2ra-1036/17 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, repararea prejudiciului moral şi material
- Temei legal
- temeiurile declarări recursului
2ra-1036/17 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1036/17 Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – V. Muntean Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, A. Bostan Î N C H E I E R E 07 iunie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas, judecători Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, examinând admisibilitatea recursului, declarat de Rodica Toporaș în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Rodica Toporaș împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, C O N S T A T Ă : La 03 iunie 2016 Rodica Toporaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 și material în mărime de 50 000 lei (f.d.4-5).
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat, că prin decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2a-3136/08 din 09 octombrie 2008 s-a dispus încasarea de la tatăl ei Petru Topor în beneficiul său ca invalid din copilărie pensia de întreținere a câte 600 lei lunar. Prin încheierile executorilor judecătorești s-a stabilit că Petru Topor a acumulat restanțe la achitarea pensiei de întreține, și anume: prin încheierea nr. 064-65/11 din 31 iulie 2011 executorul judecătoresc Igor Dosoftei s-a stabilit o restanța în mărime de 2 078,93 lei, iar prin încheierea executorului judecătoresc Svetlana Guțu nr. 074-23Rp/al/16 din 11 aprilie 2016 s-a stabilit restanță pentru perioada noiembrie 2013- aprilie 2016 în mărime de 18 000 lei, în total 20 078,93 lei.
Consideră, că în perioada noiembrie 2013- aprilie 2016 executorul judecătoresc Svetlana Guțu nu a întreprins nici o acțiune în vederea executării deciziei Curții de Apel din 09 octombrie 2008, cu toate că debitorul Petru Topor are în proprietare bunuri mobile și imobile, care puteau fi urmărite în scopul stingerii datoriei prin ce a fost încălcat termenul rezonabil la executarea hotărârii judecătorești din vina statului. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 septembrie 2016 a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către Rodica Toporaș (f.d. 124, 127- 132). 1 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Rodica Toporaș a declarat apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 09 septembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d. 134-136, 145-146). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 s-a respins apelul declarat de Rodica Toporaș, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 septembrie 2016 (f.d. 158, 159 – 164). În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că prima instanță la examinarea pricinii, corect a stabilit circumstanțele cauzei și legea aplicabilă raporturilor juridice, motivându-și corespunzător soluția pronunțată. Instanța de apel a constatat, că debitorul Petru Topor a prezentat bonurile de plată a pensiei de întreținere stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2008, fapt ce confirmă achitarea regulată a sumei de 600 lei fiicei Rodica Toporaș.
Faptul achitării se mai atestă și prin fișa de control privind achitarea pensiei de întreținere de către debitor în beneficiul creditorului pentru anii 2011-2016, iar pentru anul 2016 pensia pentru întreținere a fost achitată în avans de către debitor, act ce a fost prezentat de executorul judecătoresc Svetlana Guțu. La 28 martie 2017 Rodica Toporaș a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d.171-172). În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material.
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 ianuarie 2017, decizia a fost recepționată de Rodica Toporaș la 21 februarie 2017 de la Curtea de Apel Chișinău (f.d.168). În aceste circumstanțe recursul depus la data de 28 martie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Rodica Toporaș este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Rodica Toporaș indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentei și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul 2 exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.
2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Rodica Toporaș asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Rodica Toporaș inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Rodica Toporaș împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 în pricina civilă la acțiunea depusă de Rodica Toporaș împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și material, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.