2ra-772/17 — declararea nulității actului juridic

2ra-772/17 — declararea nulității actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-772/2017

judecător: C. Guzun

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, M. Anton

D E C I Z I E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Iuliana Oprea, Ion Druță, Dumitru Mardari, Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Iacob Pascal,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ina Pascal

(Bragarenco) împotriva lui Iacob Pascal, Tudor Pascal, Primăria com. Grătiești,

Consiliul com. Grătiești, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, Biroul notarului Ludmila Gîscă cu privire la declararea nulității actelor

juridice și recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016, prin

care s-a admis apelul declarat de Ina Bragarenco cu casarea hotărârii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 13 aprilie 2016 și pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 15 aprilie 2014, reclamanta Ina Pascal (Bragarenco) s-a adresat în

instanță cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Iacob Pascal, Tudor

Pascal, Primăria com. Grătiești, Consiliul local Grătiești, intervenient accesoriu

OCT Chișinău cu privire la declararea nulității dispoziției Primăriei com.

Grătiești, mun. Chișinău privind aprobarea procesului-verbal de recepție finală,

precum și procesul verbal nr. 12 din 27 februarie 2008 de recepție finală a casei

de locuit situată pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău; anularea

contractului de donație nr. 2560 din 23 februarie 2011 eliberat pe numele lui

Iacob Pascal; recunoașterea imobilului-construcție după Ina Pascal (Bragarenco)

și Iacob Pascal cu dreptul de proprietate comună în devălmășie; atribuirea lui

Iacob Pascal și Inei Pascal (Bragarenco) bunul imobil - construcția în devălmășie

pe cote-părți; partajarea bunul imobil - construcție în natură; împărțirea

proprietății bunurilor mobile comune în devălmășie ale Inei Pascal (Bragarenco)

și ale lui Iacob Pascal.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, soții Ina Pascal

(Bragarenco) și Iacob Pascal s-au căsătorit în anul 2006. La nunta lor părinții

soțului au făcut promisiunea că vor lăsa tinerilor terenul pentru construcția casei

de locuit, situat pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești mun. Chișinău, fapt care

poate fi confirma și de rudele care au fost prezenți la nunta tinerilor.

1

În timpul căsătoriei, soții Ina Pascal (Bragarenco) și Iacob Pascal au dus

un trai comun și o gospodărie comună.

Imediat după nuntă, au început să-și construiască propria casă pe terenul

lui Tudor Pascal. Având în vedere că, părinții atât a soțului, cât și a soției nu

aveau posibilitatea materială de a ajuta tinerii cu resurse financiare, tinerii au

hotărât singuri să-și agonisească banii lucrând la o tarabă de vânzare comercială

din mun. Chișinău. La început au lucrat împreună, iar după nașterea copilului,

soțul a continuat să lucreze, iar soția, îngrijând de copil și având grijă de

gospodărie, a adus aportul său în traiul comun al soților.

Susține reclamanta că împreună cu soțul Iacob Pascal au sporit valoarea

imobilului - construcție situat pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun.

Chișinău. În afara banilor câștigați de soți în timpul căsătoriei, cât și ajutorul

părinților soției, sora acesteia i-a transferat lui Iacob Pascal suma de 5 000 euro,

prin transfer bancar pentru construcția casei menționate.

Astfel, consideră că aceste acțiuni, confirmă încă o dată faptul că,

imobilul în litigiu este proprietate comună în devălmășie, ce-i aparține

reclamantei și soțului acesteia.

Indică că tot acest timp, tatăl soțului său, Tudor Pascal, nu a lucrat

nicăieri, având ca unica sursă de venit pensia socială în mărime de 1 000 lei.

Prin urmare, faptul că în timpul căsătoriei soților Ina Pascal (Bragarenco)

și Iacob Pascal, socrul Tudor Pascal și-a permis să-și înscrie dreptul de proprietate

asupra construcției fără a aduce careva aport bănesc la acea construcție ridicată

demonstrează faptul că, Tudor Pascal s-a îmbogățit fără justă cauză, iar actul de

donație perfectat în favoarea fiului său Iacob Pascal este lovit de nulitate, având

în vedere că, la perfectarea acestor acte Tudor Pascal a recurs la fraudă de lege.

Afirmă că casa în litigiu este proprietate comună în devălmășie a soților

Ina Pascal (Bragarenco) și Iacob Pascal, care a fost construită în timpul căsătoriei.

La 08 aprilie 2016, reclamanta Ina Pascal (Bragarenco) a înaintat instanței

de judecată o nouă cerere de modificare și completare a cererii de chemare în

judecată, cu înaintarea următoarelor pretenții: declararea nulă a dispoziției

Primăriei com. Grătiești nr. 12 din 27 februarie 2008; anularea procesului-verbal

de recepție finală nr. 12 din 27 februarie 2008, declararea nulă a dreptului de

proprietate a lui Tudor Pascal și Anei Pascal asupra casei de locuit și garaj cu

număr cadastral 0155217.275.01 și număr cadastral 0155217.275.02; a declara

parțial nul certificatul de moștenitor legal nr. 12392 din 23 septembrie 2009; a

declara nul contractul de donație a casei de locuit cu anexe situate pe str. Sfânta

Treime 9, com. Grătiești, autentificat la 23 februarie 2010 de către notarul

Ludmila Gîscă cu nr. 2560 și a recunoaște după Iacob Pascal și Ina Pascal

(Bragarenco) dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit cu

anexe cu număr cadastral 0155217.275.01 și număr cadastral 0155217.275.02

situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău.

Suplimentar reclamanta, în cadrul ședinței de judecată a mai solicitat

declararea nulității autorizației de construcției eliberată pe numele lui Tudor

Pascal, din noiembrie 2007.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 aprilie 2016 s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ina Pascal

(Bragarenco) împotriva lui Iacob Pascal, Tudor Pascal, Primăria com. Grătiești,

Consiliul com. Grătiești, intervenienții accesorii OCT Chișinău, Biroul notarial

Ludmila Gîscă cu privire la repunerea în termen a cererii, declararea nulă a

dispoziției Primăriei Comunei Grătiești nr. 12 din 27 februarie 2008, anularea

procesului-verbal de recepție finală nr. 12 din 27 februarie 2008, declararea nulă a

dreptului de proprietate a lui Tudor Pascal și Ana Pascal asupra casei de locuit și

garajului cu număr cadastral 0155217.275.01 și număr cadastral 0155217.275.02,

declararea parțial nulă a certificatului de moștenitor legal nr. 12392 din 23

septembrie 2009, declararea nulă a contractului de donație a casei de locuit cu

anexe situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, autentificat la 23 februarie

2010 de către notarul Ludmila Gîscă cu nr. 2560, cu recunoașterea după Iacob

Pascal și Ina Pascal (Bragarenco) a dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte

din casa de locuit cu anexe cu număr cadastral 0155217.275.01 și număr cadastral

0155217.275.02 situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău.

S-a respins cererea privind anularea interdicției de înstrăinare a bunului

imobil de pe adresa str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, aplicată prin încheierea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 ianuarie 2014.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 aprilie 2016 Ina

Pascal (Bragarenco) a declarat apel, solicitând casarea hotărârii cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016 s-a admis

apelul declarat de Ina Pascal (Bragarenco).

S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13

aprilie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri după cum urmează: S-a admis cererea

de chemare în judecată depusă de Ina Bragarenco.

S-a declarat nulă dispoziția Primăriei com. Grătiești nr. 12 din 27

februarie 2008 prin care s-a dispus aprobarea procesului verbal de recepție finală

a casei de locuit situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, cu lit. A cu

anexele auxiliare, cu suprafața de 146,6 m.p., suprafața locativă 93,0 m.p., garaj

cu suprafața de 31,5 m.p., beci cu suprafața de 53.8 m.p. pe numele lui Tudor

Pascal.

S-a declarat nul procesul-verbal de recepție finală nr. 12 din 27 februarie

2008 a casei de locuit situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, cu lit. A cu

anexele auxiliare, cu suprafața de 146,6 m.p., suprafața locativă 93,0 m.p., garaj

cu suprafața de 31,5 m.p., beci cu suprafața de 53,8 m.p. pe numele lui Tudor

Pascal.

S-a declarat nul dreptul de proprietate a lui Tudor Pascal și Anei Pascal

asupra casei de locuit si garaj, situate în com. Grătiești str. Sfânta Treime 9, mun.

Chișinău cu nr. cadastral 0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02.

S-a declarat parțial nul certificatul de moștenitor legal nr. 12392 din 23

septembrie 2009 eliberat de notarul privat Gîscă Ludmila, după decesul Anei

Pascal, pe numele lui Tudor Pascal, în partea ce tine de ½ cotă parte din casa de

3

locuit cu anexe, situată pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău cu

nr. cadastral 0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02.

S-a declarat nul contractul de donație a casei de locuit cu anexe cu nr.

cadastral 0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02 situate pe str. Sfânta

Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău, autentificat la 23 februarie 2010 de către

notarul Ludmila Gîscă cu nr. 2560.

S-a recunoscut după Iacob Pascal și Ina Bragarenco dreptul de proprietate

asupra a câte ½ cotă-parte din casa de locuit cu anexe cu nr. cadastral

0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02, situate pe str. Sfânta Treime 9,

com. Grătiești, mun. Chișinău.

La 26 decembrie 2016 Iacob Pascal a primit contra semnătură copia

deciziei instanței de apel (f.d. 134, Vol. III), iar la 09 ianuarie 2017 Curtea de

Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei,

conform scrisorii de însoțire (f.d. 135, Vol. III).

La 15 februarie 2017, Iacob Pascal a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat în termen, în cazul în care Iacob Pascal a luat cunoștință cu decizia

instanței de apel la 26 decembrie 2016.

Recurentul Iacob Pascal, în motivarea recursului a indicat că consideră

neîntemeiată și ilegală decizia instanței de apel, deoarece la soluționarea cauzei

instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, invocând că

instanța de apel eronat aplicat în speță prevederile art. 219 Cod civil.

A mai indicat că, instanța de apel eronat a reținut argumentele intimatei,

în partea ce ține de investirea a careva mijloace bănești în construcția casei, în

cazul în care realizarea a careva venituri, nu demonstrează investirea nemijlocită

a acestora în construcția casei de locuit.

Susține recurentul că, instanța de apel a depășit vădit limitele judecării

pricinii, deoarece Ina Pascal (Bragarenco) înaintând acțiune în instanță a solicitat

declararea nulă a contractului de donație din 23 februarie 2010, însă instanța de

apel nu a reținut că, intimata nu are careva pretenții față de terenul pe care este

construită casa de locuit, ci doar a asupra construcției, iar obiectul contractului de

donație este terenul cu construcția casa de locuit.

Relevă recurentul că, dreptul de proprietate a lui Iacob Pascal asupra

terenului și casei de locuit a fost deja consfințit prin hotărâre judecătorească

irevocabilă, fapt care nu mai poate fi pus în discuție.

Totodată, a mai indicat recurentul că capetele de cerere privind nulitatea

actelor juridice urmau să fie înaintate în termen de cel mult trei ani de la

publicitatea lor.

4

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 13 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inei

Pascal (Bragarenco) cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 20 aprilie 2017, Ina Pascal (Bragarenco) a depus referință, în care și-a

exprimat dezacordul cu recursul înaintat, indicând că recursul declarat de Iacob

Pascal nu se încadrează în temeiurile legale prevăzute la art. 443 alin. (2) și (3)

Cod de procedură civilă.

Prin încheierea completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017recursul declarat de

Iacob Pascal s-a considerat admisibil și s-a fixat spre examinare pentru 03 mai

2017.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând în limitele invocate în recurs legalitatea hotărârii atacate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Actele cauzei atestă că, la 15 aprilie 2014, Ina Pascal (Bragarenco) s-a

adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Iacob Pascal,

Tudor Pascal, Primăria com. Grătiești, Consiliul local Grătiești, intervenient

accesoriu OCT Chișinău cu privire la declararea nulității dispoziției Primăriei

com. Grătiești, mun. Chișinău privind aprobarea procesului-verbal de recepție

finală, precum și procesul verbal nr. 12 din 27 februarie 2008 de recepție finală a

casei de locuit situată pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău;

anularea contractului de donație nr. 2560 din 23 februarie 2011 eliberat pe numele

lui Iacob Pascal; recunoașterea imobilului-construcție după Ina Pascal

(Bragarenco) și Iacob Pascal cu dreptul de proprietate comună în devălmășie;

atribuirea lui Iacob Pascal și Inei Pascal (Bragarenco) bunul imobil - construcția

în devălmășie pe cote-părți; partajarea bunul imobil - construcție în natură;

împărțirea proprietății bunurilor mobile comune în devălmășie ale Inei Pascal

5

(Bragarenco) și ale lui Iacob Pascal, completată și modificată pe parcursul

examinării.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță la 13 aprilie

2016 s-a pronunțat în vederea respingerii ca neîntemeiate a cererii de chemare în

judecată depusă de Ina Pascal (Bragarenco) împotriva lui Iacob Pascal, Tudor

Pascal, Primăria com. Grătiești, Consiliul com. Grătiești, intervenienții accesorii

OCT Chișinău, Biroul notarial Ludmila Gîscă cu privire la repunerea în termen a

cererii, declararea nulă a dispoziției Primăriei Comunei Grătiești nr. 12 din 27

februarie 2008, anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 12 din 27

februarie 2008, declararea nulă a dreptului de proprietate a lui Tudor Pascal și

Ana Pascal asupra casei de locuit și garajului cu număr cadastral 0155217.275.01

și număr cadastral 0155217.275.02, declararea parțial nulă a certificatului de

moștenitor legal nr. 12392 din 23 septembrie 2009, declararea nulă a contractului

de donație a casei de locuit cu anexe situate pe str. Sfânta Treime 9, com.

Grătiești, autentificat la 23 februarie 2010 de către notarul Ludmila Gîscă cu nr.

2560, cu recunoașterea după Iacob Pascal și Ina Pascal (Bragarenco) a dreptului

de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit cu anexe cu număr cadastral

0155217.275.01 și număr cadastral 0155217.275.02 situate pe str. Sfânta Treime

9, com. Grătiești, mun. Chișinău. A respins cererea privind anularea interdicției

de înstrăinare a bunului imobil de pe adresa str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești,

aplicată prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 ianuarie 2014.

Întru argumentarea soluției, prima instanță a reținut că, acțiunea înaintată

de Ina Pascal (Bragarenco) este neîntemeiată, stabilind cert că bunul imobil în

litigiu nu cade sub incidența bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie.

Însă, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016 s-a

admis apelul declarat de Ina Pascal (Bragarenco).

S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13

aprilie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri după cum urmează: S-a admis cererea

de chemare în judecată depusă de Ina Bragarenco.

S-a declarat nulă dispoziția Primăriei com. Grătiești nr. 12 din 27

februarie 2008 prin care s-a dispus aprobarea procesului verbal de recepție finală

a casei de locuit situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, cu lit. A cu

anexele auxiliare, cu suprafața de 146,6 m.p., suprafața locativă 93,0 m.p., garaj

cu suprafața de 31,5 m.p., beci cu suprafața de 53.8 m.p. pe numele lui Tudor

Pascal.

S-a declarat nul procesul-verbal de recepție finală nr. 12 din 27 februarie

2008 a casei de locuit situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, cu lit. A cu

anexele auxiliare, cu suprafața de 146,6 m.p., suprafața locativă 93,0 m.p., garaj

cu suprafața de 31,5 m.p., beci cu suprafața de 53,8 m.p. pe numele lui Tudor

Pascal.

S-a declarat nul dreptul de proprietate a lui Tudor Pascal și Anei Pascal

asupra casei de locuit si garaj, situate în com. Grătiești str. Sfânta Treime 9, mun.

Chișinău cu nr. cadastral 0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02.

6

S-a declarat parțial nul certificatul de moștenitor legal nr. 12392 din 23

septembrie 2009 eliberat de notarul privat Gîscă Ludmila, după decesul Anei

Pascal, pe numele lui Tudor Pascal, în partea ce tine de ½ cotă parte din casa de

locuit cu anexe, situată pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău cu

nr. cadastral 0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02.

S-a declarat nul contractul de donație a casei de locuit cu anexe cu nr.

cadastral 0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02 situate pe str. Sfânta

Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău, autentificat la 23 februarie 2010 de către

notarul Ludmila Gîscă cu nr. 2560.

S-a recunoscut după Iacob Pascal și Ina Bragarenco dreptul de proprietate

asupra a câte ½ cotă-parte din casa de locuit cu anexe cu nr. cadastral

0155217.275.01 și nr. cadastral 0155217.275.02, situate pe str. Sfânta Treime 9,

com. Grătiești, mun. Chișinău.

Întru argumentarea soluției, instanța de apel a reținut că, prima instanță

eronat a concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii, deoarece acestea contravin

normelor legale și circumstanțelor de fapt ale cauzei.

În opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție, decizia instanței de apel nu poate fi menținută,

deoarece concluziile expuse în acestea contravin circumstanțelor pricinii, iar

litigiul a fost soluționat cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate

în ședință de judecată.

Potrivit art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță.

Raportând normele enunțate la circumstanțele pricinii din speță, instanța

de recurs constată că instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii

primei instanțe eronat a interpretat dreptul material care guvernează raportul

juridic litigios.

Astfel, Colegiul consideră eronată concluzia instanței de apel prin care a

indicat că, prima instanța neîntemeiat a respins acțiunea Inei Pascal (Bragarenco).

Or, în partea pretenției Inei Pascal (Bragarenco) privind declararea

nulității dispoziției Primăriei com. Grătiești nr. 12 din 27 februarie 2008 și a

procesului-verbal de recepție finală nr. 12 din 27 februarie 2008, prima instanță

corect a concluzionat că aceasta nu deține calitate de subiect cu drept de sesizare,

în sensul art. 5 lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, care stipulează că subiecți cu drept de sesizare în contenciosul administrativ

sunt: persoana, inclusiv funcționarul public, militarul, persoana cu statut militar,

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri - în condițiile art.14 al prezentei legi.

7

Potrivit art. 14, alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere

prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care

legea nu dispune altfel.

Conform art. 16, alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu

a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze

instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în

parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Potrivit art. 218 alin. (1) Cod Civil, nulitatea relativă poate fi invocată

doar de persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii ei. Instanța de

judecată nu poate să o invoce din oficiu.

Astfel, materialele cauzei cert denotă că, conform dispoziției Primăriei

com. Grătiești nr. 12 din 27 februarie 2008, s-a dispus aprobarea procesului-

verbal de recepție finală a casei de locuit particulare situate în com. Grătiești, str.

Sfânta Treime 9, cu lit. A cu anexele auxiliare cu suprafața de 146,6 m.p.,

suprafața locativă de 93,0 m.p., garaj cu suprafața de 31,5 m.p., beci cu suprafața

de 53,8 m.p. pe numele lui Tudor Pascal.

Tot materialele cauzei denotă că, autorizația de construcție nr. 144 din 26

noiembrie 2007 asupra terenului cu nr. cadastral 0155217.275, situat în com.

Grătiești, str. Sfânta Treime 9 a fost eliberată titularului dreptului de proprietate

Tudor Pascal, de Primăria com. Grătiești, în baza prevederilor Regulamentului

privind certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării

construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 360 din

18 aprilie 1997.

Or, conform pct. 1 al Regulamentului de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996,

recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul

prin care comisia de recepție declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de

construcție și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate

fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a

îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale

documentației de execuție, asumându-și, totodată, pentru lucrările executate

răspunderea prevăzută de lege.

Iar, potrivit pct. 4 al Regulamentului nr. 285 din 23 mai 2006, pentru

lucrările de construcție și instalațiile aferente acestora, indiferent de sursa de

finanțare, tipul de proprietate sau de destinație, recepțiile se vor organiza de către

ordonatorii de credite sau proprietari, care, în sensul prezentului Regulament, au

calitatea de investitori.

Totodată, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că, înregistrarea de stat

8

a dreptului de proprietate asupra imobilului locativ și construcțiilor anexe, de

regulă, se efectuează pe numele persoanei căreia i s-a autorizat construcția sau pe

numele persoanei care este titular nominal al unuia din actele prevăzute de art. 28

alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, care prevede că, înregistrarea

dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor documente: a)

actele administrative emise de autoritățile publice abilitate în modul stabilit de

legislație, în vigoare la data adoptării lor; b) contractele asupra bunului imobil,

încheiate conform legislației în vigoare la data adoptării lor; c) certificatele de

succesiune; d) hotărârile instanței de judecată; e) procesele-verbale privind

procurarea bunului imobil la licitație, întocmite de executorul judecătoresc și

confirmate de către instanța de judecată, sau procesele-verbale de transmitere

silită a dreptului de proprietate asupra bunului imobil, întocmite de către

executorul judecătoresc; e1) procesele-verbale ale licitației, actele de ridicare a

bunurilor imobile adjudecate și certificatele de achitare integrală, eliberate de

lichidator, sau actele de ridicare a bunurilor imobile neadjudecate la licitație și

certificatele de achitare integrală, eliberate de lichidator, ori actele de separare a

bunului imobil din masa debitoare, întocmite de către administratorul de

insolvabilitate/lichidator, și actele ce confirmă dreptul real sau personal al

persoanei care a solicitat separarea bunului imobil din masa debitoare; f) titlurile

de autentificare a drepturilor deținătorului de teren și alte acte (adeverințe) privind

drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autoritățile publice abilitate, în

modul stabilit de legislația în vigoare la data eliberării lor; g) alte documente

privind nașterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile, eliberate

conform legislației în vigoare la data nașterii sau transmiterii acestor drepturi.

Astfel, instanța de recurs consideră că prima instanța corect a conchis că,

procesul-verbal de recepție finală nr. 12 din 27 februarie 2008 a casei de locuit în

litigiu a fost aprobat de Primăria com. Grătiești pe numele titularului Tudor

Pascal, legal, în strictă conformitate cu actele juridice perfectate în modul stabilit

privind construcția și darea în exploatare a imobilului.

Mai mult ca atât, potrivit răspunsului Primăriei com. Grătiești nr. 279 din

02 mai 2013 adresat Inei Pascal Bragarenco, Primăria com. Grătiești nu are

dreptul să modifice decizia și procesul-verbal de recepție finală din anul 2008,

deoarece, la momentul dării în exploatare a imobilului proprietar era Tudor

Pascal.

Urmare a celor relatate, prima instanță just a constat că Ina Pascal

(Bragarenco) nu poate fi considerată vătămată în vreun drept al său, recunoscut de

lege, prin emiterea dispoziției Primăriei com. Grătiești nr. 12 din 27 februarie

2008.

Totodată, prima instanță corect a apreciat Rapoartele de expertiză

grafoscopică, anexate la materialele cauzei (f.d. 182-220 Vol. II), considerându-le

nerelevante pricinii, deoarece reieșind din concluziile acestora, care au constituit

mijloc de probă pe cauza penală nr. 2014020496 pornită în baza elementelor

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod

penal, semnăturile unor reprezentanți ai Primăriei și Consiliului com. Grătiești,

9

aplicate pe procesul-verbal de recepție finală nr. 12 din 27 februarie 2008 privind

construcția casei de locuit din com. Grătiești, str. Sfânta Treime 9 sunt falsificate,

reținând că Ina Pascal (Bragarenco) nu este persoană în al cărei interese a fost

stabilită. Mai mult, atât Primăria com. Grătiești, cât și Tudor Pascal nu au obiectat

asupra semnăturilor din procesul- verbal de recepție finală, fiind acoperită prin

voința tacită a persoanelor în al cărei interes este stabilită nulitatea.

În partea pretenției Inei Pascal (Bragarenco) privind declararea nulă a

dreptului de proprietate a lui Tudor Pascal și Anei Pascal asupra casei de locuit și

garaj cu număr cadastral 0155217.275.01 și număr cadastral 0155217.275.02,

Colegiul reține că potrivit art. 290 alin. (1) Cod civil, dreptul de proprietate și alte

drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariția,

modificarea și încetarea lor sunt supuse înregistrării de stat.

Iar, potrivit art. 321 alin. (2) Cod civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul

de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu

excepțiile prevăzute de lege.

Astfel, este cert că dreptul de proprietate asupra imobilelor cu destinație

locativă se consideră dobândit în momentul înregistrării de stat în registrul

bunurilor imobile, dar nu în momentul perfectării notariale a contractului de

înstrăinare, emiterii actului administrativ sau rămânerii definitive a hotărârii

judecătorești, care constituie doar temeiuri legale de înregistrare a dreptului de

proprietate, nu și dobândirea dreptului de proprietate ca atare.

Acestea fiind spuse, Colegiul reiterează că momentul dobândirii dreptului

de proprietate este momentul înregistrării de stat prevăzut expres de legiuitor.

În speță, relevant este faptul că, Tudor Pascal și Ana Pascal au obținut

dreptul de proprietate asupra casei de locuit și garajului cu număr cadastral

0155217.275.01 și număr cadastral 0155217.275.02, situate în com. Grătiești, str.

Sfânta Treime 9, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. cadastral 0155217.275 din 13 iunie 2002 (f.d. 201, 203 Vol. I), cu ulterioara

emitere a dispoziției Primăriei com. Grătiești nr. 12 din 27 februarie 2008, prin

care s-a dispus aprobarea procesului-verbal de recepție finală a casei de locuit

particulare situate în com. Grătiești, str. Sfânta Treime 9, lit. A cu anexele

auxiliare cu suprafața de 146,6 m.p., suprafața locativă de 93,0 m.p., garaj cu

suprafața de 31,5 m.p., beci cu suprafața de 53,8 m.p., pe numele lui Tudor

Pascal.

Prin urmare, prima instanță corect a concluzionat că careva temeiuri de

anulare a dreptului de proprietate a lui Tudor Pascal și Anei Pascal asupra casei

de locuit și garajului cu număr cadastral 0155217.275.01 și număr cadastral

0155217.275.02, nu i-au fost prezentate, fapt pentru care instanța a respins acest

capăt de cerere.

Or, conform art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor

și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În partea ce ține de pretenția Inei Pascal (Bragarenco) privind declararea

nulității parțiale a certificatului de moștenitor legal nr. 12392 din 23 septembrie

10

2009, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit art. 320 alin. (2) Cod

civil, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune,

act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărâre

judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate.

Iar, conform art. 20 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobândite de către

soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie,

conform legislației.

Mai mult, potrivit art. 55 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la notariat nr.

1453 din 08 noiembrie 2002, notarul, primind informația despre decesul

persoanei, deschide procedura succesorală în baza declarației scrise a

moștenitorilor legali, moștenitorilor testamentari ori a mandatarilor lor legali de

acceptare a succesiunii sau de renunțare la ea.

Astfel, materialele cauzei cert denotă că, de către notarul privat Ludmila

Gîscă, la cererea lui Tudor Pascal a fost deschisă procedura succesorală după

decesul soției sale, Ana Pascal survenit la 05 octombrie 2008, fapt confirmat prin

certificatul de deces nr. 57 din 06 octombrie 2008.

Totodată, faptul aflării în relațiile de căsătorie a lui Tudor Pascal și Ana

Pascal (Frunza) se constată prin extrasul de pe actul de căsătorie nr. 36 din 29

octombrie 1971 (f.d. 206 Vol. I).

Materialele cauzei mai atestă că, la 23 septembrie 2009, a fost eliberat

certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil

cu nr. cadastral 0155217.275.01 și nr. 0155217.275.02 situate în com. Grătiești

str. Sfânta Treime 9, proprietate comună în devălmășie a soților Tudor Pascal și

Ana Pascal (f.d. 199, Vol. I).

La aceeași dată, pe numele lui Tudor Pascal Tudor a fost eliberat

certificatul de moștenitor legal la ½ cotă parte din bunul imobil cu nr. cadastral

0155217.275.01 și nr. 0155217.275.02 situate în com. Grătiești str. Sfânta Treime

9.

Prin urmare, prima instanță corect a concluzionat că, careva temeiuri de

declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 12392 din 23 septembrie

2009 nu sunt, or, acesta i-a fost eliberat lui Tudor Pascal în strictă conformitate cu

prevederile legale cu privire la succesiune, fapt pentru care pretenția reclamantei,

pe acest capăt de cerere, a fost respinsă.

Totodată, în partea pretenției privind declararea nulității contractului de

donație a casei de locuit cu anexe situate pe str. Sfânta Treime 9, com. Grătiești,

autentificat la 23 februarie 2010 de către notarul Ludmila Gîscă cu nr. 2560,

urmează a reține că, potrivit art. 827 alin. (1) Cod civil, prin contract de donație, o

parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit,

patrimoniul celeilalte părți (donatar).

Astfel, la 23 februarie 2010 în temeiul contractului de donație nr. 2560,

Tudor Pascal, reprezentant în baza procurii de Iurie Cucu, a donat fiului său Iacob

Pascal bunurile imobile terenul pentru construcții, cu suprafața de 0,1188 ha, nr.

cadastral 0155217.275, casa de locuit individuală, cu suprafața totală de 146,6

m.p., nr. cadastral 0155217.275.01, garajul cu suprafața totală de 31,5 m.p., nr.

11

cadastral 0155217.275.02, situate în com. Grătiești str. Sfânta Treime 9, la prețul

de 64 050 lei, conform certificatului cu privire la valoarea bunului imobil nr.

0101/10/273 eliberat de OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” la 26 ianuarie 2010.

Colegiul consideră, în această parte că prima instanță corect a respins

argumentele reclamantei precum că, actul de donație perfectat în favoarea fiului

său Iacob Pascal este lovit de nulitate, având în vedere că la perfectarea acestor

acte Tudor Pascal a recurs la fraudă de lege, ca având caracter pur-declarativ.

Or, potrivit art. 216 alin. (1) și (2) Cod civil, actul juridic este nul în

temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi

declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanța de

judecată sau prin acordul părților (nulitate relativă).

Cu referire la pretenția reclamantei privind recunoașterea după Iacob

Pascal și Ina Pascal (Bragarenco) a dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte

din casa de locuit cu anexe, materialele cauzei cert denotă că la 16 iunie 2006 a

fost încheiată căsătoria dintre Iacob Pascal și Ina Bragarenco.

Potrivit art. 23 Codul familiei, bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți pot

fi recunoscute de instanța judecătorească proprietate în devălmășie a acestora

dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale

soților sau al mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii numai a unuia dintre

soți, valoarea acestor bunuri a sporit simțitor (reparație capitală, reconstrucție,

reutilare, reamenajare etc.).

Astfel, la 23 septembrie 2010 în temeiul contractului de donație nr. 2560,

Tudor Pascal, reprezentant în baza procurii de Iurie Cucu, a donat fiului său Iacob

Pascal bunurile imobile terenul pentru construcții, cu suprafața de 0,1188 ha, nr.

cadastral 0155217.275, casa de locuit individuală, cu suprafața totală de 146,6

m.p., nr. cadastral 0155217.275.01, garajul cu suprafața totală de 31,5 m.p., nr.

cadastral 0155217.275.02, situate în com. Grătiești, str. Sfânta Treime 9,

contractul fiind înregistrat la OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” la 24 februarie

2010.

Aici, se va reține că valabilitatea încheierii contractului respectiv nu a fost

combătută prin careva probe pertinente, corespunzător, acesta produce efecte

juridice și este opozabil terților odată cu înregistrarea dreptului de proprietate

asupra imobilului la Oficiul Cadastral Teritorial, astfel, fiind lipsită de temei

pretenția reclamantei privind atribuirea, în proprietatea acesteia, a ½ cotă-parte

din casa de locuit cu anexe.

Or, potrivit art. 329 alin. (1) Cod civil, construcțiile și lucrările subterane

sau de la suprafața terenului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului

pe cheltuiala sa și îi aparțin acestuia până la proba contrară. Prin lucrări se înțeleg

plantarea, precum și amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod

durabil în acesta.

Iar, conform alin. (3) al aceluiași articol, în cazul în care construcțiile sau

lucrările sunt făcute de un terț, proprietarul terenului are dreptul să le țină pentru

sine sau să oblige terțul să le ridice pe cheltuială proprie și să repare daunele

cauzate. Dacă păstrează construcțiile sau lucrările făcute de un terț, proprietarul

12

este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul muncii ori o

sumă de bani egală cu creșterea valorii terenului.

Prin urmare, în cazul accesiunii imobiliare va guverna regula

superficecies solo cedit, conform căreia accesiunea se face întotdeauna în folosul

proprietarului fondului, cu alte cuvinte, tot ce este pe teren este considerat că

aparțin proprietarului acestui teren.

Colegiul consideră necesar a reitera că, casa de locuit cu anexe cu număr

cadastral 0155217.275.01 și număr cadastral 0155217.275.02 situate pe str.

Sfânta Treime 9, com. Grătiești, mun. Chișinău a fost construită pe terenul ce

aparținea cu drept de proprietate privată lui Tudor Pascal, ulterior, acesta a donat

bunul imobil fiului său, Iacob Pascal, conform contractului de donație nr. 2560

din 23 februarie 2010. Iar, la 23 decembrie 2012, prin hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău căsătoria dintre Iacob Pascal și Ina Pascal (Bragarenco) a

fost desfăcută, cu stabilirea domiciliului copilului minor Valeria Pascal cu mama,

Ina Pascal (Bragarenco).

Astfel, în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 20 alin. (1) Codul

familiei, potrivit căruia bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei

aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform legislației, or, casa

de locuit cu anexe îi aparține, exclusiv, lui Iacob Pascal, în temeiul contractului

de donație din 23 februarie 2010.

În partea invocărilor, de către Ina Pascal (Bragarenco) a prevederilor art.

23 Codul familiei, precum și a faptului participării ultimei la construcția casei

litigioase, cu prezentarea, la materialele cauzei a bonurilor de plată

corespunzătoare, prima instanță corect a reținut că, participarea unei persoane la

construcția, reconstrucția, reutilarea etc. imobilului locativ, ce aparține cu drept

de proprietate altei persoane, nu constituie temei de recunoaștere a dreptului de

proprietate asupra unei cote-părți din bun, dacă nu a fost altfel stabilit prin acord

(act juridic), conform art. 344 alin. (2) Cod civil, dar constituie temei de încasare

a unei compensații bănești, echivalentă cu munca sau materialele de construcție,

cu care a contribuit reclamantul.

Reieșind din cele supra indicate, Colegiul consideră că, instanța de apel

eronat a apreciat materialul probator și a interpretat eronat normele de drept

material, iar ca rezultat greșit a casat hotărârea primei instanțe, pe când prima

instanță just a concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii înaintate de Ina Pascal

(Bragarenco).

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de Iacob Pascal urmează a fi admis cu

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Fiind investit cu judecarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material și a dat

o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță,

justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor

13

importante și cu trimitere la probele administrate, având în susținere cadrul legal

aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Iacob Pascal.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016

și se menține hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 13 aprilie 2016,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ina Bragarenco

împotriva lui Iacob Pascal, Tudor Pascal, Primăria com. Grătiești, Consiliul com.

Grătiești, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Biroul

notarului Ludmila Gîscă cu privire la declararea nulității actelor juridice și

recunoașterea dreptului de proprietate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Iuliana Oprea

Ion Druță

Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

14