2ra-943/17 — revendicarea terenului

Prima instanță: Judecătoria Cahul Dosarul nr. 2ra-943/17 Judecător: I. Gorlenco Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Varvin, R. Petrov, I. Dănăilă DECIZIE 14 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Maria Ghervas, Oleg Sternioală Mariana Pitic, Ion Druță examinând recursul declarat de către Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or.

Cahul, Consiliul Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Ciobanu Constantin, Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida, Mocanu Dorin, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului - Bulala Maria, Ciobanu Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroinbank” SA, Oficiul Teritorial Cadastral Cahul privind strămutarea gardurilor de pe terenul public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2016 prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de Primăria și Consiliul Orășenesc Cahul, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 13 septembrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 18 martie 2015, Primăria orașului Cahul (ulterior alăturându-se în calitate de coreclamant și Consiliul orășenesc Cahul), a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara,

Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Ceptureanu Gheorghii, Dermenji Fiodor, Dermenji Măria, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Podaru Mariana, Bulala Andrei, Guglea Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Valerii și Ciobanu Constantin privind revendicarea terenului proprietate publică (f.d. 3-5, vol. I), potrivit căreia a fost solicitat: - obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul public de pe str. Spirin din or. Cahul, prin strămutarea gardurilor de pe terenul public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate. - examinarea prezentei cereri în mod prioritar. În motivarea acțiunii s-a reținut că, Consiliul Orășenesc Cahul a inițiat realizarea proiectului de reabilitare a str. I. Spirin din or.

Cahul, iar la demararea lucrărilor, s-a constatat că pârâții ilegal au strămutat gardurile de pe hotarele care marchează terenurile lor pe terenul proprietate publică. S-a mai invocat și faptul că pârâții ilegal posedă terenul public, creând astfel obstacole la efectuarea lucrărilor de reabilitare a străzii, inclusiv trotuarul, fiind preavizați despre necesitatea eliberării terenului prin strămutarea gardurilor la hotar, însă au fost lăsate fără soluționare, fiind invocate prevederile art. 2 alin. (1), art. (9) a Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor. În aceiași zi, la data de 18 martie 2015 (f.d.

5-6, vol. II), Primăria orașului Cahul, a mai depus o cererea de chemare în judecată similară privind revendicarea terenului proprietate publică împotriva Șerbina Anna, Miron Tatiana, Petroe Vera, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin, potrivit căreia a fost solicitat: - obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul public de pe str. I. Spirin din or. Cahul, prin strămutarea gardurilor de pe terenul public la hotarele terenurilor care le aparține cu drept de proprietate.

- examinarea prezentei cereri în mod prioritar. În motivarea acțiunii s-a reținut că, Consiliul Orășenesc Cahul a inițiat realizarea proiectului de reabilitare a str. I. Spirin din or. Cahul, iar la demararea lucrărilor, s-a constatat că pârâții samavolnic au strămutat gardurile de pe hotarele care marchează terenurile lor de terenul proprietate publică de pe această stradă, mărindu-și astfel terenurile din contul terenului public. S-a mai menționat că pârâții ilegal posedă terenul public, creând astfel obstacole la efectuarea lucrărilor de reabilitare a străzii, inclusiv trotuarul, fiind preavizați despre necesitatea eliberării terenului prin strămutarea gardurilor la hotar, însă au fost lăsate fără soluționare, fiind invocate prevederile art. 2 alin. (1), art. (9) a Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 09 iulie 2015 (f.d. 60-61, vol. I), a fost admis renunțul reclamantului la capătul de cerere împotriva lui Ceptureanu Gheorghii, Dermenji Feodor, Dermenji Măria, Podaru Mariana, Bulala Andrei, Guglea Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Vasilii, cu privire la revendicarea terenului proprietate publică, iar la procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei or. Cahul împotriva lui Ceptureanu Gheorghii, Dermenji Feodor, Dermenji Măria, Podaru Mariana, Bulala Andrei, Guglea Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Vasilii, cu privire la revendicarea terenului proprietate publică, s-a încetat. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 24 august 2015 (f.d.

201-202, vol. I) s-a dispus atragerea Oficiului Teritorial Cadastral Cahul în calitate de intervenient accesoriu în pricina civilă înaintată de Primăria or. Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Răileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Podaru Mariana, Ciobanu Constantin privind revendicarea terenului proprietate publică. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 18 noiembrie 2015 (f.d.

166, vol. II) s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii: Croitoru Gheorghe Vasile, Doina Zinaida Ion, Mocanu Dorin Mihail, Ivanova Svetlana Alexandru, Ivanova Irina Constantin, BC „Moldova-Agroinbank” SA pentru a participa în procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria orașului Cahul împotriva Șerbina Arma, Miron Tatiana, Petroe Vera, Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria orașului Cahul lui Șerbina Ana, Miron Tatiana, Petroe Vera, Danilicenco Ana, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel Valentina, Călin Elena, Gasiev Elena, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Mariana, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin cu privire la revendicarea terenului proprietate publică.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 18 noiembrie 2015 (f.d. 167, vol. II) s-a atras Consiliul orășenesc Cahul în calitate de intervenient accesoriu în procesul civil înaintat la cererea de chemare în judecată a Primăriei orașului Cahul împotriva lui Șerbina Anna, Miron Tatiana, Petroe Vera, Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel Valentina, Călin Elena, Gasiev Elena, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Mariana, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin cu privire la revendicarea terenului proprietate publică. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 27 noiembrie 2015 (f.d.

207-209, vol. I) s-a dispus atragerea în calitate de coreclamant Consiliul Orășenesc Cahul în pricina civilă înaintată de Primăria or. Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Răileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Podaru Mariana, Ciobanu Constantin privind revendicarea bunului proprietate publică. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 aprilie 2016 (f.d.

179, vol. II) acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria orașului Cahul împotriva lui Șerbina Anna, Miron Tatiana, Petroe Vera, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Marina, ilari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin cu privire la revendicarea terenului proprietate publică cu nr. 2-337/2015 și acțiunea civilă cererea de chemare în judecată a Primăriei orașului Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Ceptureanu Gheorghii, Dermenji Fiodor, Dermenji Măria, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Podara Mariana, Bulala Andrei, Guglea Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Valerii, Ciobanu Constantin cu privire la revindecarea terenului proprietate publică, cu nr. 2-319/2015, au fost conexate într-un singur dosar.

La data de 06 iunie 2016, reprezentantul reclamanților Ștefan Mîndru a înaintat cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată cu privire la revendicarea terenului public (f.d. 185, vol. I) potrivit căreia a solicitat admiterea acțiunii și atragerea în calitate de copârâți pe Perju Victor, r. Cahul str. I. Spirin 73, Croitorul Gheorghe or. Cahul str. Spirin 70, Donea Zinaida or. Cahul str. I. Spirin 76, Mocanu Dorin or. Cahul str. I. Spirin 101. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 iunie 2016 (f.d. 219-221, vol. I) s-a admis cererea suplimentară formulată de Primăria or. Cahul privind atragerea în calitate de copârât pe Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida și Mocanu Dorin.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 iunie 2016 (f.d. 222-224, vol. I) s-a atras Măria Bulala și Ciobanu Elena în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 iulie 2016 (f.d. 165a, vol. II) a fost admis renunțul reclamantului Primăria or. Cahul la pretențiile înaintate față de Șerbina Anna, Miron Tatiana, Petroe Vera, Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 13 septembrie 2016 (f.d. 243-248, vol. I): S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or.

Cahul, Consiliul Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Ciobanu Constantin, Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida, Mocanu Dorin, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului Bulala Măria, Ciobanu Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroindbank” SA, Oficiul Teritorial Cadastral Cahul privind revendicarea terenului proprietate publică, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2016 (f.d. 67-81, vol. III): - S-a respins ca nefondat apelul declarat de Primăria și Consiliul Orășenesc Cahul. -S-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul din 13 septembrie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or.

Cahul și Consiliul Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Scraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Ciobanu Constantin, Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida, Mocanu Dorin, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Salari Olga, Salari Vladimir, Salari Marina, Salari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului Bulala Măria, Ciobanu Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroinbank” SA, Oficiul Teritorial Cadastral Cahul privind revindecarea terenului proprietate publică.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 07 februarie 2017, în termenul prevăzut de lege, Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul au declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Cahul din 13 septembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul orășenesc Cahul și Primăria orașului Cahul împotriva pârâților, privind revendicarea terenului public.

În motivarea recursului, recurenții au invocat că decizia Curții de Apel Cahul este pasibilă de a fi casată, având în vedere că instanțele ierarhic inferioare, nu au aplicat legea care se impunea de a fi aplicată în speță, menționând că drept argument în respingerea cererii de chemare în judecată a servit concluzia eronată a instanței de fond, menținută de instanța de apel că reclamanții nu au probat faptul că pârâții au acaparat samavolnic din terenul public, nu au prezentat probe referitor la suprafața acaparată, deși pârâții au solicitat implicarea unor specialiști și prezentarea concluziilor referitor la suprafețele ocupate. În aceiași ordine de idei, s-a invocat că instanțele nu au reținut că obiectul cererii formulate este: Obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate.

Deci, după cum se observă obiectul litigiului iscat în raport cu probele cauzei indică cu certitudine asupra faptului că între reclamanți și pârâți nu este o dispută asupra liniei de hotar, esența litigiului fiind retragerea pârâților de pe terenul public și ne dorința ultimilor de a se trage de pe acest teren la linia hotarului. S-a mai invocat și faptul că, simpla exercitare a unei posesii, asupra unei părți a terenului, îngrădit de către intimați care nu corespunde cu suprafața și parametrii terenului fiecăruia, indicat în titlurile lor de proprietate conform planurilor lor cadastrale, nu au nici o relevanță sub aspectul probei dreptului lor de proprietate asupra acestui teren. Acest fapt nu poate justifica concluzia instanțelor inferioare că, ne fiind o claritate asupra suprafețelor ocupate este imposibilă dispunerea retragerea la linia de hotar.

În acest context de circumstanțe, au invocat recurenții că la caz urmau a fi aplicate prevederile art. 315 alin. (1), art. 374 al. (1) și art. 393 alin. (1) Cod civil, conform cărora proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului, fiind în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia, și poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Au mai invocat recurenții și faptul că pornind de la prevederile art. 21 al Codului Funciar, deținătorii de terenuri nu au dreptul la folosința lor, până când primăria, în cazul atribuirii de către aceasta a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ teritoriale, nu va stabili hotarele terenurilor în natură (pe loc).

Părțile au recunoscut că au depășit linia de hotar și folosesc terenurile publice fără ca ultimul să le fie atribuit lor de către Primăria orașului Cahul. Totodată s-a reiterat că conform art. 374 al. (1) Cod civil, proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia iar conform art. 377 Cod civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lângă respectarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influențe reciproce. În acest context s-a menționat că, la judecarea cauzei intimații/pârâții au recunoscut că au strămutat gardurile pe terenul public, dar solicită instanțelor de a menține această depășire.

Prin urmare instanțele în atare circumstanțe erau impuse de a aplica rigorile art. 131 alin. (4) CPC potrivit cărui: Dacă o parte recunoaște în ședință de judecată sau în cadrul îndeplinirii delegației judiciare faptele pe care cealaltă parte își întemeiază pretențiile sau obiecțiile, aceasta din urmă este degrevată de obligația dovedirii lor. Recunoașterea se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată. Recunoașterea expusă în scris se anexează la materialele dosarului. Concluzionând, au menționat recurenții că speței supuse judecății îi sunt aplicabile normele dreptului material citate supra iar în consecință este cert că la judecarea apelului instanța nu a aplicat legea care se impunea de a fi aplicată dar a aplicat legea care nu trebuia aplicată (art. 432 alin. (2) lit. a) și b) CPC) și prin urmare concluzia instanței că reclamanții nu au adus probe că pârâții au depășit hotarul este lipsită de temei juridic.

La 28 aprilie 2017 intimatul Cozel Valentin a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil. La 03 mai 2017 intimata Paziuc Ioana a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil. La 10 mai 2017 intimații Pasat Anastasia, Cassir Dmitri și Ivanov Constantin au prezentat referințele pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, inadmisibil. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2017, recursul înaintat de Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul a fost declarat admisibil.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, „Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs”.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”. Studiind decizia contestată în raport cu materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de apel a examinat superficial cauza dedusă judecății. În acest sens, Colegiul reține că instanța de apel în virtutea caracterului devolutiv al apelului, urma să prejudece fondul cauzei.

În conformitate cu art. 376 alin. (1) CPC, „Dispozițiile de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în măsura în care nu sânt contrare dispozițiilor prezentului capitol”. În conformitate cu art. 373 alin. (2) CPC, „În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces”.

Colegiul reiterează că, instanța de apel avea obligația de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui înscris sau altuia, în condițiile când este obligată să reflecte în hotărâre motivele, pertinența, admisibilitatea, veridicitatea probelor și toate probele în ansamblu, legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii, concluziile sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din prevederile art. 130 alin.(4) Cod de procedură civilă. De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie sa analizeze cauza și să răspundă argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că atât instanța de fond cât și cea de apel au constatat că reclamanții, cu titlu de probe întru confirmarea acțiunii au prezentat: -Actului de constatare din 14 ianuarie 2015 (f.d. 6, vol. I), conform căruia membrii comisiei au constatat acapararea samavolnică a terenului public prin construcția neautorizată a gardurilor și a construcțiilor auxiliare de către cetățenii locuitorii str. Spirin, str. M. Kogălniceanu, str. Hr. Botev, str. M. Koțiubinski, str. M. Crasnov; -Planul care indică proprietatea pârâților și cel acaparat (f.d.7, vol. I); -Lista locatarilor orașului Cahul privind înmânarea avizelor repetate de eliberare a terenului public, cu indicarea suprafețelor ocupate abuziv.

(f.d. 84, vol. I); -Planului geometric eliberat de SRL „Psitogeg” al străzii I. Spirin or. Cahul unde este reflectată suprafața și hotarele generale a bunurilor imobile. (f.d. 86- 87). Totodată, Colegiul reține că contrar prevederilor art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanțele inferioare nu au reflectat în hotărâre motivele, pertinența, admisibilitatea și veridicitatea probelor menționate anterior, indicând doar faptul că „în cazul în care se solicită obligarea strămutării gardurilor de pe terenul public, reclamantul este obligat să demonstreze instanței de fond, ce porțiune de teren a ocupat fiecare pârât, întrucât doar în acest caz se poate demonstra faptul ocupării ilegale a porțiunii de teren și instanța poate cert și vizibil să constate și să examineze solicitările invocate.”, astfel, fără a aprecia în nici într-un fel probele anexate de către reclamant, instanțele le-au considerat ca fiind insuficiente în sensul solicitărilor reclamanților.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează că în situația în care instanța nu a cercetat și apreciat corespunzător probele prezentate de către reclamanți, concluzia acesteia că „lipsa unor date fixe, stabilite prin concluzia specialiștilor, instanța de judecată este în imposibilitate de a se pronunța asupra suprafețelor din bunurile imobile pentru fiecare pârât în parte”, este în primul rând prematură, cât și neîntemeiată. În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind întemeiate argumentele recurenților că instanțele inferioare nu au reținut că obiectul cererii formulate este: Obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate.

Respectiv, obiectul litigiului în raport cu probele prezentate este o dispută asupra liniei de hotar, esența litigiului fiind retragerea pârâților de pe terenul public și ne dorința ultimilor de a se trage de pe acest teren la linia hotarului. Mai mult ca atât, acest fapt nu poate justifica concluzia instanțelor inferioare că, ne fiind o claritate asupra suprafețelor ocupate este imposibilă dispunerea retragerii gardurilor la linia de hotar a fiecărui pârât. În acest context, Colegiul reține că la caz sunt pertinente și prevederile art. 315 alin. (1), art. 374 al.

(1) și art. 393 alin. (1) Cod civil, conform cărora proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului, fiind în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia, iar la rejudecarea pricinii instanța de apel, după ce va aprecia probatoriului prezentat de reclamanți - conform normelor procedurale invocate anterior, urmează să se expună argumentat inclusiv cu referire la aplicabilitatea acestor prevederi legale în temeiul cărora reclamanții și-au fundamentat acțiunea. Mai mult ca atât, Colegiul reține ca fiind relevant la caz și faptul că conform procesului verbal al ședinței instanței de apel din 22.12.2016 (f.d.

63-64 Vol. III) intimații/pârâții Mocanu Dorin, Cassir Dmitri și Gasparean Raisa au recunoscut că au strămutat gardurile pe terenul public, respectiv instanța de judecată în respectivele circumstanțe urma să aplice prevederile art. 131 alin. (4) CPC potrivit căruia dacă o parte recunoaște în ședință de judecată sau în cadrul îndeplinirii delegației judiciare faptele pe care cealaltă parte își întemeiază pretențiile sau obiecțiile, aceasta din urmă este degrevată de obligația dovedirii lor, recunoașterea se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată. În astfel de circumstanțe, Colegiul reține că decizia contestată nu întrunește condițiile de legalitate prevăzute la art. 239 CPC, potrivit cărora „Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată”. În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept enunțate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea pricinii în ordine de apel a avut loc în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel, nu întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, fiind încălcat și principiul nemijlocirii.

Or, în conformitate cu art. 25 alin.(1) CPC, „Instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de judecată”.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la judecarea pricinii în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul și de a casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea pricinii civile la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul temeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) CPC, ca în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă.

Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu argumentele părților, circumstanțele pricinii, probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios. Astfel, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul. Se casează decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2016, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or.

Cahul, Consiliul Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Ciobanu Constantin, Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Doina Zinaida, Mocanu Dorin, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului - Bulala Măria, Ciobanu Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroinbank” SA, Oficiul Teritorial Cadastral Cahul privind strămutarea gardurilor de pe terenul public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Maria Ghervas Oleg Sternioală Mariana Pitic Ion Druță