3ra-455/17 — anularea penalitatilor

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-455/17

Judecător: Gh. Mîțu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu, M. Anton, G. Dașchevici

D E C I Z I E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Galina Stratulat

Judecători Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari,

Ion Druță, Iuliana Oprea

judecând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Basconlux”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Basconlux” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind

anularea penalităților,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 02.12.2015, SRL „Basconslux” s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată către Inspectoratului Fiscal Principal de Stat prin care a solicitat obligarea

pârâtului de a emite un act administrativ privind anularea penalităților calculate.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 01.10.2015 a expediat o

cerere prealabilă către Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, prin care a solicitat

anularea penalităților calculate ilegal. Iar la 13 noiembrie a recepționat răspunsul

Inspectoratului Fiscal de Stat Principal, potrivit căruia s-a respins emiterea vreunei

decizii cu privire la anularea penalităților calculate.

Menționează reclamanta că, în perioada iulie-august 2007, a executat lucrări în

valoare totală de 8044108 lei pentru demolarea Stadionului Republican, lucrări

finanțate din bugetul public.

Susține reclamanta că, autoritățile publice s-au eschivat de la executarea

benevolă privind achitarea datoriei existente, prin urmare s-a adresat cu o cerere de

chemare în judecată, iar la 16.07.2014, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a emis

hotărârea (dosar nr. 2e-363/14) privind încasarea din bugetul de stat gestionat de

Ministerul Finanțelor, suma în mărime de 8044108 lei și dobânda de întârziere în

mărime de 6152641 lei. Hotărâre primei instanțe a fost menținută prin decizia Curții

Supreme de Justiție (dosar 2rac-111/15) din 22 aprilie 2015.

Relatează reclamanta că în tot acest timp, începând cu perioada 2008 au fost

calculate penalități de întârziere la achitarea plăților fiscale la bugete

corespunzătoare, penalități formate din cauza neachitării de către Ministerului

Finanțelor, ca organ ierarhic superior, Inspectoratului Fiscal de Stat față de SRL

„Basconslux”, ceea ce a dus la întârzierea achitărilor plăților de bază față de

Inspectoratul Fiscal din vinovăția organului ierarhic superior.

1

Specifică reclamanta că până la emiterea ordinului IFSP nr. 400 din

14.03.2014, calcularea majorării de întârziere se efectua în temeiul actelor de uz

intern, întocmite în mod reglementat de IFPS, însă vreun act care ar stabili modul,

cuantumul și baza de calculul a respectivelor penalități nu există. Iar temei pentru

anularea acestor penalități servește lipsa unui act administrativ care ar stabili

calcularea majorărilor de întârziere respective și lipsa actului administrativ care

stabilește mărimea acestor penalități de către SRL „Basconslux”, iar conform

ultimului control fiscal din 10.07.2015 (act nr. 5-669168, act nr. 5-669169) nu au

fost stabilite careva penalități.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 228 Codul

Fiscal, art.32 CPC, art. 3, 7, 14, 15, 16, 17, 25, 26, 27 al Legii contenciosului

administrativ.

La data de 11.01.2016, SRL „Basconslux” a depus o cererea suplimentară

potrivit căreia a indicat că, începând cu anul 2014, majorarea de întârziere se

calculează în mod electronic fară a fi emisă vreo decizie, respectiv mărimea

penalității pentru care solicită anularea nu o cunoaște, deoarece nu există nici un act

emis de pârât care ar stabili cuantumul acestor penalități.

Menționează reclamanta că temei pentru anularea penalităților servește lipsa

unui act administrativ, ce ar stabili calcularea unor penalități și lipsa actului

administrativ ce stabilește cuantumul acestor penalități de către SRL „Basconslux”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 07 septembrie 2016

cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

La 19.09.2016, în cadrul termenului legal de atac instituit de art. 362 alin. (l)

CPC, SRL „Basconslux” a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă admiterea

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Basconlux” și menținută

hotărîrea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 septembrie 2016.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, apelanta nu a

prezentat probe ce ar justifica faptul că obligațiile sale fiscale de achitare a

majorărilor de întârziere față de pârât au fost stinse prin unul din mijloacele

specifice de stingere a obligațiilor fiscale reglementate de art. 170 Cod fiscal. La fel,

intimatul a făcut dovada legalității refuzului său de a anula majorările de întârziere

(penalitățile), respectiv, în temeiul art. 24 al Legii contenciosului administrativ,

sarcina probațiunii ilegalității îi revine, ulterior apelantei.

Totodată, instanța de apel a conchis că, cererea de apel declarată de SRL

„Basconslux” nu conține vreun contraargument ce ar combate concluziile instanței

de fond, or acesta prin cererea de apel a reiterat cele indicate în cererea de chemare

în judecată, invocând doar că ședința de examinare a pricinii în instanța de fond s-a

petrecut în lipsa reprezentantului societății care nu a fost citat legal.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 09.02.2017, Societatea cu

Răspundere Limitată „Basconlux” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016 și a

hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 07 septembrie 2016 cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat ilegalitatea deciziilor instanțelor

menționând că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că nu a fost

2

citată legal și dreptul de proprietate prin aplicarea de către organul fiscal a incaso pe

conturile companiei fără a respecta termenul de prescripție la stingerea obligațiilor.

La data de 25.04.2017, intimatul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a depus

referință la recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Basconlux”

solicitînd declararea recursului ca fiind inadmisibil cu respingerea acestuia.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Basconlux” a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificând, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul

conchide că recursul declarat urmează să fie admis, pornind de la următoarele.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să-l admită și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina

spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că la adoptarea deciziei contestate, nu au fost constatate și elucidate

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce

impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanța de recurs este în

imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept

material, atunci când fondul a fost cercetat superficial.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță, precum și verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și

cele prezentate.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, la

02.12.2015, SRL „Basconslux” s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat prin care a solicitat obligarea pârâtului de a

emite un act administrativ privind anularea penalităților calculate.

Instanța de fond a respins acțiunea, soluție menținută de instanța de apel care a

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Basconlux”.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră ilegală decizia instanței de apel pornind de la următoarele.

Conform art. 265 alin. (1) din Codul fiscal al RM, dacă determinarea obligației

fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art. 264, ea poate fi stinsă prin

executare silită de către organul fiscal în conformitate cu prezentul titlu sau de către

instanța judecătorească, însă numai în cazul în care acțiunile organului fiscal sau

sesizarea instanței judecătorești au avut loc pe parcursul a 6 ani de după

determinarea obligației fiscale.

Conform art. 173 din Codul fiscal al RM, dacă nu a fost exercitat în termenele

prevăzute de prezentul cod, dreptul statului de a determina obligația fiscală sau de a

o executa silit se stinge prin prescripție în modul stabilit de Guvern. Concomitent, se

stinge și obligația fiscală a contribuabilului. Stingerea obligației fiscale în urma

3

survenirii termenelor de prescripție se face în baza unei decizii scrise a conducerii

organelor cu atribuții de administrare fiscală care administrează obligația fiscală

respectivă, iar în cazul serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale – în

baza deciziei adoptate de către consiliul local.

Reieșind din materialele cauzei, reține Colegiul că, instanța de apel a constatat

că, SRL „Basconlux” înregistrează o datorie pentru perioada 31.12.2008-24.05.2016

la bugetul public la plata impozitelor către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în

mărime de 2349050,45 lei, datorie ce nu a fost achitată.

Conform argumentelor din recurs, pînă la sfîrșitul anului 2010 au fost calculate

majorări de întîrziere în mărime de 675568,90 lei. Astfel, susține recurenta că,

pentru această sumă urma a fi aplicată termenul de prescripție pentru stingerea

obligației fiscale, iar la emiterea oricărei decizii, organul fiscal urma să se conducă

de prevederile art. 173 din Codul Fiscal al RM.

La data 01.12.2016 prin dispoziția Inspectoratului (document electronic

ORDIN INCASO nr. 7816008183, nr. 7816008184, nr. 7816008185) a fost aplicat

incaso pe contul bancar al companiei SRL „Basconlux”, IBAN

MD31ML000000022514092038 la BC „Moldindconbak” SA, filiala „Centru”, prin

care au fost ridicate următoarele sume: - suma de 519968,04 lei pentru „Majorări de

întîrziere pentru neachitare în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală”; - suma în mărime de 1144779,21 pentru „Majorare de întîrziere

(penalitatea) calculată pentru neachitarea în termen de către angajator a

contribuțiilor de asigurări sociale”; - suma în mărime de 422649,67 pentru

„Majorare de întîrziere (penalitatea) calculată pentru neachitarea în termen

contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii”.

Conchide Colegiul, că instanța constatând datoria companiei SRL „Basconlux”

pentru perioada indicată mai sus, și dispunînd de prevederile legislației fiscale în

vigoare, urma să se expună asupra obiectului litigiului (anularea penalităților și

legalitatea acestora) și prin prisma aplicării termenul de prescripție pentru stingerea

obligației fiscale.

Toate aceste circumstanțe constituie un aspect determinant în justa soluționare

a litigiului, deoarece instanța de apel urma să se expună asupra fondului apelului

prin prisma verificării legalității soluției instanței de fond în sensul stabilirii juste și

a sumei datoriei la bugetul public.

În consecință, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, care are atribuții

de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat și

elucidat toate aceste circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii în fond, și,

ca urmare, a pronunțat o soluție neîntemeiată.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit va admite recursul

declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, întru verificarea

tuturor circumstanțelor menționate.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,

conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de

situația stabilită, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

4

Ținând cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Basconlux”.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Basconlux” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind

anularea penalităților și cauza se remite la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău

într-un alt complet.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Galina Stratulat

Judecători Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Ion Druță

Iuliana Oprea

5