2ra-435/17 — obligarea stramutarii gardului

prima instanță:O.Parfeni

(Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău) dosarul nr. 2ra-435/17

instanța de apel: N.Budăi, Iu.Cimpoi, N.Simciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas

Judecătorii: Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Grechin Boris,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grechin Boris

împotriva Tatianei Iurco, Valeriu Cătărău privind obligarea strămutării gardului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016, prin

care a fost respins apelul declarat de Grechin Boris, fiind menținută hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 19 octombrie 2015 Grechin Boris a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Tatianei Iurco și a lui Cătărău Valeriu cu privire la obligarea

strămutării gardului.

În motivarea acțiunii reclamantul Grechin Boris a indicat că este proprietarul

casei nr.12 din curtea nr.66 a străzii A. Șciusev, mun. Chișinău.

Mai indica reclamantul că locuințele nr. 11 și nr. 12 din aceeași adresă au fost

construite în anii 1930-1940 și au un singur perete comun, care și constituie hotarul

liniei de vecinătate, iar podeaua acestor locuințe este cu un metru mai jos de

nivelul solului.

Invocă reclamantul că problema principală a acestor locuințe este de a feri cît

mai departe partea exterioară a peretelui de apele precipitațiilor atmosferice pentru

a evita umezeala și producerea mucegaiului.

Susținea reclamantul că pentru a lupta cu umezeala a apelat pentru consultații

și a fost ajutat de specialiștii Academiei de Științe a Republica Moldova în

domeniul solului, a efectuat lucrări de hidroizolare a peretelui frontal al locuinței

sale și în așa mod a eliminat umezeala peretelui frontal în afară de segmentul de

doi metri, la care nu are acces, din cauza gardului construit neautorizat de către

pîrîți, care au direcționat scurgerea din streșina lor sub peretele casei lui, fapt ce

provoacă apariția mucegaiului.

Afirma reclamantul că pârâții în toți anii cresc flori și viță de vie cățărătoare,

udă florile și mențin în permanență umezeala sub perete, ceea ce produce

mucegaiul, iar aceasta îi afectează sănătatea.

Solicita reclamantul obligarea pîrîților de a strămuta gardul la peretele de

vecinătate a locuințelor.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 aprilie 2016

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 05 mai 2016 Grechin Boris, în termenul prevăzut de lege, a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, cerând casarea acesteia cu remiterea pricinii

spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Grechin Vadim, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 14 aprilie 2016.

La data de 02 decembrie 2016 Grechin Boris a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe,

cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță.

În motivarea recursului s-a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, deoarece sunt emise cu aplicarea și interpretarea eronată

a normelor de drept material, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2017 s-a ridicat de la

examinarea admisibilității recursului declarat de Grechin Boris, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Grechin Boris împotriva Tatianei Iurco,

Valeriu Cătărău privind obligarea strămutării gardului, și s-a restituit la Curtea de

Apel Chișinău pentru corectarea erorii din decizia Curții de Apel Chișinău din 15

septembrie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017 s-a corectat eroarea

din cuprinsul deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016, în partea

dispozitivă a deciziei, cît și în partea motivată a deciziei, emisă în ordine de apel în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grechin Boris împotriva

Tatianei Iurco și a lui Cătărău Valeriu cu privire la obligarea strămutării gardului și

s-a înlocuit numele apelantului indicat greșit Vadim Grechin în numele corect a

apelantului Boris Grechin.

La 25 mai 2017 Grechin Boris a depus recurs repetat împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe,

cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului recurentul Grechin Boris a indicat că, instanțele

ierarhic inferioare au ignorat prevederile art.46 a Constituției RM, cît și prevederile

art.377-378 Cod civil, art.386,390, 394 alin.(2) Cod civil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Grechin Boris, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grechin Boris, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Grechin Boris.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grechin Boris împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Oleg Sternioală

Iurie Bejenaru