2r-421/20 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale

2r-421/20 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r-421/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de apel Bălți (Jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

D E C I Z I E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Dorin Chirtoacă, reprezentat de avocatul

Tatiana Iovu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Dorin

Chirtoacă împotriva lui Igor Dodon, intervenient accesoriu Postul de televiziune

Pro-TV cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,

împotriva încheierii din 15 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

nu s-a dat curs cererii de apel și încheierii din 16 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de către Dorin Chirtoacă,

c o n s t a t ă :

La 15 iunie 2014, Dorin Chirtoacă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale.

Dorin Chirtoacă a solicitat recunoașterea ca ponegritoare informația cu privire

la faptul că dânsul în calitate de Primar General al mun. Chișinău este implicat în

scheme de corupție, delapidarea banilor publici, trafic de influență și protecționism,

în special frazele: „Monitorul oficial care le spune foarte clar că compania SC

„Carpat Belaz Servicie” SRL are 11 persoane fizice”, „firma a fost creată pentru

această operațiune”, „cei care i-au 2 milioane jumătate de euro comision în România,

având cetățenia acestui stat și pregătesc poate voaiaje și rendevuuri după Primărie

unde vor fi la sigur nu au decât să o facă”, „multiple cazuri de corupție înregistrate

la Primăria mun. Chișinău și implicarea directă a Primarului General dlui Dorin

Chirtoacă în schemele de corupție și trafic de influență”, „schemă frauduloasă de

procurare a troleibuzelor cu implicarea firmelor din România” și obligarea pârâtului

de a dezminți în același mod informația răspândită, cu încasarea din contul acestuia

a prejudiciului moral în sumă de 125000000 euro, care vor fi utilizați în întregime

pentru procurarea a 100 de troleibuze pentru mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Dorin

Chirtoacă.

1

La 21 august 2017, Dorin Chirtoacă a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

de apel depusă de către Dorin Chirtoacă și s-a casat hotărârea din 21 iulie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauza fiind restituită spre rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Postul de televiziune

Pro-TV (f.d. 118-119).

Prin hotărârea din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Dorin Chirtoacă.

La 06 martie 2019, Dorin Chirtoacă, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii 07 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând scutirea de la plata taxei de stat, admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

lui Dorin Chirtoacă de scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel

și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate

și bonul de plată a taxei de stat în sumă de 18750 lei, fiindu-i acordat termen 10 zile,

din momentul recepționării încheierii. S-a explicat apelantului că dacă nu va lichida

neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită.

La 26 noiembrie 2019, Dorin Chirtoacă, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu

a depus cerere de apel motivată, anexând copia confirmării de achitare a taxei de stat

în sumă de 600 lei. Totodată, apelantul a depus o nouă cerere de scutire parțială de

la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea lui Dorin Chirtoacă cu privire la scutirea de la plata taxei de

stat, fiindu-i acordat apelantului termen suplimentar de 30 de zile, pentru a prezenta

dovada de plată a taxei de stat. S-a explicat apelantului că dacă nu va lichida

neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită.

Prin încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Dorin Chirtoacă, deoarece apelantul nu a lichidat

neajunsurile în termenul acordat.

La 02 iulie 2020, Dorin Chirtoacă, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a

declarat recurs împotriva încheierii din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și a încheierii din 15

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, la 19 iunie 2020, pe pagina

web Portalul național al instanțelor de judecată a aflat despre încheierea din 16

martie 2020, prin care i-a fost restituită cererea de apel. Din conținutul încheierii

recurate a aflat despre existența încheierii din 15 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

2

Dorin Chirtoacă a relatat că atât încheierea din 15 ianuarie 2020, cât și

încheierea din 16 martie 2020 sunt ilegale și urmează a fi casate, cu restituirea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel. Or, art. 100 alin. (1) Cod de procedură civilă,

obligă instanțele să depună toată diligența ca actele de procedură emise să fie

comunicate părților sau persoanelor interesate.

Astfel, recurentul a invocat că nu a cunoscut despre faptul că i-a fost respinsă

cererea de scutire de la pata taxei de stat, deoarece actul judecătoresc nu a fost

comunicat și nici publicat, astfel, nu i-a fost acordată posibilitatea de a-și exercita

dreptul său cu referire la calea de atac.

Dorin Chirtoacă a mai specificat că nu i se poate imputa lipsa de diligență,

deoarece acțiunile instanței de apel nu au fost consecvente și în concordanță cu

termenii de procedură în emiterea și comunicarea actelor de dispoziție.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Prin scrisoarea nr. 5114 din 12 iunie 2020, Curtea de Apel Chișinău a expediat

participanților la proces copia încheierii din 16 martie 2020 (f.d. 183), însă date

despre recepționarea actului judecătoresc contestat, la materialele cauzei lipsesc.

Totodată, instanța de recurs menționează că recurentul în cererea de recurs a

indicat că a luat cunoștință cu încheierea contestată la 19 iunie 2020 pe Portalul

național al instanțelor de judecată. Tot aici, se atestă că încheierea din 16 martie

2020, a fost publicată la 18 iunie 2020, pe pagina web Portalul național al instanțelor

de judecată, la compartimentul „Curtea de Apel Chișinău”, „Încheierile instanței”.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră întemeiat și care urmează a fi admis, casată încheierea din 15 ianuarie

2020 și încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, la faza primirii spre examinare a cererii de apel.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și

să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema

soluționată prin încheierea casată.

Din materialele dosarului rezultă că, la 15 iunie 2014, Dorin Chirtoacă a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Dodon cu privire la apărarea

onoarei, demnității și reputației profesionale.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanța prin hotărârea

din 07 februarie 2019 a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Dorin

Chirtoacă (f.d. 140, 144-150).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 06 martie 2019, Dorin

Chirtoacă, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a depus cerere de apel nemotivată

3

împotriva hotărârii 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând scutirea de la plata taxei de stat, admiterea apelului, casarea hotărârii

contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 142).

În conformitate cu art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În corespundere cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea

este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la

repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la

proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

lui Dorin Chirtoacă de scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel

și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate

și bonul de plată a taxei de stat în sumă de 18750 lei, fiindu-i acordat termen 10 zile,

din momentul recepționării încheierii. S-a explicat apelantului că dacă nu va lichida

neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită (f.d. 157-160).

Conform scrisorilor de însoțire din 15 octombrie 2019 și 15 noiembrie 2019,

se atestă faptul că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului și

avocatului Tatiana Iovu copia încheierii din 20 iunie 2019, prin care nu s-a dat curs

cererii de apel (f.d. 161-163), fiind recepționată de către avocatul Tatiana Iovu la 19

noiembrie 2019, iar de către Dorin Chirtoacă la 29 noiembrie 2019 (f.d. 164-165).

Instanța de recurs menționează că, la 26 noiembrie 2019, Dorin Chirtoacă,

reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a depus cerere de apel motivată, anexând copia

confirmării de achitare a taxei de stat în sumă de 600 lei. Totodată, apelantul a depus

o nouă cerere de scutire parțială de la plata taxei de stat (f.d. 166-172).

Astfel, prin încheierea din 15 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins ca neîntemeiată cererea lui Dorin Chirtoacă cu privire la scutirea de la plata

taxei de stat, fiindu-i acordat apelantului termen suplimentar de 30 de zile, pentru a

prezenta dovada de plată a taxei de stat. S-a explicat apelantului că dacă nu va lichida

neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită (f.d. 178a-179).

Din materialele cauzei se atestă că, prin scrisoarea de însoțire din 03 februarie

2020, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentul și a avocatului

acestuia, copia încheierii din 15 ianuarie 2020, prin care nu s-a dat curs cererii de

apel (f.d. 180), însă date despre recepționarea încheierii menționate, la materialele

cauzei lipsesc.

Așadar, instanța de recurs relevă că, în situația în care la materialele cauzei

lipsesc probe care ar confirma recepționarea de către apelantul Dorin Chirtoacă a

copiei încheierii din 15 ianuarie 2020, soluția instanței de apel cu privire la restituirea

apelului, prin încheierea din 16 martie 2020, în legătură cu neîndeplinirea indicațiilor

instanței de judecată, este prematură.

În acest sens, se va reține prevederile art. 100 alin. (1) Cod de procedură civilă,

care indică expres că cererea de chemare în judecată și actele de procedură se

comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

4

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz

de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică

indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure

transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin

delegație judiciară.

La caz, se atestă că instanța de apel nu a pus la dispoziția recurentului-apelant

încheierea din 15 ianuarie 2020, pentru a fi monitorizată și a fi depusă suficientă

diligență pentru a îndeplini în termen indicațiile instanței, acesta lipsind și pe pagina

web al acesteia.

Astfel, luând în considerare cele menționate supra, instanța de recurs constată

că acțiunile instanței de apel nu au fost consecvente în privința comunicării actelor

de procedură, deoarece în cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează

dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței

observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei

părți ca aceste observații și argumente să fie primite spre examinare în mod efectiv.

În conformitate cu art. 26 alin. (2) Cod de procedură civilă,

contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părțile și ceilalți

participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi

poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra

oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de

a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Totodată, instanța de recurs reține că art. 26 alin. (4) Cod de procedură civilă,

prevede că egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și se

asigură de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de

folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra

circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încît nici una dintre părți să nu fie

defavorizată în raport cu cealaltă.

Din sensul normelor de drept citate se deduce că contradictorialitatea și

egalitatea părților se asigură inclusiv prin acordarea posibilității fiecărui participant

la proces de a lua cunoștință cu actele judecătorești pronunțate.

În susținerea acestei opinii se va remarca și faptul că dreptul la o cale de atac

este consfințit și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în

jurisprudența sa constantă Înalta Curte a reiterat că articolul 6 §1 din Convenție nu

garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță. Cu toate acestea,

atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura respectivă va fi

examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare, va constitui un

drept garantat de articolul 6 din Convenție.

Distinct de cele relatate mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul

declarat de Dorin Chirtoacă, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu, de a casa integral

încheierile din 15 ianuarie 2020 și 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii spre

examinare a cererii de apel.

5

În conformitate cu art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Dorin Chirtoacă, reprezentat de avocatul

Tatiana Iovu.

Se casează încheierile din 15 ianuarie 2020 și 16 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Dorin

Chirtoacă împotriva lui Igor Dodon, intervenient accesoriu Postul de televiziune

Pro-TV cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Se restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii

spre examinare a cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6