3ra-635/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: N. Costin dosarul nr. 3ra-635/17 instanța de apel: M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova Î N C H E I E R E 14 iunie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Oleg Sternioală, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Constantin Constantinov împotriva Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății și a Instituției Medico- Sanitară Publică Spitalul clinic municipal Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Fistic cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Constantin Constantinov și menținută hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 11 iulie 2016, c o n s t a t ă: La data de 04 iunie 2015, Constantin Constantinov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății și a Instituției Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Fistic cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în noaptea de 15 spre 16 februarie 2015, în incinta Spitalului Clinic municipal Bălți a fost supus examinării medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei de către medicul Sergiu Fistic, care, încâlcând prevederile pct. 19 lit. d) din Regulamentul cu privire la modul de testare alcooscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009, nu l-a informat corect și complet despre procedura examinării medicale, or, nu l-a informat pe el ca pacient despre procedura examinării medicale, dacă există careva posibile riscuri și complicații care ar putea apărea pe perioada examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, inclusiv în timpul extracției sangvine.

Astfel, consideră că, i-a fost încălcat dreptul la informare prevăzut de art. 34 din Constituția Republicii Moldova. 1 Susține că, medicul în calitate de reprezentant al autorității publice, potrivit competențelor care-i revin, era obligat să-1 informeze deplin și corect asupra problemelor de interes personal. Relevă că, la întrebarea medicului Sergiu Fistic dacă este de acord să preleveze probe de sânge, el și-a exprimat acordul, însă acesta a încercat să-l determine de a se refuza, explicându-i că, conform legii are dreptul să se refuze de expertiză. Consideră că, astfel, medicul Sergiu Fistic a avut ca scop de a-l duce intenționat în eroare, informându-l greșit despre un drept și fără a-i comunica care ar fi efectele și responsabilitățile ce pot surveni în caz dacă nu va preleva probe biologice.

Susține că, este de obligația medicului să aducă la cunoștința examinatului despre posibilitatea de a se recolta probe de urină și salivă, pentru stabilirea alcoolemiei, lucru care nu a fost efectuat și doar în situația în care va refuza recoltarea și a probelor biologice de alternativă, se poate reține existența refuzului de la examinarea medicală și prelevarea probelor biologice. Menționează că, în seara zilei de 16 februarie 2015 a aflat că, medicul Sergiu Fistic, la data de 15 februarie 2015, a întocmit pe numele său procesul-verbal nr. 905 de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, în care la rubrica cu nr. 14 a indicat concluzia examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei - stare de ebrietate alcoolică grad avansat, refuză colectarea probelor biologice.

Consideră că, concluzia medicului Sergiu Fistic este una ilegală, deoarece vine în contradicție cu prevederile pct. 25 din Regulamentul cu privire la modul de testare alcooscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009, astfel de concluzie nu există.

Afirmă că, la data de 18 februarie 2015 și 06 martie 2015, a depus în adresa Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stări de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății plângeri, prin care a solicitat examinarea litigiului ce ține de examinarea sa medicală în vederea stabiliri stării de ebrietate și naturii ei din 15 februarie 2015, anularea procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului stării de ebrietate și naturii ei întocmit pe numele său la data de 15 februarie 2015, precum și recunoașterea drept ilegală a concluziei medicului Sergiu Fistic din 15 februarie 2015 și informarea dacă la 15 februarie 2015 în timpul examinărilor medicale, se afla sau nu în stare de ebrietate și care era gradul de ebrietate.

Susține că, la data de 04 martie 2015, a fost informat să se adreseze nemijlocit directorului IMSP Spitalul clinic mun. Bălți pentru a fi informat mai operativ despre aspectele și corectitudinea examinării medicale, iar la data de 13 martie 2015, a recepționat 2 răspunsuri de la Dispensarul Republican Narcologic, ambele datate cu 04 martie 2015. Indică că, prin răspunsul directorului Dispensarului Republican de Narcologie, Mihail Oprea a fost informat că, o comisie compusă din medicul Gheorghe Roșioru și alții au examinat procedura examinării medicale în vederea stabilirii stării medicale și naturii ei efectuată de medicul Sergiu Fistic la 15 2 februarie 2015, în urma căreia s-a constatat că, procedura a fost una legală, sugerându-i să se adreseze la Comisia de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, la care tot Mihal Oprea este președinte și Gheorghe Roșioru membru.

Relevă că, prin răspunsul lui Mihail Oprea, în calitate de președinte al Comisiei de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, a fost informat într-un mod vag și neclar că, potrivit Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009, pentru examinare în comisie, solicitantul, anexează la cerere copia procesului-verbal de examinare medicală, rezultatul probelor de laborator și copia actului de identitate. Susține că, la data de 20 februarie 2015, a expediat copia buletinului de identitate în adresa comisiei iar copia procesului-verbal de examinare medicală se afla la acel moment la dispoziția membrilor comisiei, care au examinat procedura examinării medicale efectuată de medicul Sergiu Fistic în vederea stabilirii stării medicale și naturii ei.

Afirmă că, ulterior, prin scrisoarea directorului Dispensarului Republican de Narcologie, Mihail Oprea din 23 martie 2015, a fost informat că, în urma examinării întregului proces de realizare și efectuare a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, la care a fost supus, nu s-au constatat devieri, sugerându-i să se adreseze IMSP Spitalul Clinic mun. Bălți. Totodată, printr-o altă scrisoarea datată tot cu 23 martie 2015, dar semnată de Mihail Oprea, ca președinte a Comisiei de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, a fost informat că, conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009, pentru examinare în comisie, solicitantul anexează la cerere copia procesului-verbal de examinare medicală, rezultatul probelor de laborator și copia actului de identitate și să se conformeze acestor prevederi.

Declară că, Comisia de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, la data de 04 mai 2015, a decis că, concluzia – stare de ebrietate alcoolică grad avansat, refuză colectarea probelor biologice, stabilită lui Constantin Constantinov la data de 15 februarie 2015, ora 23.25 (proces-verbal nr.905) nu corespunde cerințelor și nu este argumentată. Menționează că, necătând la faptul că, Comisia de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei a constatat ilegalitatea concluziei medicului narcolog Sergiu Fistic stabilită în conținutul procesului- verbal nr. 905 din 15 februarie 2015, această comisie a refuzat să examineze și să se expună asupra cerințelor de anulare în întregime a procesului-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei.

Declară că, Comisia de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, la data de 04 mai 2015, a decis că, conform manifestărilor clinice înregistrate în procesul-verbal nr. 905, starea lui Constantin Constantinov, la 15 februarie 2015 ora 23.25 este apreciată ca stare de ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stării de ebrietate, în mod obligatoriu, prin testarea alcoolscopică și determinarea concentrației de alcool în sânge din motivul refuzului.

3 Consideră că, această concluzie este una ilegală și contravine prevederilor pct. 25 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, care prevede că, concluzia examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei poate fi după cum urmează: a) treaz, b) consum de alcool, treaz, c) consecințele consumului de alcool, treaz, d) stare de ebrietate alcoolică cu grad minim și e) stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, l) concluzia nu este făcută, refuză examinarea medicală și prelevarea probelor biologice.

Invocă că, medicul Sergiu Fistic a intrat în posesia probelor sale biologice din aerul expirat, fapt ce se confirmă prin înscrisul efectuat de medic în rubrica nr. l (pagina nr.l) din procesul-verbal nr. 905 a examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, unde a indicat că, la ora 23.15 concentrația de etanol din aerul expirat de Constantin Constantinov stabilit cu ajutorul mijlocului de măsurare Alcotester de model „Drager” a indicat o valoare de 0,93 mg/l. Cu toate că, medicul Sergiu Fistic a indicat în rubrica cu nr. 12 a) al aceluiași proces-verbal faptul că, el ar fi refuzat investigarea aerului la aparat, prin metoda Rappoport și prin tub indicator.

Relevă că, conform prevederilor pct. 20 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, de rând cu examenul clinic specific (cum ar fi examinarea mersului, vorbirii, starea hainelor, orientarea în spațiu, etc.) se utilizează una dintre metodele nominalizate: proba Rappoport, „Controlul Treziei”, Aparatul APDVA 1, AG-1200, PPS-1, Indicatorul „Alcotester”, expres-teste pentru determinarea alcoolemiei, conținutului de alcool în salivă, produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în urină. Astfel, consideră că, în legătură cu faptul că, medicul a utilizat una dintre aceste metode și, anume, cea cu Indicatorul „Alcotester”, el nu era în drept să-1 supună și altor metode de stabilire a concentrației de alcool în aerul expirat.

Mai invocă că, în rubrica nr. 12 b) din procesul-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015, medicul nu a făcut nici o mențiune, ce ar confirma faptul că, examinatului i-ar fi solicitat prelevarea probelor biologice precum urina, saliva, etc. și ar fi refuzat prelevarea acestora.

În aceste circumstanțe, consideră că, autoritățile publice și, anume, Comisia de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății și Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal Bălți i-au încălcat drepturile sale legale și, anume, dreptul de a fi supus examinării medicale în vederea stabilirii stării ebrietate și naturii ei în conformitate cu procedurile legale, dreptul de a fi informat înainte de a fi supus examinării medicale despre procedura examinării medicale, (conform pct. 19 lit. d) din Regulemantul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei), dreptul de a fi informat corect și în scris asupra procedurilor medicale ce urmau a fi aplicate față de el, inclusiv despre riscul lor potențial, despre metodele de alternativă (conform art. 27 al.

(2) și (3) din Legea ocrotirii sănătății), dreptul de a fi informat corect despre drepturile și obligațiile sale ca pacient în cadrul examinării medicale în vederea stabilirii stării 4 de ebrietate și naturii ei (conform art. 11 din Legea cu privire la drepturile și responsabilității pacientului și art. 23 din Constituția Republicii Moldova), precum și dreptul de a-i fi stabilită în documentele medicale, care îl privesc și a fi informat cu concluzia medicală corectă și obiectivă, (conform art. 27 al. (2) din Legea ocrotirii sănătății).

Consideră că, concluzia Comisiei de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății din 04 mai 2015, precum că, conform manifestărilor clinice înregistrate în procesul-verbal nr. 905, starea lui Constantin Constantinov, la 15 februarie 2015, ora 23.25 este apreciată ca stare de ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stări de ebrietate, în mod obligatoriu, prin testarea alcoolscopică și determinarea concentrației de alcool în sînge din motivul refuzului, este un act administrativ, deoarece reprezintă o manifestare juridică de voință, cu caracter individual, din partea unei autorități publice în vederea executării în concret a legii.

Solicită anularea procesului-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei și constatarea faptului că, medicul Sergiu Fistic a încălcat, la data de 15 februarie 2015, dreptul său de a fi informat corect și complet despre drepturile și obligațiile sale, procedura de examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, precum și dreptul său de a preleva probe biologice de alternativă ce nu implică extracție sangvină, constatarea faptului că Comisia de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, încălcând prevederile art. 53 alin. (l) din Constituția Republicii Moldova, nu a soluționat în termenul legal cererea sa pe marginea litigiului ce tine de examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei în partea ce ține de anularea procesului-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015, anularea concluziei Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, prin care starea sa, la data de 15 februarie 2015, ora 23.25 a fost apreciată ca stare de ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stării de ebrietate, în mod obligatoriu,

prin testarea alcoolscopică și determinarea concentrației de alcool în sânge din motivul refuzului. Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 11 iulie 2016 fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prima instanță, respingând acțiunea și-a argumentat concluzia prin constatarea faptului că, personalul medical, în persoana medicului Sergiu Fistic, la data de 15 februarie 2015, la efectuarea examenului medical în privința reclamantului, a realizat toate acțiunile prevăzute de legislație și, anume, a informat cet.

Constantin Constantinov despre procedura examinării medicale, intenționarea efectuării examinării medicale cu ajutorul probelor biologice (sânge), însă ținând cont de cearta iscată între reclamant și colaboratorii INP Nord, motiv din care acesta a fost încătușat și scos din încăpere, această procedură nu a fost posibil de efectuat, a întocmit procesul-verbal în două exemplare în care au fost expuse detaliat rezultatele examinării medicale, a comunicat reclamantului rezultatul examinării medicale, fapt confirmat prin inscripția medicului Sergiu Fistic „refuză” în pct. 15 din procesul-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015 și a 5 informat reclamantul că, este în drept să conteste rezultatul examinării medicale în timp de 2 ore într-o altă instituție medicală.

Totodată, prima instanță a reținut că, la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei, de rând cu examenul clinic specific, conform pct. 20 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, urma să fie aplicată procedura – Indicatorul „Alcotester”, însă ținând cont de faptul că, colaboratorii INP Nord au aplicat procedura respectivă, care a arătat 0,93 mg/l (Drager), precum și de cearta iscată între acesta și angajații INP Nord, și rezultatul acesteia, metodele indicate în pct. 20 din Regulament nu au fost posibil de aplicat la momentul respectiv, iar concluziile medicale reflectate în procesul-verbal nr. 905 s-au bazat pe examenul clinic medical efectuat de medic și rezultatul alcotestului Drager efectuat de către colaboratorii INP Nord.

Prima instanță a mai reținut că, la finele examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, personalul medical la rubrica „concluzia” a indicat – stare de ebrietate alcoolică grad avansat, refuză colectarea probelor biologice, deoarece starea de ebrietate alcoolică grad avansat a fost apreciată în rezultatul clinic efectuat, care arătă mirosul de alcool din gură, instabilitatea poziției, dereglarea mersului, tremurul accentuat al degetelor, pleoapelor, limbii, comportarea neadecvată, precum și rezultatul alcootestului Drager, care a arătat 0,93 mg/l în aerul expirat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017 a fost respins apelul declarat de către Constantin Constantinov și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 07 aprilie 2016, reprezentantul lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile judecătorești, deoarece instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei. Menționează că, instanțele de judecată, în motivarea soluției, au reținut că, concluzia medicală „Starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Refuză colectarea probelor biologice” stabilită recurentului la data de 15 februarie 2015 în procesul-verbal nr. 905 este una corectă și legală, respectiv, la 15 februarie 2015, orele 23.25, Constantin Constantinov s-a aflat în stare de ebrietate cu grad avansat, însă conform prevederilor pct. 25 din Regulemantul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei stabilesc că, concluzia examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei poate fi: a) treaz; b) consum de alcool, treaz; c) consecințele consumului de alcol, treaz; d) stare de ebrietate alcoolică cu grad minim; e) stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat; 1) concluzia nu este făcută, refuză examinarea medicală și prelevarea probelor biologice.

Astfel, invocă că, medicul abilitat poate stabili doar una dintre aceste concluzii, însă în speță, medicul a stabilit două concluzii, fapt care contravine legii. Altfel spus, dacă medicul a stabilit starea persoanei de ebrietate, rezultă că, nu mai 6 avea nevoie de alte probe și, respectiv, nu era necesar prelevarea cărorva probe biologice. Relevă că, însăși Comisia de control al examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, care este organul abilitat în vederea verificării corectitudinii concluziilor medicale despre starea persoanei de ebrietate, a ajuns la concluzia că, stare de ebrietate alcoolică grad avansat, refuză colectarea probelor biologice, stabilită lui Constantin Constantinov la data de 15 februarie 2015, ora 23.25 (proces-verbal nr. 905) nu corespunde cerințelor și nu este argumentată.

Invocă că, instanțele de judecată au încălcat dreptul recurentului la un proces echitabil, deoarece nu au dat răspuns la unele pretenții din cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Menționează că, în cererea de chemare în judecată a solicitat constatarea faptului că, Comisia de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, încălcând prevederile art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, nu a soluționat în termenul legal cererea lui Constantin Constantinov pe marginea litigiului ce ține de examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, în partea ce ține de anularea procesului-verbal nr. 905 din 15 februarie 2015 și anularea concluziei Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, prin care starea lui Constantin Constantinov la data de 15 februarie 2015, ora 23.25 a fost apreciată ca stare de ebrietate alcoolică fără confirmarea ulterioară a gradului stării de ebrietate, în mod obligatoriu, prin testarea alcoolscopică și determinarea concentrației de alcool în sânge din motivul refuzului.

Susține că, în instanța de apel a invocat faptul că, prima instanță nu s-a expus asupra legalității acțiunilor și deciziei Comisiei de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății, care nu a soluționat în termenul legal cererea lui Constantin Constantinov și nu a emis o concluzie contrară actelor normative și a solicitat instanței de apel să se pronunțe.

Consideră că, instanțele de judecată au concluzionat greșit precum că, recurentul ar fi solicitat să fie supus examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a solicitat să-i fie prelevate probe biologice în lipsa colaboratorilor de poliție, cerință care este neîntemeiată, deoarece instanțele nu au stabilit circumstanțele factologice adevărate, de fapt, recurentul nefiind informat despre drepturile și obligațiile sale în cadrul examenului medical, a comunicat că, nu este deacord ca colaboratorii de poliție să fie prezenți în biroul medical destinat procedurilor de extracție sangvină și după ce medicul i-a comunicat că, conform legii, polițiștii urmează să asiste pe toată durata examinărilor medicale, Constantin Constantinov a fost deacord cu prelevarea acestor probe chiar și în prezența colaboratorilor de poliție, însă în timp ce medicul completa procesul-verbal de examinare medicală, între recurent și colaboratorii de poliție s-a iscat o ceartă, din care motiv recurentul a fost încătușat de polițiștii și scos din biroul medicului fără a fi finisată examinarea medicală.

Afirmă că, examinarea medicală a fost întreruptă nu din cauza refuzului recurentului de a preleva probe biologice, dar din cauza că, colaboratorii de poliție 7 l-au încătușat și l-au scos din biroul medicului, fapt care a fost recunoscut și de reprezentantului Spitalului clinic municipal Bălți prin referință. Relevă că, instanțele de judecată au concluzionat că, la 15 februarie 2015, în cadrul procedurii de examinare medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate, față de Constantin Constantinov urma să fie aplicată procedura „Alcooltester”, însă ținând cont că, colaboratorii INP Nord au aplicat această procedură, care a arătat 0,93 mg/1, de cearta iscată între Constantin Constantinov și angajații INP Nord, metodele indicate nu au fost posibil de aplicat, iar concluziile medicale reflectate în procesul-verbal nr. 905 s-au bazat pe examenul clinic medical efectuat de medic și rezultatul testului alcoolscopic efectuat de colaboratorii INP Nord.

În acest context, relevă că, conform prevederilor pct.20 din Regulemantul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, de rând cu examenul clinic specific (cum ar fi examinarea mersului, vorbirii, starea hainelor, orientarea în spațiu, etc.) se utilizează una dintre metodele nominalizate: proba Rappoport, „Controlul Treziei”, AparatulAPDVA 1, AG-1200, PPS-1, Indicatorul „Alcotester”, expres-teste pentru determinarea alcooluriei, conținutului de alcool în salivă, produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în urină, însă, având în vedere că recurentul a fost testat alcoolscopic, acesta nu mai urma a fi supus repetat testării alcoolscopice și doar examenului clinic și recoltării probelor biologice, fapt reglementat și în pct. 6 lit. a) și pct. 19 lit. e) din Regulamentul enunțat.

Consideră că, instanța de apel, interpretând eronat prevederile Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, a stabilit că, concluzia medicului narcolog în privința lui Constantin Constantinov despre starea de ebrietate cu grad avansat este una corectă, deoarece această stare de ebrietate a fost stabilită de medic prin examenul clinic al recurentului, cât și prin rezultatul testării alcoolscopice efectuate de către colaboratorii de poliție, prin care s-a stabilit o concentrație de 0,9 mg/l, iar prelevarea probelor de sânge nu a fost posibilă ca urmare a certei iscate între Constantin Constantinov și colaboratorii de poliție.

Susține că, concluzia medicală, starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat, stabilită recurentului la data de 15 februarie 2015 în procesul-verbal nr. 905 este una neîntemeiată, deoarece medicul Sergiu Fistic nu putea să emită o astfel de concluzie în lipsa probelor biologice (de urină sau sânge). Mai relevă că, conform prevederilor pct. 21 din Regulamentul enunțat, în cazul în care, în urma examinării medicale se stabilește stare de ebrietate, recoltarea probelor biologice pentru determinarea concentrației alcoolului în sânge și a prezenței substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în sânge și/sau urină este obligatorie. Prin referința depusă la data de 20 mai 2017 Comisia de control a examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei din cadrul Ministerului Sănătății a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau respingerea recursului ca neîntemeiat.

8 Prin referința depusă la data de 31 mai 2017 Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul clinic municipal Bălți a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

9 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul reprezentantului lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către reprezentantul lui Constantin Constantinov, avocatul Igor Chiriac se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul judecătorii Oleg Sternioală Mariana Pitic 10