2ra-1036/17 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, repararea prejudiciului moral şi material
- Temei legal
- temeiurile declarări recursului
2ra-1036/17 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1036/17
Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – V. Muntean
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, A. Bostan
Î N C H E I E R E
07 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas,
judecători Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală,
examinând admisibilitatea recursului, declarat de Rodica Toporaș în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de către Rodica Toporaș împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Svetlana
Guțu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017,
C O N S T A T Ă :
La 03 iunie 2016 Rodica Toporaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu
privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii,
repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 și material în mărime de 50 000 lei
(f.d.4-5).
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat, că prin decizia Curții de Apel
Chișinău nr. 2a-3136/08 din 09 octombrie 2008 s-a dispus încasarea de la tatăl ei Petru
Topor în beneficiul său ca invalid din copilărie pensia de întreținere a câte 600 lei lunar.
Prin încheierile executorilor judecătorești s-a stabilit că Petru Topor a acumulat restanțe la
achitarea pensiei de întreține, și anume: prin încheierea nr. 064-65/11 din 31 iulie 2011
executorul judecătoresc Igor Dosoftei s-a stabilit o restanța în mărime de 2 078,93 lei, iar
prin încheierea executorului judecătoresc Svetlana Guțu nr. 074-23Rp/al/16 din 11 aprilie
2016 s-a stabilit restanță pentru perioada noiembrie 2013- aprilie 2016 în mărime de
18 000 lei, în total 20 078,93 lei. Consideră, că în perioada noiembrie 2013- aprilie 2016
executorul judecătoresc Svetlana Guțu nu a întreprins nici o acțiune în vederea executării
deciziei Curții de Apel din 09 octombrie 2008, cu toate că debitorul Petru Topor are în
proprietare bunuri mobile și imobile, care puteau fi urmărite în scopul stingerii datoriei
prin ce a fost încălcat termenul rezonabil la executarea hotărârii judecătorești din vina
statului.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 septembrie 2016 a fost
respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către Rodica Toporaș (f.d. 124, 127-
132).
1
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Rodica Toporaș a declarat apel,
solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 septembrie 2016,
cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d. 134-136, 145-146).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 s-a respins apelul declarat
de Rodica Toporaș, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09
septembrie 2016 (f.d. 158, 159 – 164).
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că prima instanță la examinarea
pricinii, corect a stabilit circumstanțele cauzei și legea aplicabilă raporturilor juridice,
motivându-și corespunzător soluția pronunțată.
Instanța de apel a constatat, că debitorul Petru Topor a prezentat bonurile de plată a
pensiei de întreținere stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2008,
fapt ce confirmă achitarea regulată a sumei de 600 lei fiicei Rodica Toporaș. Faptul
achitării se mai atestă și prin fișa de control privind achitarea pensiei de întreținere de
către debitor în beneficiul creditorului pentru anii 2011-2016, iar pentru anul 2016 pensia
pentru întreținere a fost achitată în avans de către debitor, act ce a fost prezentat de
executorul judecătoresc Svetlana Guțu.
La 28 martie 2017 Rodica Toporaș a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d.171-172).
În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că instanțele de judecată au
interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material.
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26
ianuarie 2017, decizia a fost recepționată de Rodica Toporaș la 21 februarie 2017 de la
Curtea de Apel Chișinău (f.d.168).
În aceste circumstanțe recursul depus la data de 28 martie 2017, se consideră depus
în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii
civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Rodica Toporaș este
inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Rodica Toporaș indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de
fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă
recurentei și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul
2
exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că
normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar
alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei
de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de
către Rodica Toporaș asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Rodica Toporaș inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Rodica Toporaș împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 26 ianuarie 2017 în pricina civilă la acțiunea depusă de Rodica Toporaș
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul
judecătoresc Svetlana Guțu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Iurie Bejenaru
Oleg Sternioală
3