 2015, această comisie a refuzat să examineze și să

se expună asupra cerințelor de anulare în întregime a procesului-verbal nr. 905 din

15 februarie 2015 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei.

Declară că, Comisia de control a examinării medicale pentru stabilirea stării

de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, la data de 04 mai 2015, a

decis că, conform manifestărilor clinice înregistrate în procesul-verbal nr. 905,

starea lui Constantin Constantinov, la 15 februarie 2015 ora 23.25 este apreciată ca

stare de ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stării de ebrietate,

în mod obligatoriu, prin testarea alcoolscopică și determinarea concentrației de

alcool în sânge din motivul refuzului.

3

Consideră că, această concluzie este una ilegală și contravine prevederilor

pct. 25 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, care prevede că, concluzia

examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei poate fi după

cum urmează: a) treaz, b) consum de alcool, treaz, c) consecințele consumului de

alcool, treaz, d) stare de ebrietate alcoolică cu grad minim și e) stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, l) concluzia nu este făcută, refuză examinarea medicală

și prelevarea probelor biologice.

Invocă că, medicul Sergiu Fistic a intrat în posesia probelor sale biologice

din aerul expirat, fapt ce se confirmă prin înscrisul efectuat de medic în rubrica nr.

l (pagina nr.l) din procesul-verbal nr. 905 a examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, unde a indicat

că, la ora 23.15 concentrația de etanol din aerul expirat de Constantin Constantinov

stabilit cu ajutorul mijlocului de măsurare Alcotester de model „Drager” a indicat o

valoare de 0,93 mg/l. Cu toate că, medicul Sergiu Fistic a indicat în rubrica cu nr.

12 a) al aceluiași proces-verbal faptul că, el ar fi refuzat investigarea aerului la

aparat, prin metoda Rappoport și prin tub indicator.

Relevă că, conform prevederilor pct. 20 din Regulamentul privind modul de

testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei,

de rând cu examenul clinic specific (cum ar fi examinarea mersului, vorbirii, starea

hainelor, orientarea în spațiu, etc.) se utilizează una dintre metodele nominalizate:

proba Rappoport, „Controlul Treziei”, Aparatul APDVA 1, AG-1200, PPS-1,

Indicatorul „Alcotester”, expres-teste pentru determinarea alcoolemiei,

conținutului de alcool în salivă, produselor ori substanțelor stupefiante sau a

medicamentelor cu efecte similare acestora în urină.

Astfel, consideră că, în legătură cu faptul că, medicul a utilizat una dintre

aceste metode și, anume, cea cu Indicatorul „Alcotester”, el nu era în drept să-1

supună și altor metode de stabilire a concentrației de alcool în aerul expirat.

Mai invocă că, în rubrica nr. 12 b) din procesul-verbal nr. 905 din 15

februarie 2015, medicul nu a făcut nici o mențiune, ce ar confirma faptul că,

examinatului i-ar fi solicitat prelevarea probelor biologice precum urina, saliva,

etc. și ar fi refuzat prelevarea acestora.

În aceste circumstanțe, consideră că, autoritățile publice și, anume, Comisia

de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din

cadrul Ministerului Sănătății și Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic

municipal Bălți i-au încălcat drepturile sale legale și, anume, dreptul de a fi supus

examinării medicale în vederea stabilirii stării ebrietate și naturii ei în conformitate

cu procedurile legale, dreptul de a fi informat înainte de a fi supus examinării

medicale despre procedura examinării medicale, (conform pct. 19 lit. d) din

Regulemantul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei), dreptul de a fi informat corect și în scris

asupra procedurilor medicale ce urmau a fi aplicate față de el, inclusiv despre

riscul lor potențial, despre metodele de alternativă (conform art. 27 al. (2) și (3) din

Legea ocrotirii sănătății), dreptul de a fi informat corect despre drepturile și

obligațiile sale ca pacient în cadrul examinării medicale în vederea stabilirii stării

4

de ebrietate și naturii ei (conform art. 11 din Legea cu privire la drepturile și

responsabilității pacientului și art. 23 din Constituția Republicii Moldova), precum

și dreptul de a-i fi stabilită în documentele medicale, care îl privesc și a fi informat

cu concluzia medicală corectă și obiectivă, (conform art. 27 al. (2) din Legea

ocrotirii sănătății).

Consideră că, concluzia Comisiei de control al examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății din 04 mai

2015, precum că, conform manifestărilor clinice înregistrate în procesul-verbal nr.

905, starea lui Constantin Constantinov, la 15 februarie 2015, ora 23.25 este

apreciată ca stare de ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stări

de ebrietate, în mod obligatoriu, prin testarea alcoolscopică și determinarea

concentrației de alcool în sînge din motivul refuzului, este un act administrativ,

deoarece reprezintă o manifestare juridică de voință, cu caracter individual, din

partea unei autorități publice în vederea executării în concret a legii.

Solicită anularea procesului-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015 al

examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei și constatarea faptului că, medicul Sergiu Fistic a încălcat, la

data de 15 februarie 2015, dreptul său de a fi informat corect și complet despre

drepturile și obligațiile sale, procedura de examinare medicală pentru stabilirea

stării de ebrietate și naturii ei, precum și dreptul său de a preleva probe biologice

de alternativă ce nu implică extracție sangvină, constatarea faptului că Comisia de

control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din

cadrul Ministerului Sănătății, încălcând prevederile art. 53 alin. (l) din Constituția

Republicii Moldova, nu a soluționat în termenul legal cererea sa pe marginea

litigiului ce tine de examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei în partea ce ține de anularea procesului-verbal nr. 905 din 15 februarie

2015, anularea concluziei Comisiei de control a examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, prin care

starea sa, la data de 15 februarie 2015, ora 23.25 a fost apreciată ca stare de

ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stării de ebrietate, în mod

obligatoriu, prin testarea alcoolscopică și determinarea concentrației de alcool în

sânge din motivul refuzului.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 11 iulie 2016 fost respinsă

acțiunea ca neîntemeiată.

Prima instanță, respingând acțiunea și-a argumentat concluzia prin

constatarea faptului că, personalul medical, în persoana medicului Sergiu Fistic, la

data de 15 februarie 2015, la efectuarea examenului medical în privința

reclamantului, a realizat toate acțiunile prevăzute de legislație și, anume, a

informat cet. Constantin Constantinov despre procedura examinării medicale,

intenționarea efectuării examinării medicale cu ajutorul probelor biologice (sânge),

însă ținând cont de cearta iscată între reclamant și colaboratorii INP Nord, motiv

din care acesta a fost încătușat și scos din încăpere, această procedură nu a fost

posibil de efectuat, a întocmit procesul-verbal în două exemplare în care au fost

expuse detaliat rezultatele examinării medicale, a comunicat reclamantului

rezultatul examinării medicale, fapt confirmat prin inscripția medicului Sergiu

Fistic „refuză” în pct. 15 din procesul-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015 și a

5

informat reclamantul că, este în drept să conteste rezultatul examinării medicale în

timp de 2 ore într-o altă instituție medicală.

Totodată, prima instanță a reținut că, la examinarea medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și natura ei, de rând cu examenul clinic specific,

conform pct. 20 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, urma să fie

aplicată procedura – Indicatorul „Alcotester”, însă ținând cont de faptul că,

colaboratorii INP Nord au aplicat procedura respectivă, care a arătat 0,93 mg/l

(Drager), precum și de cearta iscată între acesta și angajații INP Nord, și rezultatul

acesteia, metodele indicate în pct. 20 din Regulament nu au fost posibil de aplicat

la momentul respectiv, iar concluziile medicale reflectate în procesul-verbal nr.

905 s-au bazat pe examenul clinic medical efectuat de medic și rezultatul

alcotestului Drager efectuat de către colaboratorii INP Nord.

Prima instanță a mai reținut că, la finele examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, personalul medical la rubrica „concluzia” a

indicat – stare de ebrietate alcoolică grad avansat, refuză colectarea probelor

biologice, deoarece starea de ebrietate alcoolică grad avansat a fost apreciată în

rezultatul clinic efectuat, care arătă mirosul de alcool din gură, instabilitatea

poziției, dereglarea mersului, tremurul accentuat al degetelor, pleoapelor, limbii,

comportarea neadecvată, precum și rezultatul alcootestului Drager, care a arătat

0,93 mg/l în aerul expirat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Constantin Constantinov și menținută hotărârea primei

instanțe.

La data de 07 aprilie 2016, reprezentantul lui Constantin Constantinov,

avocatul Igor Chiriac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului și casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și

nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei.

Menționează că, instanțele de judecată, în motivarea soluției, au reținut că,

concluzia medicală „Starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Refuză

colectarea probelor biologice” stabilită recurentului la data de 15 februarie 2015 în

procesul-verbal nr. 905 este una corectă și legală, respectiv, la 15 februarie 2015,

orele 23.25, Constantin Constantinov s-a aflat în stare de ebrietate cu grad avansat,

însă conform prevederilor pct. 25 din Regulemantul privind modul de testare

alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei

stabilesc că, concluzia examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei poate fi: a) treaz; b) consum de alcool, treaz; c) consecințele consumului

de alcol, treaz; d) stare de ebrietate alcoolică cu grad minim; e) stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat; 1) concluzia nu este făcută, refuză examinarea medicală

și prelevarea probelor biologice.

Astfel, invocă că, medicul abilitat poate stabili doar una dintre aceste

concluzii, însă în speță, medicul a stabilit două concluzii, fapt care contravine legii.

Altfel spus, dacă medicul a stabilit starea persoanei de ebrietate, rezultă că, nu mai

6

avea nevoie de alte probe și, respectiv, nu era necesar prelevarea cărorva probe

biologice.

Relevă că, însăși Comisia de control al examinării medicale pentru stabilirea

stării de ebrietate și naturii ei, care este organul abilitat în vederea verificării

corectitudinii concluziilor medicale despre starea persoanei de ebrietate, a ajuns la

concluzia că, stare de ebrietate alcoolică grad avansat, refuză colectarea probelor

biologice, stabilită lui Constantin Constantinov la data de 15 februarie 2015, ora

23.25 (proces-verbal nr. 905) nu corespunde cerințelor și nu este argumentată.

Invocă că, instanțele de judecată au încălcat dreptul recurentului la un proces

echitabil, deoarece nu au dat răspuns la unele pretenții din cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel.

Menționează că, în cererea de chemare în judecată a solicitat constatarea

faptului că, Comisia de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, încălcând prevederile art. 53

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, nu a soluționat în termenul legal

cererea lui Constantin Constantinov pe marginea litigiului ce ține de examinarea

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, în partea ce ține de

anularea procesului-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015 și anularea concluziei

Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, prin care starea lui Constantin

Constantinov la data de 15 februarie 2015, ora 23.25 a fost apreciată ca stare de

ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stării de ebrietate, în mod

obligatoriu, prin testarea alcoolscopică și determinarea concentrației de alcool în

sânge din motivul refuzului.

Susține că, în instanța de apel a invocat faptul că, prima instanță nu s-a expus

asupra legalității acțiunilor și deciziei Comisiei de control a examinării medicale

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății,

care nu a soluționat în termenul legal cererea lui Constantin Constantinov și nu a

emis o concluzie contrară actelor normative și a solicitat instanței de apel să se

pronunțe.

Consideră că, instanțele de judecată au concluzionat greșit precum că,

recurentul ar fi solicitat să fie supus examenului medical în vederea stabilirii stării

de ebrietate și a solicitat să-i fie prelevate probe biologice în lipsa colaboratorilor

de poliție, cerință care este neîntemeiată, deoarece instanțele nu au stabilit

circumstanțele factologice adevărate, de fapt, recurentul nefiind informat despre

drepturile și obligațiile sale în cadrul examenului medical, a comunicat că, nu este

deacord ca colaboratorii de poliție să fie prezenți în biroul medical destinat

procedurilor de extracție sangvină și după ce medicul i-a comunicat că, conform

legii, polițiștii urmează să asiste pe toată durata examinărilor medicale, Constantin

Constantinov a fost deacord cu prelevarea acestor probe chiar și în prezența

colaboratorilor de poliție, însă în timp ce medicul completa procesul-verbal de

examinare medicală, între recurent și colaboratorii de poliție s-a iscat o ceartă, din

care motiv recurentul a fost încătușat de polițiștii și scos din biroul medicului fără a

fi finisată examinarea medicală.

Afirmă că, examinarea medicală a fost întreruptă nu din cauza refuzului

recurentului de a preleva probe biologice, dar din cauza că, colaboratorii de poliție

7

l-au încătușat și l-au scos din biroul medicului, fapt care a fost recunoscut și de

reprezentantului Spitalului clinic municipal Bălți prin referință.

Relevă că, instanțele de judecată au concluzionat că, la 15 februarie 2015, în

cadrul procedurii de examinare medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate,

față de Constantin Constantinov urma să fie aplicată procedura „Alcooltester”, însă

ținând cont că, colaboratorii INP Nord au aplicat această procedură, care a arătat

0,93 mg/1, de cearta iscată între Constantin Constantinov și angajații INP Nord,

metodele indicate nu au fost posibil de aplicat, iar concluziile medicale reflectate în

procesul-verbal nr. 905 s-au bazat pe examenul clinic medical efectuat de medic și

rezultatul testului alcoolscopic efectuat de colaboratorii INP Nord.

În acest context, relevă că, conform prevederilor pct.20 din Regulemantul

privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea

stării de ebrietate și naturii ei, la examinarea medicală pentru stabilirea stării de

ebrietate și naturii ei, de rând cu examenul clinic specific (cum ar fi examinarea

mersului, vorbirii, starea hainelor, orientarea în spațiu, etc.) se utilizează una dintre

metodele nominalizate: proba Rappoport, „Controlul Treziei”, AparatulAPDVA 1,

AG-1200, PPS-1, Indicatorul „Alcotester”, expres-teste pentru determinarea

alcooluriei, conținutului de alcool în salivă, produselor ori substanțelor stupefiante

sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în urină, însă, având în vedere că

recurentul a fost testat alcoolscopic, acesta nu mai urma a fi supus repetat testării

alcoolscopice și doar examenului clinic și recoltării probelor biologice, fapt

reglementat și în pct. 6 lit. a) și pct. 19 lit. e) din Regulamentul enunțat.

Consideră că, instanța de apel, interpretând eronat prevederile

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, a stabilit că, concluzia medicului

narcolog în privința lui Constantin Constantinov despre starea de ebrietate cu grad

avansat este una corectă, deoarece această stare de ebrietate a fost stabilită de

medic prin examenul clinic al recurentului, cât și prin rezultatul testării

alcoolscopice efectuate de către colaboratorii de poliție, prin care s-a stabilit o

concentrație de 0,9 mg/l, iar prelevarea probelor de sânge nu a fost posibilă ca

urmare a certei iscate între Constantin Constantinov și colaboratorii de poliție.

Susține că, concluzia medicală, starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

stabilită recurentului la data de 15 februarie 2015 în procesul-verbal nr. 905 este

una neîntemeiată, deoarece medicul Sergiu Fistic nu putea să emită o astfel de

concluzie în lipsa probelor biologice (de urină sau sânge).

Mai relevă că, conform prevederilor pct. 21 din Regulamentul enunțat, în

cazul în care, în urma examinării medicale se stabilește stare de ebrietate,

recoltarea probelor biologice pentru determinarea concentrației alcoolului în sânge

și a prezenței substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare

acestora în sânge și/sau urină este obligatorie.

Prin referința depusă la data de 20 mai 2017 Comisia de control a examinării

medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului

Sănătății a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau respingerea recursului

ca neîntemeiat.

8

Prin referința depusă la data de 31 mai 2017 Instituția Medico-Sanitară

Publică Spitalul clinic municipal Bălți a solicitat respingerea recursului și

menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

9

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către reprezentantul lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul reprezentantului lui Constantin Constantinov, avocatul Igor

Chiriac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către reprezentantul lui Constantin Constantinov,

avocatul Igor Chiriac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Oleg Sternioală

Mariana Pitic

10