3ra-548/17 — contestarea actului administrativ

3ra-548/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr. 3ra-548/17

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, Gr. Dașchevici

Î N C H E I E R E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Negruță

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de către Sergiu Negruță, casată hotărârea Judecătoriei

Centru, municipiul Chișinău din 12 iulie 2016 și emisă o nouă hotărâre de admitere

a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 20 iunie 2016, Sergiu Negruță a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, activând în cadrul

Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău în funcție de

șef al Secției management operațional, la data de 07 iunie 2016, prin ordinul nr.

334ef, emis de șeful Inspectoratului General al Poliției al MAI, Alexandru Pînzari,

i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră, în temeiul art.

26 alin. (l) lit. b), c), d) și e) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, pct. 6 lit. i), j) și pct. 15 din Codul de

etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 481

din 09 iulie 2006 și pct. 8 subpct. l), 2) și 9) din Statutul disciplinar al polițistului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013.

Menționează că, conform ordinului contestat, la data de 26 mai 2016, ora

07:46min., întru executarea dispoziției Direcției inspectare efectiv a Inspectoratului

General al Poliției al MAI nr. 34/14-5d din 26 mai 2016, ofițerul principal de

investigații al Direcției inspectare efectiv, locotenent-major de poliție Renat

Curchin a efectuat 2 apeluri telefonice de control prin intermediul telefonului

mobil cu numărul de abonat 079446691 la telefonul cu numărul 022-44-61-00,

gestionat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău și a inițiat o

convorbire telefonică cu inspectorul inferior statist al Serviciului de gardă al

1

Secției menagement operațional a Inspectoratului de Poliție Rîșcani al DP mun.

Chișinău, plutonier de poliție Evghenii Scoarță.

Invocă că, la data de 27 mai 2016, de către Direcția inspectare efectiv a fost

inițiată o anchetă de serviciu, ca temei servind raportul de autosesizare a ofițerului

principal de investigații al Direcției inspectare efectiv, locotenent-major de poliție

Renat Curchin cu privire la comportamentul inadecvat și lipsit de profesionalism a

subalternului, Evghenii Scoarță, în cadrul căruia s-a constatat că, acesta în

convorbirea telefonică a folosit cuvinte necenzurate, contrar normelor de etică și

deontologie polițienească.

Susține că, totodată, ofițerul principal de investigații al Direcției inspectare

efectiv, locotenent-major de poliție Renat Curchin a propus să fie atras și el la

răspundere disciplinară, motivând că, poartă răspundere pentru starea disciplinară

și ordinea regulamentară din secția, pe care o conduce ca șef al Secției managenent

operațional, fiind obligat să educe subalternii săi în spiritul devotamentului față de

patrie și popor, al fortificării continue, a disciplinei de serviciu, regulilor de

convețuire socială și ordinii de drept.

Consideră că, ordinul nr. 334ef din 07 iunie 2016 este ilegal, deoarece conține

afirmații declarative și neîntemeiate, iar normele invocate contravin legii, mai

mult, nu a fost dovedit faptul încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor,

libertăților sau intereselor legitime ale persoanei.

Relevă că, în fiecare zi, de la ora 08:00 până la ora 09:00, ascultă convorbirile

telefonice de pe sistemul „PHOBOS” și analizând convorbirea dintre apelant și

subalternul său, a constatat că, apelantul a vorbit în limba rusă, cu temei provocator

și lipsit de orice logică, iar Evghenii Scoarță a fost provocat și la fel, a vorbit în

limba rusă, convorbire pe care a raportat-o șefului Inspectoratului de Poliție

Rîșcani al DP mun. Chișinău, colonel de poliție, Sergiu Paiu.

Susține că, prin această conversație nu a fost încălcat pct. 25 al ordinului

interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 cu privire la evidența

unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni,

mai mult, conversația nu conține informații referitoare la infracțiuni, din acest

considerent nici nu a fost inițiată o anchetă de serviciu, însă i-a fost indicat că,

zilnic, după instructajul grupelor operative de urmărire penală, suplimentar să

instructeze angajații Serviciului de gardă asupra recepționării tuturor solicitărilor

cetățenilor și comportamentul în activitatea de serviciu, iar inspectorului inferior

statist al Serviciului de gardă, plutonierul de poliție Evghenii Scoarță, să nu-i fie

atribuită indemnizația lunară pentru luna iunie 2016, însă reeșind din faptul că,

ordinul cu privire la salarizare a angajaților Inspectoratului a fost deja semnat,

acest fapt nu a fost realizat.

Declară că, din materialele acumulate se constată că, nu sunt prezente careva

cuvinte necenzurate de către subalternul său, nu atentează asupra integrității,

onoarei și demnității persoanei, fapt confirmat prin procesul-verbal din 31 mai

2016 cu privire la consemnarea persoanei după voce.

Invocă că, ordinul contestat este întemeiat în baza art. 30 alin. (5) al Legii nr.

320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului,

care prevede că, șefii poartă răspundere pentru legalitatea și oportunitatea

dispozițiilor pe care le dau polițiștilor din subordine, fiind obligați, totodată, să

2

verifice modul de îndeplinire a acestora, însă această normă contravine faptelor

sale, mai mult ca atât, a fost sancționat fără nici nu temei juridic, nu au fost

stabilite circumstanțele de drept și de fapt, bazându-se doar pe niște afirmații

declarative.

Declară că, conform prevederilor art. 33 alin. (3) al Legii nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, atribuțiile,

drepturile, răspunderea și raporturile de subordonare a polițistului sunt înscrise în

fișa postului, aprobată de către șeful Inspectoratului General al Poliției sau de către

persoana împuternicită de aceasta, iar conform fișei sale de post din 14 aprilie

2014, au fost prevăzute următoarele condiții de muncă și, anume, un regim de

muncă de 40 ore pe săptămînă, 8 ore pe zi, program de muncă de luni până vineri,

de la orele 8:00 până la 17:00, pauză de masă de la 12:00 până la 13:00, activitate

preponderent de birou.

În acest context, susține că, la ora 07:46 nu a dat ordin subalternului său,

inspectorului inferior statist al Serviciului de gardă al Secției management

operațional a Inspectoratului de Poliție Rîșcani a DP mun. Chișinău, plutonier de

poliție, Evghenii Scoarță, să comunice prin intermediul telefonic cu persoana

provocatoare, mai mult, apelul telefonic a fost efectuat în afara orelor sale de

serviciu.

Menționează că, persoana, care a efectuat apelul telefonic, este o persoană cu

statut special, persoană angajată la serviciu în Poliție, investită cu drepturi și

obligații pentru exercitarea atribuțiilor Poliției și care-i este acordat grade speciale

în condițiile Legii cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului, iar

acțiunile întreprinse de către acesta, contravin prevederilor pct. 2 din Statutului

disciplinar al organelor afacerilor interne și Regulamentului consililor de onoare

ale efectivului de trupă și corpului de comandă ale oragnului afacerilor interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 2 din 04 ianuarie 1996, care statuiază

expres disiciplina în organele afacerilor interne și obligă pe fiecare colaborator să

se stimeze reciproc.

Relevă că, conform pct. 9 din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 129

din 14 martie 2014, misiunea Direcției inspectare efectiv constă în supravegherea

și controlul respectării legislației și disciplinei de serviciu de către angajații

Inspectoratului General al Poliției, asigurarea securității, integrității, respectării

drepturilor și intereselor legitme ale angajaților Poliției, protejarea demnității

acestora, în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcționale, desfășurarea măsurilor

necesare pentru prevenirea, depistarea și contracararea infracțiunilor,

contravențiilor, conflictelor de interese și abaterilor disciplinare în care aceștia sunt

implicați, de a cerceta și întreprinde măsurile corespunzătoare întru înlăturarea

cauzelor și condițiilor, care au favorizat comiterea de către polițiști a abaterilor

disciplinare și faptelor ilegale, precum și de a fortifica disciplina de serviciu, însă,

Direcția nu a controlat acțiunile colaboratorului în urma convorbirilor telefonice,

dar a provocat intenționat, ceea ce se consideră ilegal ca într-un organ de stat să se

admită asemenea indicații împotriva colaboratorilor organelor afacerilor interne cu

scopul de a-i sancționa, fapt ce contravine Codului de etică și deontologie al

polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10 mai 2006.

3

Invocă că, sancțiunea aplicată nu corespunde faptelor sale, mai mult, în

ordinul de sancționare nu este indicată că, în privința sa a fost întocmită ancheta de

serviciu, nu a fost anunțat despre finalzarea anchetei de serviciu și nici nu a făcut

cunoștință cu rezultatele anchetei de serviciu, ceea ce contravine prevederilor pct.

17 și 27 din Hotărârea Guvernului RM nr. 2 din 04 ianuarie 1996 cu privire la

aprobarea statutului disciplinar al organelor afacerilor interne și Regulamentului

consiliilor de onoare ale efectivului de trupă și corpului de comandă ale oragnului

afacerilor interne.

Solicită anularea pct. 2 din ordinul nr. 334ef, emis de șeful Inspectoratului

General al Poliție al MAI la data de 07 iunie 2016 cu privire la sancționarea

disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției

de Poliție mun. Chișinău, prin care a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 iulie 2016 acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță respingând acțiunea și-a argumentat concluzia prin faptul că,

inspectorul inferior statist al Serviciului de gardă al Secției management

operațional a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Direcția de Poliție mun. Chișinău,

plutonier Evghenii Scoarță, în urma apelului telefonic de control (simulat) s-a

manifestat cu un comportament lipsit de profesionalism, încălcând dispoziția

Inspectoratului General al Poliției nr. 34/14-5d din 26 mai 2016 și prevederile art.

26 alin. (1) lit. b), c), și d) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, la fel, a ignorat prevederile pct. 6 lit. i) și j) din Codul de etică și

deontologie al polițistului, iar Sergiu Negruță a încălcat prevederile art. 30 alin. (5)

al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care reglementează

că, șefii poartă răspundere pentru legalitatea și oportunitatea dispozițiilor pe care le

dau polițiștilor din subordine, fiind obligați, totodată, să verifice modul de

îndeplinire a acestora, fapt ignorat de către acesta, or, plutonierul Evghenii Scoarță

este în subordinea reclamantului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Sergiu Negruță, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea și a fost anulat pct. 2 din ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 334ef din 07 iunie 2016 cu privire la

sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului de Poliție

Rîșcani al Direcției de Poliție a Inspectoratului General al Poliției al MAI, mun.

Chișinău, prin care a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră șeful Secției

management operațional al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de Poliție,

mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, Sergiu Negruță.

Instanța de apel anulând pct. 2 din ordinul nr. 334ef din 07 iunie 2016 și-a

argumentat concluzia prin faptul că, ordinul de sancționare în privința lui Sergiu

Negruță a fost emis cu încălcarea procedurii de sancționare, deoarece în privința

acestuia nu a fost efectuată ancheta de serviciu, mai mult, nu a fost anunțat despre

finalizarea anchetei de serviciu și nu a făcut cunoștință cu încheierea privind

rezultatul efectuării anchetei de serviciu.

Totodată, instanța de apel a reiterat că, sancționarea lui Sergiu Negruță nu

corespunde legislației în vigoare, deoarece nu s-a dovedit faptul încălcării sau a

pericolului de încălcare de către acesta a drepturilor și libertăților sau intereselor

4

legitime ale persoanei, neatenționarea subalternilor despre responsabilitatea la

efectuarea convorbirilor telefonice, sau contrar prevederilor art. 30 alin. (5) al

Legii cu privire la Poliție și statutul polițistului, ar fi dat subalternilor săi vreo

indicație, dispoziție care ar fi fost ilegală sau nu ar fi fost oportună.

Instanța de apel a mai reținut că, conform prevederilor dispoziției

Inspectoratului General al Poliției nr. 34/1-43 din 12 februarie 2016 cu privire la

eficientizarea controlului asupra respectării disciplinei de evidență, înregistrare a

sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente, audierea zilnică

a convorbirilor telefonice de pe sistemul PHOBOS și contrapunerea acestora cu

înregistrările efectuate de către angajații Secției management operațional în

registrele de evidență a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni și

incidente este pusă pe seama șefului adjunct al Inspectoratului de Poliție. Astfel,

controlul acestor convorbiri, conform obligațiunilor de serviciu și fișei postului, nu

a fost atribuită lui Sergiu Negruță, angajat în funcție de șef al Secției management

operațional al Inspectoratului de Poliție Rîșcani a DP, mun. Chișinău.

La data de 29 martie 2017, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece au fost interpretate eronat normele de drept material și procedural și

nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei în fond.

Menționează că, hotărârea primei instanțe este întemeiată, cauza a fost

examinată sub toate aspectele și au fost aplicate corect normele materiale și

procedurale, precum și au fost apreciat obiectiv probele.

Consideră că, ordinul Inspectoratului General al Poliție nr. 334 ef din 07 iunie

2016 cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul

Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău, prin care

Sergiu Negruță a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră este legal și

întemeiat, emis cu respectarea normelor legale.

Invocă că, dispoziția Inspectoratului General al Poliție nr. 34/14-5d din 26

mai 2016 a servit ca temei juridic pentru emiterea ordinului nr. 334ef din 07 iunie

2016, iar normele legale au fost respectate de către angajatul Direcției inspectare

efectiv.

Afirmă că, Sergiu Negruță a încălcat prevederile art. 30 al Legii nr. 320 din

27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul poliției, deoarece

plutonierul Evghenii Scoarță fiind în subordinea acestuia, intimatul poartă

răspundere pentru legalitatea și oportunitatea dispozițiilor, pe care le dă polițiștilor

din subordine, fiind obligat, totodată, să verifice modul de îndeplinire a acestora,

mai mult, conform prevederilor pct. 19 din Statutul disciplinar al polițistului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013, conducătorul

poartă răspundere pentru starea disciplinară și ordinea regulamentară din

subdiviziunea pe care o conduce, fiind un exemplu în respectarea prevederilor

legislației în vigoare, jurământului și instrucțiunilor de serviciu, a regulilor de

conviețuire socială, având o conduită ireproșabilă în toate împrejurările, iar

conform prevederilor pct. 20 subpct 1), 2) și 9) din Statutul enunțat, conducătorul

5

este obligat să educe subalternii săi în spiritul devotamentului față de Patrie și

popor, al fortificării continue a disciplinei de serviciu, regulilor de conviețuire

socială și ordinii de drept, să dezvolte la subalterni simțul datoriei și onoarei de

polițist, precum și al răspunderii personale pentru îndeplinirea îndatoriilor de

serviciu, să acorde o atenție deosebită prevenirii faptelor ce țin de încălcarea de

către subalterni a legislației în vigoare, disciplinei de serviciu, să înlăture la timp

cauzele care constituie premisa acestor încălcări.

Susține că, subalternul inimatului, Evghenii Scoarță în urma recepționării

apelului de control, s-a manifestat prin comportament lipsit de profesionlism

(simulat) și a încălcat dispoziția Inspectoratului General al Poliției cu nr. 34/14-5d

din 26 mai 2016 și prevederile art. 26 alin. (1) lit. c), și d) al Legii nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, precum și a

ignorat pct. 6 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat

prin Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10 mai 2006.

Invocă că, în conformitate cu prevederile pct. 15 lit. g) din Codul de etică și

deontologie al polițistului, colaboratorul trebuia să acționeze cu integritate și

respect față de populație, ținând cont în mod special de situația indivizilor care fac

parte din grupuri vulnerabile.

Prin referința depusă la data de 10 mai 2017 Sergiu Negruță a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

6

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Inspectoratul General

al Poliției al MAI nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției al MAI asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Inspectoratului General al Poliției al MAI ca inadmisibil.

7

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

8