2ra-943/17 — revendicarea terenului

2ra-943/17 — revendicarea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Judecătoria Cahul Dosarul nr. 2ra-943/17

Judecător: I. Gorlenco

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul

Judecători: G. Varvin, R. Petrov, I. Dănăilă

DECIZIE

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Maria Ghervas, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Ion Druță

examinând recursul declarat de către Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria

orașului Cahul,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or.

Cahul, Consiliul Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju

Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana,

Secrieru Constantin, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga,

Ciobanu Constantin, Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida, Mocanu

Dorin, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin,

Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei,

Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga,

Șalari Vladimir, Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu

Nicolae, Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului - Bulala Maria,

Ciobanu Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroinbank” SA,

Oficiul Teritorial Cadastral Cahul privind strămutarea gardurilor de pe terenul

public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2016 prin care a

fost respins ca nefondat apelul declarat de Primăria și Consiliul Orășenesc Cahul,

fiind menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 13 septembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 18 martie 2015, Primăria orașului Cahul (ulterior alăturându-se în

calitate de coreclamant și Consiliul orășenesc Cahul), a depus cererea de chemare

în judecată împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena,

Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin,

Ceptureanu Gheorghii, Dermenji Fiodor, Dermenji Măria, Protasova Olga,

Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Podaru Mariana, Bulala Andrei,

Guglea Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Valerii și Ciobanu Constantin privind

revendicarea terenului proprietate publică (f.d. 3-5, vol. I), potrivit căreia a fost

solicitat:

- obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul public de pe str.

Spirin din or. Cahul, prin strămutarea gardurilor de pe terenul public la hotarele

terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate.

- examinarea prezentei cereri în mod prioritar.

În motivarea acțiunii s-a reținut că, Consiliul Orășenesc Cahul a inițiat

realizarea proiectului de reabilitare a str. I. Spirin din or. Cahul, iar la demararea

lucrărilor, s-a constatat că pârâții ilegal au strămutat gardurile de pe hotarele care

marchează terenurile lor pe terenul proprietate publică.

S-a mai invocat și faptul că pârâții ilegal posedă terenul public, creând astfel

obstacole la efectuarea lucrărilor de reabilitare a străzii, inclusiv trotuarul, fiind

preavizați despre necesitatea eliberării terenului prin strămutarea gardurilor la

hotar, însă au fost lăsate fără soluționare, fiind invocate prevederile art. 2 alin. (1),

art. (9) a Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și

delimitarea lor.

În aceiași zi, la data de 18 martie 2015 (f.d. 5-6, vol. II), Primăria orașului

Cahul, a mai depus o cererea de chemare în judecată similară privind

revendicarea terenului proprietate publică împotriva Șerbina Anna, Miron

Tatiana, Petroe Vera, Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac

Constantin, Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel

Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov

Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir,

Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun

Valentin, potrivit căreia a fost solicitat:

- obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul public de pe str. I.

Spirin din or. Cahul, prin strămutarea gardurilor de pe terenul public la hotarele

terenurilor care le aparține cu drept de proprietate.

- examinarea prezentei cereri în mod prioritar.

În motivarea acțiunii s-a reținut că, Consiliul Orășenesc Cahul a inițiat

realizarea proiectului de reabilitare a str. I. Spirin din or. Cahul, iar la demararea

lucrărilor, s-a constatat că pârâții samavolnic au strămutat gardurile de pe hotarele

care marchează terenurile lor de terenul proprietate publică de pe această stradă,

mărindu-și astfel terenurile din contul terenului public.

S-a mai menționat că pârâții ilegal posedă terenul public, creând astfel

obstacole la efectuarea lucrărilor de reabilitare a străzii, inclusiv trotuarul, fiind

preavizați despre necesitatea eliberării terenului prin strămutarea gardurilor la

hotar, însă au fost lăsate fără soluționare, fiind invocate prevederile art. 2 alin. (1),

art. (9) a Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și

delimitarea lor.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 09 iulie 2015 (f.d. 60-61, vol. I), a

fost admis renunțul reclamantului la capătul de cerere împotriva lui Ceptureanu

Gheorghii, Dermenji Feodor, Dermenji Măria, Podaru Mariana, Bulala Andrei,

Guglea Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Vasilii, cu privire la revendicarea

terenului proprietate publică, iar la procesul în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a Primăriei or. Cahul împotriva lui Ceptureanu Gheorghii,

Dermenji Feodor, Dermenji Măria, Podaru Mariana, Bulala Andrei, Guglea

Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Vasilii, cu privire la revendicarea terenului

proprietate publică, s-a încetat.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 24 august 2015 (f.d. 201-202, vol. I)

s-a dispus atragerea Oficiului Teritorial Cadastral Cahul în calitate de intervenient

accesoriu în pricina civilă înaintată de Primăria or. Cahul împotriva lui Nistirenco

Damian, Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina,

Paziuc Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Răileanu Andrei, Perju Ion,

Neniceas Olga, Podaru Mariana, Ciobanu Constantin privind revendicarea

terenului proprietate publică.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 18 noiembrie 2015 (f.d. 166, vol. II)

s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii: Croitoru Gheorghe Vasile,

Doina Zinaida Ion, Mocanu Dorin Mihail, Ivanova Svetlana Alexandru, Ivanova

Irina Constantin, BC „Moldova-Agroinbank” SA pentru a participa în procesul

civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria orașului

Cahul împotriva Șerbina Arma, Miron Tatiana, Petroe Vera, Gherasimenco

Victor, Avercova Anastasia pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Primăria orașului Cahul lui Șerbina Ana, Miron Tatiana, Petroe Vera,

Danilicenco Ana, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin,

Gherasimenco Victor, Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel Valentina,

Călin Elena, Gasiev Elena, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin,

Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Mariana,

Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin cu privire la

revendicarea terenului proprietate publică.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 18 noiembrie 2015 (f.d. 167, vol. II)

s-a atras Consiliul orășenesc Cahul în calitate de intervenient accesoriu în

procesul civil înaintat la cererea de chemare în judecată a Primăriei orașului

Cahul împotriva lui Șerbina Anna, Miron Tatiana, Petroe Vera, Gherasimenco

Victor, Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel Valentina, Călin Elena,

Gasiev Elena, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo

Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Mariana, Șalari

Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin cu privire la

revendicarea terenului proprietate publică.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 27 noiembrie 2015 (f.d. 207-209, vol.

I) s-a dispus atragerea în calitate de coreclamant Consiliul Orășenesc Cahul în

pricina civilă înaintată de Primăria or. Cahul împotriva lui Nistirenco Damian,

Perju Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc

Ioana, Secrieru Constantin, Protasova Olga, Răileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas

Olga, Podaru Mariana, Ciobanu Constantin privind revendicarea bunului

proprietate publică.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 aprilie 2016 (f.d. 179, vol. II)

acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria orașului

Cahul împotriva lui Șerbina Anna, Miron Tatiana, Petroe Vera, Danilicenco

Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gherasimenco Victor,

Avercova Anastasia, Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev

Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru,

Morari Elena, Șalari Olga, Șalari Vladimir, Șalari Marina, ilari Grigore, Chirova

Liudmila, Hodinitu Nicolae, Uzun Valentin cu privire la revendicarea terenului

proprietate publică cu nr. 2-337/2015 și acțiunea civilă cererea de chemare în

judecată a Primăriei orașului Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju

Tamara, Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin,

Ceptureanu Gheorghii, Dermenji Fiodor, Dermenji Măria, Protasova Olga,

Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Podara Mariana, Bulala Andrei,

Guglea Tatiana, Gorduz Olga, Țurcanenco Valerii, Ciobanu Constantin cu privire

la revindecarea terenului proprietate publică, cu nr. 2-319/2015, au fost conexate

într-un singur dosar.

La data de 06 iunie 2016, reprezentantul reclamanților Ștefan Mîndru a

înaintat cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată cu privire la

revendicarea terenului public (f.d. 185, vol. I) potrivit căreia a solicitat admiterea

acțiunii și atragerea în calitate de copârâți pe Perju Victor, r. Cahul str. I. Spirin

73, Croitorul Gheorghe or. Cahul str. Spirin 70, Donea Zinaida or. Cahul str. I.

Spirin 76, Mocanu Dorin or. Cahul str. I. Spirin 101.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 iunie 2016 (f.d. 219-221, vol. I) s-a

admis cererea suplimentară formulată de Primăria or. Cahul privind atragerea în

calitate de copârât pe Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida și Mocanu

Dorin.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 iunie 2016 (f.d. 222-224, vol. I) s-a

atras Măria Bulala și Ciobanu Elena în calitate de intervenient accesoriu de partea

pârâtului.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 iulie 2016 (f.d. 165a, vol. II) a fost

admis renunțul reclamantului Primăria or. Cahul la pretențiile înaintate față de

Șerbina Anna, Miron Tatiana, Petroe Vera, Gherasimenco Victor, Avercova

Anastasia.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 13 septembrie 2016 (f.d. 243-248, vol.

I):

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or. Cahul,

Consiliul Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara,

Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru

Constantin, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Ciobanu

Constantin, Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida, Mocanu Dorin,

Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin,

Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei,

Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga,

Șalari Vladimir, Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu

Nicolae, Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului Bulala Măria,

Ciobanu Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroindbank”

SA, Oficiul Teritorial Cadastral Cahul privind revendicarea terenului proprietate

publică, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2016 (f.d. 67-81, vol.

III):

- S-a respins ca nefondat apelul declarat de Primăria și Consiliul Orășenesc

Cahul.

-S-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul din 13 septembrie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or. Cahul și Consiliul

Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara, Scraba Elena,

Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru Constantin,

Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Ciobanu Constantin,

Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Donea Zinaida, Mocanu Dorin, Danilicenco

Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin, Gasparean Raisa,

Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei, Gasiev Iurii,

Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Salari Olga, Salari

Vladimir, Salari Marina, Salari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu Nicolae,

Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului Bulala Măria, Ciobanu

Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroinbank” SA, Oficiul

Teritorial Cadastral Cahul privind revindecarea terenului proprietate publică.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 07 februarie 2017, în termenul

prevăzut de lege, Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul au

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Cahul din 22 decembrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Cahul din 13 septembrie

2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată depusă de Consiliul orășenesc Cahul și Primăria orașului Cahul

împotriva pârâților, privind revendicarea terenului public.

În motivarea recursului, recurenții au invocat că decizia Curții de Apel Cahul

este pasibilă de a fi casată, având în vedere că instanțele ierarhic inferioare, nu au

aplicat legea care se impunea de a fi aplicată în speță, menționând că drept

argument în respingerea cererii de chemare în judecată a servit concluzia eronată

a instanței de fond, menținută de instanța de apel că reclamanții nu au probat

faptul că pârâții au acaparat samavolnic din terenul public, nu au prezentat probe

referitor la suprafața acaparată, deși pârâții au solicitat implicarea unor specialiști

și prezentarea concluziilor referitor la suprafețele ocupate.

În aceiași ordine de idei, s-a invocat că instanțele nu au reținut că obiectul

cererii formulate este: Obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul

public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate. Deci, după

cum se observă obiectul litigiului iscat în raport cu probele cauzei indică cu

certitudine asupra faptului că între reclamanți și pârâți nu este o dispută asupra

liniei de hotar, esența litigiului fiind retragerea pârâților de pe terenul public și ne

dorința ultimilor de a se trage de pe acest teren la linia hotarului.

S-a mai invocat și faptul că, simpla exercitare a unei posesii, asupra unei

părți a terenului, îngrădit de către intimați care nu corespunde cu suprafața și

parametrii terenului fiecăruia, indicat în titlurile lor de proprietate conform

planurilor lor cadastrale, nu au nici o relevanță sub aspectul probei dreptului lor

de proprietate asupra acestui teren. Acest fapt nu poate justifica concluzia

instanțelor inferioare că, ne fiind o claritate asupra suprafețelor ocupate este

imposibilă dispunerea retragerea la linia de hotar.

În acest context de circumstanțe, au invocat recurenții că la caz urmau a fi

aplicate prevederile art. 315 alin. (1), art. 374 al. (1) și art. 393 alin. (1) Cod

civil, conform cărora proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de

dispoziție asupra bunului, fiind în drept să-și revendice bunurile aflate în

posesiunea nelegitimă a altuia, și poate cere proprietarului de teren vecin să ia

parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar

deteriorat.

Au mai invocat recurenții și faptul că pornind de la prevederile art. 21 al

Codului Funciar, deținătorii de terenuri nu au dreptul la folosința lor, până când

primăria, în cazul atribuirii de către aceasta a terenurilor proprietate publică a

unităților administrativ teritoriale, nu va stabili hotarele terenurilor în natură (pe

loc). Părțile au recunoscut că au depășit linia de hotar și folosesc terenurile

publice fără ca ultimul să le fie atribuit lor de către Primăria orașului Cahul.

Totodată s-a reiterat că conform art. 374 al. (1) Cod civil, proprietarul este în

drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia iar conform

art. 377 Cod civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile

învecinate, pe lângă respectarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege,

trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil

de unde se pot produce influențe reciproce. În acest context s-a menționat că, la

judecarea cauzei intimații/pârâții au recunoscut că au strămutat gardurile pe

terenul public, dar solicită instanțelor de a menține această depășire.

Prin urmare instanțele în atare circumstanțe erau impuse de a aplica rigorile

art. 131 alin. (4) CPC potrivit cărui: Dacă o parte recunoaște în ședință de

judecată sau în cadrul îndeplinirii delegației judiciare faptele pe care cealaltă parte

își întemeiază pretențiile sau obiecțiile, aceasta din urmă este degrevată de

obligația dovedirii lor. Recunoașterea se consemnează în procesul-verbal al

ședinței de judecată. Recunoașterea expusă în scris se anexează la materialele

dosarului.

Concluzionând, au menționat recurenții că speței supuse judecății îi sunt

aplicabile normele dreptului material citate supra iar în consecință este cert că la

judecarea apelului instanța nu a aplicat legea care se impunea de a fi aplicată dar a

aplicat legea care nu trebuia aplicată (art. 432 alin. (2) lit. a) și b) CPC) și prin

urmare concluzia instanței că reclamanții nu au adus probe că pârâții au depășit

hotarul este lipsită de temei juridic.

La 28 aprilie 2017 intimatul Cozel Valentin a prezentat referință pe

marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.

La 03 mai 2017 intimata Paziuc Ioana a prezentat referință pe marginea

recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.

La 10 mai 2017 intimații Pasat Anastasia, Cassir Dmitri și Ivanov

Constantin au prezentat referințele pe marginea recursului declarat, solicitând

respingerea acestuia ca nefondat, inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2017, recursul înaintat

de Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul a fost declarat admisibil.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu

materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează:

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, „Instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs”.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, „Săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Studiind decizia contestată în raport cu materialele cauzei, Colegiul constată

că instanța de apel a examinat superficial cauza dedusă judecății. În acest sens,

Colegiul reține că instanța de apel în virtutea caracterului devolutiv al apelului,

urma să prejudece fondul cauzei.

În conformitate cu art. 376 alin. (1) CPC, „Dispozițiile de procedură privind

judecarea pricinilor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în

măsura în care nu sânt contrare dispozițiilor prezentului capitol”.

În conformitate cu art. 373 alin. (2) CPC, „În limitele apelului, instanța de

apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar

în instanță de apel de către participanții la proces”.

Colegiul reiterează că, instanța de apel avea obligația de a da un răspuns cert

referitor la pertinența unui înscris sau altuia, în condițiile când este obligată să

reflecte în hotărâre motivele, pertinența, admisibilitatea, veridicitatea probelor și

toate probele în ansamblu, legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea

pricinii, concluziile sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,

precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din

prevederile art. 130 alin.(4) Cod de procedură civilă.

De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția

doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie sa analizeze cauza și să răspundă

argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că atât instanța de fond cât și

cea de apel au constatat că reclamanții, cu titlu de probe întru confirmarea acțiunii

au prezentat:

-Actului de constatare din 14 ianuarie 2015 (f.d. 6, vol. I), conform căruia

membrii comisiei au constatat acapararea samavolnică a terenului public prin

construcția neautorizată a gardurilor și a construcțiilor auxiliare de către cetățenii

locuitorii str. Spirin, str. M. Kogălniceanu, str. Hr. Botev, str. M. Koțiubinski, str.

M. Crasnov;

-Planul care indică proprietatea pârâților și cel acaparat (f.d.7, vol. I);

-Lista locatarilor orașului Cahul privind înmânarea avizelor repetate de

eliberare a terenului public, cu indicarea suprafețelor ocupate abuziv. (f.d. 84, vol.

I);

-Planului geometric eliberat de SRL „Psitogeg” al străzii I. Spirin or. Cahul

unde este reflectată suprafața și hotarele generale a bunurilor imobile. (f.d. 86-

87).

Totodată, Colegiul reține că contrar prevederilor art. 130 alin. (4) Cod de

procedură civilă, instanțele inferioare nu au reflectat în hotărâre motivele,

pertinența, admisibilitatea și veridicitatea probelor menționate anterior, indicând

doar faptul că „în cazul în care se solicită obligarea strămutării gardurilor de pe

terenul public, reclamantul este obligat să demonstreze instanței de fond, ce

porțiune de teren a ocupat fiecare pârât, întrucât doar în acest caz se poate

demonstra faptul ocupării ilegale a porțiunii de teren și instanța poate cert și

vizibil să constate și să examineze solicitările invocate.”, astfel, fără a aprecia în

nici într-un fel probele anexate de către reclamant, instanțele le-au considerat ca

fiind insuficiente în sensul solicitărilor reclamanților.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează că în situația în care instanța nu a

cercetat și apreciat corespunzător probele prezentate de către reclamanți,

concluzia acesteia că „lipsa unor date fixe, stabilite prin concluzia specialiștilor,

instanța de judecată este în imposibilitate de a se pronunța asupra suprafețelor

din bunurile imobile pentru fiecare pârât în parte”, este în primul rând

prematură, cât și neîntemeiată.

În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind întemeiate argumentele

recurenților că instanțele inferioare nu au reținut că obiectul cererii formulate

este: Obligarea pârâților de a elibera, pe cont propriu, terenul public la hotarele

terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate. Respectiv, obiectul litigiului

în raport cu probele prezentate este o dispută asupra liniei de hotar, esența

litigiului fiind retragerea pârâților de pe terenul public și ne dorința ultimilor de a

se trage de pe acest teren la linia hotarului. Mai mult ca atât, acest fapt nu poate

justifica concluzia instanțelor inferioare că, ne fiind o claritate asupra suprafețelor

ocupate este imposibilă dispunerea retragerii gardurilor la linia de hotar a fiecărui

pârât.

În acest context, Colegiul reține că la caz sunt pertinente și prevederile art.

315 alin. (1), art. 374 al. (1) și art. 393 alin. (1) Cod civil, conform cărora

proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului,

fiind în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia, iar

la rejudecarea pricinii instanța de apel, după ce va aprecia probatoriului prezentat

de reclamanți - conform normelor procedurale invocate anterior, urmează să se

expună argumentat inclusiv cu referire la aplicabilitatea acestor prevederi legale

în temeiul cărora reclamanții și-au fundamentat acțiunea.

Mai mult ca atât, Colegiul reține ca fiind relevant la caz și faptul că conform

procesului verbal al ședinței instanței de apel din 22.12.2016 (f.d. 63-64 Vol. III)

intimații/pârâții Mocanu Dorin, Cassir Dmitri și Gasparean Raisa au recunoscut

că au strămutat gardurile pe terenul public, respectiv instanța de judecată în

respectivele circumstanțe urma să aplice prevederile art. 131 alin. (4) CPC

potrivit căruia dacă o parte recunoaște în ședință de judecată sau în cadrul

îndeplinirii delegației judiciare faptele pe care cealaltă parte își întemeiază

pretențiile sau obiecțiile, aceasta din urmă este degrevată de obligația dovedirii

lor, recunoașterea se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată.

În astfel de circumstanțe, Colegiul reține că decizia contestată nu întrunește

condițiile de legalitate prevăzute la art. 239 CPC, potrivit cărora „Hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază

hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele

cercetate în ședință de judecată”.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept enunțate

supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că examinarea pricinii în ordine de apel a avut loc

în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel, nu

întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, fiind încălcat și

principiul nemijlocirii.

Or, în conformitate cu art. 25 alin.(1) CPC, „Instanța trebuie să cerceteze

direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților,

depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și explicațiile

specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să

audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită

hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și

verificate în ședință de judecată”.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă

la judecarea pricinii în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Consiliul

orășenesc Cahul, și Primăria orașului Cahul și de a casa integral decizia instanței

de apel, cu restituirea pricinii civile la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma argumentelor și

probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile

art. 130 alin. (1) CPC, ca în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă.

Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în

coraport cu argumentele părților, circumstanțele pricinii, probele administrate și

cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

Astfel, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Consiliul orășenesc Cahul, și Primăria

orașului Cahul.

Se casează decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2016, emisă în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or. Cahul,

Consiliul Orășenesc Cahul împotriva lui Nistirenco Damian, Perju Tamara,

Șcraba Elena, Mironescu Valeriu, Mihalachi Ecaterina, Paziuc Ioana, Secrieru

Constantin, Protasova Olga, Raileanu Andrei, Perju Ion, Neniceas Olga, Ciobanu

Constantin, Perju Victor, Croitoru Gheorghe, Doina Zinaida, Mocanu Dorin,

Danilicenco Anna, Pasat Anastasia, Cassir Dmitrii, Chiriac Constantin,

Gasparean Raisa, Cozel Valentin, Călin Elena, Gasiev Valentina, Gasiev Serghei,

Gasiev Iurii, Ivanov Constantin, Hagioglo Alexandru, Morari Elena, Șalari Olga,

Șalari Vladimir, Șalari Marina, Șalari Grigore, Chirova Liudmila, Hodinitu

Nicolae, Uzun Valentin, intervenient accesoriu de partea pârâtului - Bulala Măria,

Ciobanu Elena, Ivanova Svetlana, Ivanova Irina, BC „Moldova-Agroinbank” SA,

Oficiul Teritorial Cadastral Cahul privind strămutarea gardurilor de pe terenul

public la hotarele terenurilor care le aparțin cu drept de proprietate, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Maria Ghervas

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Ion Druță