2ra-980/17 — apărarea demnității, onoarei și reputației profesionale

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-980/17 Judecător: L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, I. Cimpoi, A. Minciună Î N C H E I E R E 14 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Maria Ghervas, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Filipov Vadim în interesele lui Dodon Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Dodon împotriva lui Valentin Crîlov și Veronica Abramciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 prin care s-a respins apelul declarat de către Igor Dodon, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 22 septembrie 2016, prin care s-a admis cererea depusă de Valentin Crîlov privind recuperarea cheltuielilor de judecare a pricinii, c o n s t a t ă: La data de 03 iulie 2013 Igor Dodon s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Crîlov și Veronica Abramciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a aflat despre declarațiile făcute de Valentin Crîlov și Veronica Abramciuc la data publicării acestora și anume, la 30 mai 2013, 31 mai 2013 și 01 iunie 2013, pe care pârâții le-au oferit în interviu pentru portalurile electronice a unor surse mass-media. Reclamantul a invocat că Veronica Abramciuc a făcut declarații pentru Komsomoliskaia Pravda, Allnews, Unimedia, Publika, Alfanews, Politicom, Point, Europa Liberă, Moldavsckie Vedomosti și Moldnews Publika TV, iar Valentin Crîlov pentru TV 7, Tribuna, Moldnews, Gagauz Info, ESP, NOI.md.

A mai indicat reclamantul și faptul că pârâții au răspândit informații defăimătoare, fără substrat factologic despre dânsul, afirmând că acesta ar fi un atacator radier, a uzurpat puterea în partid și promovează careva valori antidemocratice și incompatibile cu valorile partidului. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 iunie 2015 a fost admisă cererea Veronicăi Abramciuc, s-a încetat procesul civil, intentat la acțiunea lui Igor Dodon împotriva lui Valentin Crîlov și Veronicăi Abramciuc cu privire la defăimare, în capătul pretențiilor formulate față de Veronica Abramciuc. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 iunie 2015, s-a respins acțiunea înaintată de Igor Dodon împotriva lui Valentin Crîlov privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015 a fost respinsă cererea de apel depusă de către avocatul Filipov Vadim în interesele lui Igor Dodon și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 iunie 2015. Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2016 recursul declarat de Igor Dodon prin intermediul avocatului Maxim Lebedinschi a fost declarat inadmisibil. Prin hotărârea suplimentară emisă de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău din 22 septembrie 2016, s-a admis cererea pârâtului Valentin Crîlov și s-a dispus încasarea de la Igor Dodon, a cheltuielilor de judecare a pricinii în sumă de 1930,60 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 s-a respins apelul declarat de către Igor Dodon, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 septembrie 2016, prin care s-a admis cererea depusă de Valentin Crîlov privind recuperarea cheltuielilor de judecare a pricinii. Nefiind de acord cu decizia menționată, la data de 20 decembrie 2016, în termenul prevăzut de lege, Filipov Vadim în interesele lui Dodon Igor a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 și a hotărârii Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău din 22 septembrie 2016 cu pronunțarea unei decizii noi sau trimiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a invocat că nici pârâtul Dodon Igor și nici reprezentantul acestuia nu au fost legal citați pentru a participa la judecarea pricinii în instanța de fond, circumstanță care a fost invocată în instanța de apel. A mai invocat reprezentantul recurentului că solicitările privind încasarea cheltuielilor suportate de către pârât în legătură cu audierea martorilor, au fost înaintate abia la faza susținerilor orale, și, având în vedere prevederile art. 94 CPC, urmau a fi respinse de către instanțele inferioare. Totodată, s-a invocat și faptul că probele prezentate de către pârâtul Crîlov Valentin în vederea probării cheltuielilor suportate, și anume bonurile fiscale, nu corespund cu data când au avut loc ședințele de judecată.

La 12 mai 2017 intimatul Valentin Crîlov a prezentat o referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea cererii de recurs ca ilegală și neîntemeiată. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Filipov Vadim în interesele lui Dodon Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or reprezentantul recurentului nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Filipov Vadim în interesele lui Dodon Igor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Filipov Vadim în interesele lui Dodon Igor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Maria Ghervas Ion Druță