2r -55/17 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- repunerea în termen
2r -55/17 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: V. Negru dosarul nr. 2r-55/17
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu
D E C I Z I E
01 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul – Valeriu Doagă
Judecătorii – Svetlana Filincova, Iuliana Oprea
examinînd cererea de recurs declarată de Pascal Eugeniu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea
Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 17, intervenient accesoriu Societatea
pe Acțiuni „Termocom”, în procedura planului împotriva lui Pascal Eugeniu cu privire
la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 16 octombrie 2013 Întreprinderea Municipală de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 17 (în continuare – ÎMGFL nr.17) s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva lui Pascal Eugeniu, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni
„Termocom” în procedura falimentului, cu privire la încasarea datoriei la serviciul
termic în sumă de 15195,12 lei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că, pe numele pîrîtului, în baza contului personal
deschis la ÎMGFL nr.17, SA „Termocom”, în procedura planului, a livrat energie
termică.
Susține că, pîrîtul nu a achitat serviciile prestate, iar datoria formată la data de 01
martie 2013 constituie suma de 15195,12 lei, pentru energia termică, fapt ce se confirmă
prin informația despre calcularea și achitarea serviciilor locativ-comunale respective.
Astfel, conform art.10, 17, 18 din Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19 februarie
2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sînt obligați să achite la timp serviciile locativ-
comunale, inclusiv consumul de energie termică.
Menționează că, pîrîtul a fost informat prin intermediul facturii lunare și a
reclamației (somației) să-și execute obligațiile, însă nu s-a conformat solicitărilor.
La momentul de față Gestionarul Fondului Locativ și SA „Termocom”, în
procedura planului, se află într-o situație financiară precară creată din cauza rău-
platnicilor, dintre care face parte și pîrîtul.
Solicită încasarea de la Pascal Eugeniu a sumei de 15195,12 lei, cu titlu de datorie
pentru energia termică livrată în perioada 01 noiembrie 2001 – 01 februarie 2013 și a
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 iulie 2014, s-a admis
acțiunea, s-a încasat de la Pascal Eugeniu în beneficiul ÎMGFL nr. 17 cu titlu de datorie
pentru energia termică livrată pentru perioada 01 noiembrie 2001 – 01 martie 2013
suma de 15195,12 lei și cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 555,86 de lei.
La 23 martie 2015, Pascal Eugeniu a depus cererea de apel nemotivată împotriva
hotărîrii primei instanțe, solicitînd repunerea în termen de procedură pentru declararea
apelului, admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărîri cu privire la respingerea acțiunii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015, s-a repus în termen
apelul declarat de către Pascal Eugeniu, ridicată pricina de la examinare în ordine de
apel și restituită în prima instanță, Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău pentru întocmirea
și anexarea hotărîrii motivate din 15 iulie 2014.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, nu s-a dat curs cererii
de apel depuse de către Pascal Eugeniu, fiindu-i acordat apelantului termen pînă la 28
iunie 2016, ora 14.30, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea cererii de
apel motivate. Totodată, s-a explicat apelantului că în cazul în care nu vor fi lichidate
neajunsurile menționate și anume nu va fi depusă cererea de apel motivată, cererea de
apel preventivă va fi restituită.
Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, s-a
acordat apelantului Pascal Eugeniu un termen suplimentar pentru înlăturarea
neajunsurilor stabilite prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 și s-a
stabilit ședința de judecată pentru data de 19 iulie 2016, ora 10.00.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 s-a restituit cererea de
apel depusă de Pascal Eugeniu pentru neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de
apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură
civilă.
La 01 septembrie 2016, Pascal Eugeniu a declarat recurs nemotivat împotriva
încheierii instanței de apel din 19 iulie 2016, solicitînd repunerea în termen de
procedură pentru declararea recursului, admiterea acestuia, casarea încheierii recurate
cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016 s-a respins ca
neîntemeiată cererea lui Pascal Eugeniu cu privire la repunerea în termenul de
procedură pentru declararea recursului și s-a respins recursul declarat de către Pascal
Eugeniu.
La data de 05 septembrie 2016 Pascal Eugeniu a depus cerere de recurs motivată
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 solicitînd repunerea în
termenul de procedură pentru declararea recursului, casarea încheierii instanței de apel
cu restituirea pricinii spre rejudecare.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a emis încheierea recurată
fără a fi citat, încheiere recepționată la data de 30 iulie 2016.
Menționează că, la 29 august 2016 a expirat termenul pentru înaintarea recursului
și deoarece ziua respectivă a fost declarată nelucrătoare, a depus cererea de recurs la
data de 01 septembrie 2016, considerînd că există temeiuri pentru a fi repus în termen
de declarare a recursului, făcînd referire la art.112 alin.(2) din Codul de procedură
civilă.
Susține că, motivarea încheierii recurate este contradictorie și că instanța de apel
nu a stabilit cauza imposibilității recurentului de a fi prezent la examinarea apelului,
invocînd faptul încălcării principiului egalității în fața legii și justiției, anexînd
răspunsul ÎS „Poșta Moldovei” din 12 august 2016.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul neîntemeiat și urmează a fi respins din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Din materialele pricinii rezultă că, la 16 octombrie 2013, ÎMGFL nr.17 a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Pascal Eugeniu, intervenient accesoriu SA
„Termocom”, în procedura falimentului, solicitînd încasarea de la Pascal Eugeniu în
beneficiul ÎMGFL nr.17 a sumei de 15195,12 lei cu titlu de datorie pentru energia
termică livrată pentru perioada 01 noiembrie 2001-01 februarie 2013 și a cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 iulie 2014, s-a admis
acțiunea, s-a încasat de la Pascal Eugeniu în beneficiul ÎMGFL nr. 17 cu titlu de datorie
pentru energia termică livrată pentru perioada 01 noiembrie 2001 – 01 martie 2013
suma de 15195,12 lei și cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 555,86 de lei (f.d.31).
La 23 martie 2015, Pascal Eugeniu a depus cererea de apel nemotivată împotriva
hotărîrii primei instanțe, solicitînd repunerea în termen de procedură pentru declararea
apelului, admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărîri cu privire la respingerea acțiunii (f.d. 35).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015, s-a repus în termen
apelul declarat de către Pascal Eugeniu, ridicată pricina de la examinare în ordine de
apel și restituită în prima instanță, Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău pentru întocmirea
și anexarea hotărîrii motivate din 15 iulie 2014 (f.d. 45-47).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016, nu s-a dat curs cererii
de apel depuse de către Pascal Eugeniu, fiindu-i acordat apelantului termen pînă la 28
iunie 2016, ora 14.30, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea cererii de
apel motivate. Totodată, s-a explicat apelantului că în cazul în care nu vor fi lichidate
neajunsurile menționate și anume nu va fi depusă cererea de apel motivată, cererea de
apel preventivă va fi restituită (f.d. 55-56).
Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 s-a
acordat apelantului Pascal Eugeniu un termen suplimentar pentru înlăturarea
neajunsurilor stabilite prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016 și s-a
stabilit ședința de judecată pentru data de 19 iulie 2016, ora 10.00 (f.d. 61).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 s-a restituit cererea de
apel depusă de Pascal Eugeniu pentru neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de
apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură
civilă (f.d.67-69), fiind recepționată de recurent la data de 08 august 2016 (f.d. 71).
La 01 septembrie 2016, Pascal Eugeniu a declarat recurs nemotivat împotriva
încheierii instanței de apel din 19 iulie 2016, solicitînd repunerea în termen de
procedură pentru declararea recursului, admiterea acestuia, casarea încheierii recurate
cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel (f.d. 74-75).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016 s-a respins ca
neîntemeiată cererea lui Pascal Eugeniu cu privire la repunerea în termenul de
procedură pentru declararea recursului și s-a respins recursul declarat de către Pascal
Eugeniu (f.d. 86-90).
La data de 05 septembrie 2016 Pascal Eugeniu a depus cerere de recurs motivată
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 solicitînd repunerea în
termenul de procedură pentru declararea recursului, casarea încheierii instanței de apel
cu restituirea pricinii spre rejudecare (f.d. 94-95).
În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei
calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
La caz, Colegiul constată că, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii Curții de Apel Chișinău a început să curgă din data de 09 august 2016, ziua
imediat următoare datei recepționării încheierii recurate, fapt confirmat prin recipisa din
08 august 2016 (f.d. 71), iar ultima zi de depunere a cererii de recurs fiind data de 24
august 2016.
În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce
dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de
procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate
documentele respective etc.).
În acest context, instanța de recurs reiterează că, prin prisma prevederilor legale
citate supra rezultă că, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă
persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe veridice, ce confirmă
imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen.
Colegiul reține că, Pascal Eugeniu în cererea de recurs, a solicitat repunerea în
termen de declarare a recursului, însă motivele invocate și probele prezentate în
susținerea poziției cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului nu
justifică omiterea acestuia, or răspunsul ÎS „Poșta Moldovei” nr.Дс922/1521/16 din 12
august 2016 (f.d. 96) demonstrează recepționarea avizului nr. DS2000398749AS din 14
iulie 2016, a priori emiterii încheierii recurate ce datează cu 19 iulie 2016 (f.d.67-69).
Prin urmare, înscrisul respectiv nu este pertinent și util susținerii poziției recurentului cu
privire la repunerea în termen de declarare a recursului.
Astfel, recursul a fost declarat la 05 septembrie 2016, în afara termenului legal
prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă, fără a indica vreun motiv justificativ
și fără anexare a probelor în vederea argumentării omiterii termenului legal, or motivele
invocate în cererea de recurs sunt declarative și nu au un suport probator.
În contextul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că
reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru a
promova recurs urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să
respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă
posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pîrîți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din
cauza timpului scurs (cauza Brumărescu vs România, cauza Marckx vs Belgia).
În cauza Melnic vs Republica Moldova, Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 al
Convenției (securitatea raporturilor juridice) – admiterea, într-o cauză cu privire la
recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără a se expune asupra
obiecției reclamantului că recursul este tardiv.
În lumina celor menționate și avînd în vedere faptul că, recurentul nu a probat
repunerea în termen a recursului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea
lui Pascal Eugeniu cu privire la repunerea în termenul de procedură pentru declararea
recursului și respingerea recursului declarat de Pascal Eugeniu ca fiind tardiv,
circumstanță ce împiedică examinarea recursului în fond, în caz contrar s-ar aduce
atingere dreptului părții adverse la un proces echitabil consacrat de art. 6 CEDO.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge cererea lui Pascal Eugeniu cu privire la repunerea în termenul de
procedură pentru declararea recursului, ca neîntemeiată.
Se respinge cererea de recurs declarată de Pascal Eugeniu, ca fiind tardivă.
Decizia este irevocabilă de la momentul emiterii.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Svetlana Filincova
Iuliana Oprea