2rh-123/17 — incasarea datoriei

prima instanță: O. Cojocaru dosarul nr. 2rh-123/17 instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, E. Clim Instanța de recurs: Iu. Sîrcu, S. Moldovan, M. Pitic Î N C H E I E R E 07 iunie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către Eugenia Călin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.13 împotriva Eugeniei Călin, lui Eugen Călin, Liahu X., Liahu A., intervenient accesoriu Societatea pe acțiuni „Termocom” cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, prin care a fost respins recursul declarat de către Eugenia Călin și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 24 aprilie 2013, ÎMGFL nr.13 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Călin, Eugen Călin, Liahu X., Liahu A., intervenient accesoriu SA „Termocom” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza contului personal deschis la ÎMGFL-13 pe numele pârâților, SA „Termocom” în procedura planului a livrat energie termică. Menționează că, pârâții nu achită serviciile prestate, astfel, la data de 01 noiembrie 2012 datoria acestora față de furnizor pentru energia termică constituia suma de 41726,31 lei. Solicită, încasarea de la pârâți în beneficiul reclamantului a datoriei acumulată pentru energia termică fumizată în mărime de 41 726,31 lei și cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 31 ianuarie 2014 a fost admisă acțiunea și încasat în mod solidar din contul Eugeniei Călin, Eugen Călin Liahu X., Liahu A. în beneficiul ÎMGFL nr.13 a sumei de 41 726,13 lei, cu titlu de restanță pentru plata energiei termice până la data de 01 noiembrie 2012 și a sumei de 1251, 79 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de 42 978,10 lei.

La data de 29 martie 2016, Eugenia Călin a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și remiterea pricinii spre rejudecare. 1 Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului și a fost restituit ca tardiv apelul declarat de către Eugenia Călin. La data de 27 decembrie 2016, reprezentantul Eugeniei Călin, avocatul Rodica Pocaznoi a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, a fost respins recursul declarat de către Eugenia Călin și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016. La data de 13 aprilie 2017, Eugenia Călin a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, hotărârii primei instanțe și încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, motivând că despre existența litigiului în cauză a aflat abia la data de 22 februarie 2016, când a venit din București, unde locuiește permanent din a. 1994, la data de 21 martie 2016, prin intermediul oficiului poșta a primit titlul executoriu în cauza dată, iar la data de 29 martie 2016 a primit hotărârea în cauza dată, astfel consideră că termenul de contestate a hotărârii primei instanțe urmează a fi calculat de la data recepționării acesteia.

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, Eugenia Călin a invocat că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute ei anterior, și anume prin refuzul instanței de apel de a examina în fond cererea de apel a fost încălcat flagrant dispozițiile art. 5 alin.(1) Codul de procedură civilă. La data de 25 mai 2017, în adresa intimatelor ÎMGFL nr.13 și SA „Termocom” în procedura planului a fost expediată copiile cererii de revizuire depusă de către Eugenia Călin, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referințelor. Intimatele nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Conform art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente 2 obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de către Eugenia Călin în calitate de circumstanțe noi, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentei anterior, și anume că despre existența litigiului în cauză a aflat abia la data de 22 februarie 2016, când a venit din București, unde locuiește permanent din a. 1994, la data de 21 martie 2016, prin intermediul oficiului poșta a primit titlul executoriu în cauza dată, iar la data de 29 martie 2016 a primit hotărârea în cauza dată, astfel consideră că termenul de contestate a hotărârii primei instanțe urmează a fi calculat de la data recepționării acesteia, precum și că prin refuzul instanței de apel de a examina în fond cererea de apel a fost încălcat flagrant dispozițiile art. 5 alin.(1) CPC, nu constituie noi circumstanțe, care ar permite redeschiderea procesului în sensul art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, or, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017 a fost respins recursul declarat de către Eugenia Călin și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, prin care a fost a fost restituit apelul declarat de către Eugenia Călin, ca fiind depus în afara termenului legal.

De asemenea se reține că, argumentele expuse în cererea de revizuire au constituit deja obiectul discuțiilor în cadrul examinării cererii de recurs depuse de către Eugenia Călin împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016. În acest context, se evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. 3 Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiție, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Eugenia Călin, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. Astfel, având în vedere că motivele invocate de către revizuentă sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Eugenia Călin împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Eugenia Călin împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.13 împotriva Eugeniei Călin, Eugen Călin, Liahu X., Liahu A., intervenient accesoriu Societatea pe acțiuni „Termocom” cu privire la încasarea datoriei. Încheierea nu se spune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic 4