2ri-140/17 — intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău dosar nr. 2ri-140/2017

judecător: L. Popova

D E C I Z I E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Iuliana Oprea, Ion Druță, Dumitru Mardari, Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Corneliu Sorbalo,

în pricina civilă la cererea administratorului Societății cu Răspundere

Limitate „Compromis” împotriva terțului poprit Corneliu Sorbalo cu privire la

validarea popririi și încasarea datoriei,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care s-

a validat și încasat de la terțul poprit Corneliu Sorbalo în beneficiul Societății cu

Răspundere Limitate „Compromis” datoria în mărime de 111 763 lei,

c o n s t a t ă :

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2014 s-a intentat

procedura de insolvabilitate față de SRL „Compromis”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2015 s-a confirmat

hotărârea adunării de raportare a creditorilor SRL „Compromis” din 14 martie 2015

și aplicare față de debitor a procedurii de restructurare, iar în funcție de

administrator a fost desemnat administratorul autorizat Nicolae Bostan.

La 20 februarie 2017, administratorul insolvabilității SRL „Compromis”,

Nicolae Bostan a înaintat cerere de validare a popririi și încasare a datoriei față de

terțul poprit Corneliu Sorbalo.

În motivarea cererii de validare a popririi, administratorul insolvabilității

SRL „Compromis”, Nicolae Bostan a indicat că, în urma verificării actelor de

gestiune ale întreprinderii insolvabile, potrivit documentelor primare s-a constat că

Corneliu Sorbalo dispune de o datorie față de SRL „Compromis” în mărime de 111

763 lei, ca rezultat al decontării sumei în folosul acestuia.

A mai indicat că, Corneliu Sorbalo a primit din casieria debitorului conform

depoziției de plată din 30 noiembrie 2010 suma de 95 763 lei și conform dispoziției

de plată din 15 ianuarie 2011 suma de 16 000 lei.

În vederea înființări popririi, administratorul insolvabilității la 11 ianuarie

2017 a înaintat terțului poprit somație, recepționată de ultimul la 12 ianuarie 2017,

1

prin care a solicitat achitarea datoriei, însă terțul poprit până la înaintarea acțiunii

în instanță nu a achitat datoria.

Solicită administratorul insolvabilității SRL „Compromis”, Nicolae Bostan

admiterea cererii, validarea popririi în sumă de 111 763 lei și încasarea de la terțul

poprit Corneliu Sorbalo în beneficiul SRL „Compromis” în proces de

insolvabilitate datoria în mărime de 111 763 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 s-a admis cererea

de validare a popririi. S-a încasat de la terțul poprit Corneliu Sorbalo în beneficiul

SRL „Compromis” în proces de insolvabilitate datoria în mărime de 111 763 lei.

La 31 martie 2017, Corneliu Sorbalo a depus cerere de recurs împotriva

hotărârii Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, solicitând admiterea

recursului cu casarea hotărârii instanței de insolvabilitate cu restituirea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, a invocat recurentul că hotărârea instanței de

insolvabilitate este ilegală și neîntemeiată, emisă contrar normelor de drept material

și procedural.

Susține recurentul că, pricina a fost judecată în absența unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, în cazul în

care a fost citat la examinarea cauzei pentru 21 martie 2017, ora 10:30, în sediul

Curții de Apel Chișinău din str. Teilor 4, mun. Chișinău, et. 2, sala nr. 7, pe când în

realitate ședința de judecată s-a desfășurat în sala nr. 11, fără a fi informat în

prealabil privitor la modificările operate, fapt confirmat prin citație și informația

postată pe portalul instanțelor naționale de judecată.

Afirmă că, la 21 martie 2017, ora 10:30 prezentându-se la examinarea

cauzei, a așteptat în holul instanței în fața sălii nr. 7, timp de 20-25 min, după care

a fost informat de polițist că, în sala nr. 7 examinează cauze un alt complet de

judecată, iar judecătorul Ludmila Panov examinează în sala nr. 11. Respectiv,

prezentându-se în sala nr. 11, judecătorul la anunțat că cauza sa deja a fost

examinată.

Indică recurentul că, judecătorul a recunoscut starea de confuzie care a avut

loc, în privința sălii, însă nu mai poate schimba ceva deoarece a deliberat deja.

Astfel, consideră recurentul că cauza a fost examinată în lipsa sa, nefiind

citat legal, deoarece nu a fost informat preventiv despre modificările survenite, iar

ca consecință nu i-a fost acordat dreptul de a depune referință și probele pe care

intenționa să le prezinte instanței, fapt care a dus la soluționarea eronată a cauzei.

Totodată, recurentul în susținerea recursului a mai indicat și motivele de

fapt și de drept în partea ce ține de legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate în

fond.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) Codul de procedură civilă, pot fi atacate

cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel,

cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

2

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

În consecință, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 31 martie 2017, împotriva hotărârii

instanței de insolvabilitate din 21 martie 2017, în termen.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii instanței de insolvabilitate din

următoarele considerentele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 356 Cod de procedură civilă, cererea de declarare a

insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din acest cod, cu

excepțiile și completările stabilite în legislația insolvabilității.

Potrivit art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 126 alin. (1), (2) din Legea insolvabilității nr. 149

din 29 iunie 2012, sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în

numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de

valoare, alte bunuri mobile incorporale care sunt datorate debitorului ori sunt

deținute în numele său de un terț sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor

în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile

mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele lui și creanța cu

termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după

ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiției. Poprirea se înființează prin

somație a administratorului insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului

menționat la alin.(1) împreună cu o copie certificată de pe hotărârea de intentare a

procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului.

Potrivit art. 126 alin. (9) - (11) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea

popririi, administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la

care terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza

instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi. Instanța de insolvabilitate îi

va cita pe administratorul insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la

termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea

oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor

de drept comun. În instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului

urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune

debitorului în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi.

Hotărârea de validare a popririi este supusă numai recursului de către terțul poprit.

3

Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani

debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărâre de validare a popririi,

prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar,

va decide desființarea popririi. Poprirea înființată asupra unei creanțe cu termen sau

sub condiție poate fi validată, dar hotărârea nu poate fi executată decât după

ajungerea creanței la termen sau la data îndeplinirii condiției, după caz. Dacă

sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la

scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea

producându-și efectele numai la data când sumele devin scadente.

Totodată, în conformitate cu art. 6 alin. (1), (2) și (4) din Legea

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, citarea participanților la proces se

efectuează de către instanța de insolvabilitate din oficiu. În procedurile

contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părți numai

persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare instanței de

insolvabilitate în condiții de contradictorialitate. Notificările și înștiințările se fac

prin scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de prezenta lege și prin

publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aceleași reglementări sunt stipulate și la art. 105 alin. (1) Cod de procedură

civilă, care indică că citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu

aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației

sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează

destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 20 februarie 2017

administratorul insolvabilității SRL „Compromis”, Nicolae Bostan a înaintat cerere

de validare a popririi și încasare a datoriei față de terțul poprit Corneliu Sorbalo, ca

urmare, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017 s-a admis cererea

de validare a popririi. S-a încasat de la terțul poprit Corneliu Sorbalo în beneficiul

SRL „Compromis” în proces de insolvabilitate datoria în mărime de 111 763 lei.

Tot, materialele cauzei cert denotă că, la 28 februarie 2017 Curtea de Apel

Chișinău a expediat în adresa terțului poprit Corneliu Sorbalo, citație (f.d. 11, 33)

prin care la înștiințat că la 21 martie 2017, ora 10:30, sala 7, et. 2 pe adresa str.

Teilor 4, mun. Chișinău va avea loc examinarea cererii de validare a popririi,

recepționată conform avizului de recepție la 10 martie 2017 (f.d. 12), iar conform

informației despre ședința de judecată de pe portalul instanțelor naționale de

judecată (www.instante.justice.md) cererea de validare a popririi urma a fi

examinată la 21 martie 2017, ora 10:30, sala 11, în Cadrul Curții de Apel Chișinău.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate argumentele recurentului prin

care a indică precum că, a fost citat la examinarea cauzei pentru 21 martie 2017,

ora 10:30, în sediul Curții de Apel Chișinău din str. Teilor 4, mun. Chișinău, et. 2,

sala nr. 7, pe când în realitate ședința de judecată s-a desfășurat în sala nr. 11, fără

a fi informat în prealabil privitor la modificările operate, argumente care nu pot fi

reținute, în cazul în care recurentul nu a probat faptul prezentării sale la locul, data

și ora stabilită pentru examinarea cauzei.

4

Or, conform art. 118, alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Mai mult ca atât, instanța de recurs consideră necesar a menționa că în incita

Curții de Apel Chișinău sunt amplasate două panouri informative, unul electronic,

și unul pe suport de hârtie unde sunt afișate ședințele de judecată care urmează să

se examineze, cu indicarea sălii, orei.

În partea ce ține de argumentele recurentului precum că sumele eliberate

din casieria SRL „Compromis” i-au fost eliberate în calitate de avans destinat

companiei SRL „Griars-Cons” al cărei cofondator este, Colegiul le apreciază critic,

în cazul în care conform dispoziției de plată din 30 noiembrie 2010, prin care a fost

eliberat suma de 95 763 lei, nu este specificat temeiul eliberării banilor, iar conform

dispoziției de plată din 15 ianuarie 2011, prin care a fost eliberată suma de 16 00

lei, este specificat conform contractului de cesiune, fără a fi indicat care anume

contract.

În atare circumstanțe, Colegiul reține ca fiind justificată constatarea

instanței de insolvabilitate precum că Corneliu Sorbalo nu a avut temei legal de a

primi din casieria întreprinderii sumele supra indicate, iar contractul de cesiune din

27 mai 2011 prezentat de recurent nu are relevanță, or dispozițiilor de plată nu a

fost indicat că sumele sunt eliberate cu titlu de avans la încheierea contractului.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță deoarece nu

denotă interpretarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural de către instanța de insolvabilitate, respectiv nu constituie temei de

casare a hotărârii contestate și urmează a fi respinse. De altfel, în lipsa confirmărilor

ce ar demonstra temeinicia solicitării înaintate, argumentele aduse în susținerea

acesteia nu pot fi calificate decât ca declarative.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate a examinat

pricina sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios,

circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce

guvernează raportul juridic.

În circumstanțele de fapt și de drept menționate și având în vedere faptul că

hotărârea instanței de insolvabilitate este întemeiată, adoptată cu respectarea

normelor de drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor

administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

respinge recursul declarat de Corneliu Sorbalo cu menținerea în vigoare a hotărârii

instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, art. 445

alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Corneliu Sorbalo.

5

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, în pricina

civilă la cererea administratorului Societății cu Răspundere Limitate „Compromis”

împotriva terțului poprit Corneliu Sorbalo cu privire la validarea popririi și

încasarea datoriei,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Iuliana Oprea

Ion Druță

Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

6