3ra-358/17 — Contestarea actului administrativ

3ra-358/17 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: A. Donos dosarul nr.3ra-358/17

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

D E C I Z I E

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Obștească „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” și

Verenco Ana împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016 prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” și menținută hotărârea

Judecătoriei Bălți din 30 martie 2016, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă :

La data de 07 decembrie 2015, AO „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți” și Verenco Ana au depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la contestarea actului administrativ..

În motivarea acțiunii au invocat că prin avizul de plată pentru luna septembrie

2015, Anei Verenco i-a fost înaintată spre plată suma de 6 797,63 lei pentru energia

termică furnizată în apartamentul nr. 49 din bd. Larisa 8 mun. Bălți .

Menționează reclamanții că apartamentul nr. 49 din bd. Larisa 8, mun. Bălți în

care locuiește Verenco Ana, este situat într-un bloc cu nouă etaje în care se află etaj

tehnic și sunt amplasate numai rețele de încălzire izolate, unde nu se emană căldura

termică și respectiv în această zonă nu este furnizată energie termică.

Indică că în apartamentul menționat sunt izolate coloanele tranzitorii de

încălzire, din patru pereți ai apartamentului doi pereți sunt exteriori și nu este

încălzire de la SA „Cet-Nord”.

Peretele amplasat între apartamentele vecine este un perete portant, grosimea

căruia coincide cu grosimea unui perete portant exterior, iar la vecinul de jos

apartamentul este deconectat de la sistemul centralizat de încălzire termică și este

instalat sistem autonom de încălzire, ceea ce înseamnă că prin podea energia termică

de la SA „Cet-Nord” în apartamentul în care locuiește Verenco Ana nu pătrunde.

Menționează că în scara casei de locuit este demontat sistemul de încălzire, iar

energia termică pătrunde în scară din apartamente astfel, există doar o suprafață de 3-

4 metri de perete între apartamentul Anei Verenco și apartamentul vecin pe unde

poate pătrunde energie termică de la SA „Cet-Nord”.

Mai afirmă reclamanții că în casele unde sunt ascensoare, o parte din energia

termică este furnizată pentru încălzirea secțiunilor inginerești ale ascensoarelor și

încăperilor în care este instalat echipamentul ascensorului, însă în blocul din bd.

Larisa 8, mun. Bălți în care se află apartamentul Anei Verenco ascensorul este

demontat.

În consecință, relatează că, luând în considerație pierderile normative de

energie termică prin subsol și încălzirea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în

perioada rece a anului, se exclude aprovizionarea întregii case cu încălzire termică,

izolarea în nudul elevator lipsește, iar Verenco Ana nu este consumator al apei reci,

ceea ce înseamnă că ea nu este obligată ca coproprietar al casei să întrețină rețelele de

alimentare cu apă care conform proiectului trebuie să fie izolate și fără încălzire

trebuie să reziste până la 10°C.

Menționează reclamanții că SA „Cet-Nord” nu execută prevederile pct. 8 anexa

nr. 7 a Hotărârii Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 și nu soluționează

chestiunile referitor la imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii

care trec prin apartamentul Anei Verenco or, conform NCM G.04.08-2006, odată cu

izolarea, pierderile normative de energie termică în apartament se micșorează în

dependență de coeficientul de transmitere a energiei termice, iar SA „Cet-Nord”

urmează să țină cont de perceperea efectivă în această direcție.

Solicită obligarea SA „Cet-Nord” să retragă avizul de plată pentru luna

septembrie 2015 în sumă de 6 797, 63 lei înaintat spre plată Anei Verenco pentru

energia termică livrată în apartamentul nr. 49 din bd. Larisa 8, mun. Bălți.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 30 martie 2016, acțiune a fost admisă,

fiind obligată SA „Cet-Nord” să retragă avizul de plată pentru luna septembrie 2015

în sumă de 6 797, 63 lei întocmit pe numele Anei Verenco pentru apartamentul nr. 49

din bd. Larisa 8, mun. Bălți.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016 a fost respins apelul

declarat de SA „Cet-Nord” și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 31 ianuarie 2017, SA „Cet-Nord” prin intermediul oficiului poștal

a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au

constatat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului și

au interpretat și aplicat eronat normele de drept material, fapt ce a dus la emiterea

unei hotărâri ilegale și neîntemeiate.

În acest sens indică că potrivit art. art. 20, 21 din Legea RM privind

privatizarea fondului locativ și art. art. 12, 14 al Legii condominiului în fondul

locativ, proprietarul de apartament are obligația să asigure integritatea averii

comune, precum și să achite serviciile comunale în ordinea stabilită de legislația în

vigoare, iar legislația în vigoare, și anume Regulamentul cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 și modificările introduse prin Hotărârea

Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, Anexa nr.7, prevede că persoanele ale

căror apartamente sunt deconectate de la încălzirea centrală sunt obligate să achite

20 % din costul energiei termice ce revine la 1m.p. de suprafață or, anume aceste

acte normative constituie baza juridică a înaintării avizului de plată.

Mai indică recurentul că conform aceluiași Regulament înaintarea avizului de

plată este pusă pe seama gestionarului în cazul când furnizarea energiei termice la

bloc se face în baza contractului încheiat între furnizor și gestionar și se înaintează de

furnizor în cazul în care furnizarea energiei termice la bloc se face în baza

contractelor individuale.

Astfel, furnizarea energiei termice la blocul locativ din bd. Larisa 8, mun. Bălți

se face de SA „Cet-Nord” în baza contractelor individuale, respectiv avizul de plată a

fost emis conform competenței și legal a fost înaintat spre plată.

La capitolul dat indică că instanțele ierarhic inferioare eronat au concluzionat

că apartamentul Anei Verenco a fost deconectat de la încălzirea centrală iar avizul de

plată contestat a fost înaintat spre plată pentru pierderile energiei termice livrate altor

consumatori deoarece, Anexa №7 din Regulamentul menționat mai sus prevede

anume achitarea căldurii de către persoanele cu apartamente deconectate în mărime

de 20% ce revine la 1 m. pătrat de suprafață, și constituie pierderile din interiorul

blocului ce revine apartamentului intimatei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din Avizul de recepție CN 07 din 28 noiembrie 2016,

recurentul SA „Cet-Nord” a recepționat deciziei instanței de apel din 01 noiembrie

2016, la data de 29 noiembrie 2016 (f.d. 91).

Sub aspectul dat este de menționat că deși recursul declarat de SA „Cet-Nord”

a fost înregistrat la data de 31 ianuarie 2017, acesta a fost depus prin intermediul

oficiului poștal la data de 27 ianuarie 2017, fapt confirmat prin plicul anexat la dosar

(f.d. 99).

Iar, în conformitate cu art. 112 alin. (3) CPC, actul de procedură pentru care este

stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă

cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la

oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24

din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.

În consecință, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 27 ianuarie 2017, prin intermediul

oficiului poștal, împotriva deciziei instanței de apel din 01 noiembrie 2016

recepționată la 29 noiembrie 2016, în termen.

La 30 martie 2017, AO „Societatea pentru protecția drepturilor consumatorilor

din Bălți” și Verenco Ana au depus referință asupra recursului declarat de SA „Cet-

Nord” invocând netemeinicia acestuia și legalitatea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de SA

„Cet-Nord” neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum rezultă din materialele pricinii, prin avizul de plată pentru luna

septembrie 2015, Anei Verenco i-a fost înaintată spre plată suma de 6 797,63 lei

calculată pentru energia termică furnizată în apartamentul 49 din bd. Larisa 8 mun.

Bălți.

Tot materialele cauzei atestă că la 27 octombrie 2015, Verenco Ana s-a adresat

cu o cerere prealabilă către SA „Cet-Nord” prin care a solicitat retragerea avizului de

plată menționat, însă prin răspunsul din 27 noiembrie 2015, SA „Cet-Nord” a refuzat

admiterea cererii prealabile, invocând că suma înaintată spre plată a fost calculată în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002

(f.d. 4, 4 verso).

Drept urmare, la 07 decembrie 2015 Verenco Ana și AO „Societatea pentru

protecția drepturilor consumatorilor din Bălți” s-au adresat în instanța de judecată și

au solicitat obligarea SA „Cet-Nord” să retragă avizul de plată pentru luna septembrie

2015 în sumă de 6 797,63 lei, eliberat pe numele Anei Verenco pentru apartamentul

nr. 49 din bd. Larisa 8, mun. Bălți.

Fiind investită cu acțiunea în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și obligării SA „Cet-Nord” să retragă avizul de plată pentru luna

septembrie 2015 în sumă de 6 797,63 lei pe numele Anei Verenco pentru

apartamentul 49 din bd. Larisa 8 mun. Bălți, soluție care a fost menținută și de

instanța de apel.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel, în raport cu

criticele formulate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că concluziile instanțelor de judecată și

soluția dată în sensul admiterii acțiunii sunt corecte și amplu argumentate, cu

pronunțarea asupra tuturor aspectelor juridice și trimitere, atât la probele

administrate, cât și dispozițiile legale aplicabile la caz.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că în conformitate cu

art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Totodată, conform art. 3 alin. (1) al Legii menționate, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora

în sensul prezentei legi, subdiviziunile autorităților publice, funcționarii din

structurile specificate la lit. a) și b).

Iar potrivit art. 16 din Legea citată persoana care se consideră vătămată într-un

drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de

răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul

prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea

pagubei cauzate.

Prin prisma prevederilor legale enunțate, la caz se constată că Verenco Ana a

sesizat instanța de contencios administrativ și contestă avizul de plată pentru luna

septembrie 2015 prin care i-a fost înaintată spre plată suma de 6 797,63 lei.

Este de menționat că suma de 6 797,63 lei înaintată spre plată Anei Verenco

prin avizul de plată pentru luna septembrie 2015 a fost calculată pentru energia

termică livrată în apartamentul 49 din bd. Larisa 8 mun. Bălți.

Însă, sub aspectul dat în speță prezintă relevanță Actul de deconectare nr. I-

737 din 26 septembrie 2002 întocmit de reprezentanții SA „Cet-Nord” prin care se

atestă că la 26 septembrie 2002, apartamentul nr. 49 din bd. Larisa 8 mun. Bălți ce

aparține consumatorului Verenco Ana a fost deconectat de la sistemul de încălzire (f.

d. 34).

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că instanțele ierarhic inferioare stabilind că în

temeiul Actului de conectare nr. I-737, apartamentul nr. 49 din bd. Larisa 8 mun.

Bălți, a fost deconectat de la sistemul de încălzire, iar de la data de 26 septembrie

2002 în acest apartament nu s-a livret energie termică justificat au constatat că SA

„Cet-Nord” ilegal a înaintat spre plată Anei Verenco avizului de plată pentru luna

septembrie 2015 în sumă de 6 797,63 lei.

Or, Verenco Ana nu a beneficiat de serviciile prestate de SA „Cet-Nord” și

respectiv nu datorează careva sume pentru energia termică livrată de SA „Cet-Nord”.

Sub aspectul, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate de SA

„Cet-Nord” cu referire la faptul că suma de 6 797, 63 lei înaintată spre plată Anei

Verenco prin avizul de plată pentru luna septembrie 2015 constituie plata pentru

pierderile normative de energie termică în perioada octombrie 2011 - septembrie

2015.

Aceasta deoarece actele cauzei atestă că anterior, SA „Cet-Nord” s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Anei Verenco cu privire la încasarea datoriei

pentru pierderile normative în sumă de 4 278,60 lei pentru perioada 01 noiembrie

2013 - 01 mai 2016 (f.d.78), iar prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 26 septembrie

2014, a fost încasat din contul Anei Verenco în beneficiul SA „Cet-Nord” datoria la

plata agentului termic în sumă de 3 178,54 lei și cheltuielile de judecată în mărime de

270 lei (f. d. 36).

La capitolul dat este important de menționat și faptul că în temeiul hotărârii

Judecătoriei Bălți din 26 septembrie 2016 a fost emis Titlul executoriu nr. 2-615/15

care prin încheierea executorului judecătoresc Priseajnaia Alla din 27 septembrie

2016 a fost primit spre executare, fiind intentată procedura de executare (f. d. 33, 81).

Prin urmare, sunt neîntemeiate și argumentele recursului cu referire la faptul că

suma înaintată spre plată Anei Verenco prin avizul de plată pentru luna septembrie

2015 a fost calculată în conformitate cu Regulamentului cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002.

Întrucât, conform pct. 8 al Anexei nr. 7 din Regulamentul menționat în cazul

deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul

centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de

20% din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului

(încăperii locuibile în cămine), luând în considerație existența pierderilor normative

de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri) care mențin în

stare funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în

perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea

deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii.

Însă, contrar condițiilor acestui text SA „Cet-Nord” invocând că suma de

6 797,63 lei constituie pierderile normative de energie termică nu a indicat în concret

perioada pentru care Anei Verenco i-a fost calculată și înaintată spre achitare suma

respectivă, precum și calcul efectuat pentru fiecare sezon în parte ținându-se cont de

pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice care mențin în stare

funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada

rece, precum și necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea

deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii.

În contextul dat, instanța de recurs reține că deși prin prisma prevederilor art.

118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le

invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, SA

„Cet-Nord” nu a prezentat probe incontestabile și pertinente ce ar confirma cu

claritate titlul sumei indicate în avizul de plată pentru luna septembrie 2015, expediat

Anei Verenco, precum și perioada pentru care se pretinde această plată.

Sau, în lipsa probelor ce atestă existența pierderilor și lipsa datelor despre

pierderi le normative în avizul contestat, instanțele ierarhic inferioare corect au

concluzionat că avizul de plată pentru luna septembrie 2015 cu suma de 6 797,63 lei

expediat Anei Verenco pentru apartamentul 49 din bd. Larisa 8 mun. Bălți urmează

să fie retras de SA „Cet-Nord”.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței

CEDO și anume cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1

al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat

de SA „Cet-Nord” și a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”.

Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Bălți din 30 martie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Asociația Obștească „Societatea pentru protecția drepturilor

consumatorilor din Bălți” și Verenco Ana împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-

Nord” cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

Tamara Chișca-Doneva