3ra-542/17 — recunoașterea ilegalității refuzului, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate

prima instanță: V. Sandu dosarul nr. 3ra-542/17

instanța de apel: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cornovean Vasile și

Cornovean Irina împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului,

calcularea și achitarea indemnizației de maternitate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 11 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 19 august 2016, Cornovean Vasile și Cornovean Irina au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului,

calcularea și achitarea indemnizației de maternitate.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat că, Cornovean Vasile este

angajat al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI. La data de

11 octombrie 2012 a fost încheiată căsătoria cu Cornovean Irina, în familia cărora

urmează a se naște primul copil.

Potrivit certificatului de concediu medical, Irinei Cornovean i-a fost stabilit

concediu de maternitate din 21.06.2016 până la 24.10.2016.

Menționează reclamanții că, Cornovean Irina nu este angajată în câmpul muncii

și se află la întreținerea soțului.

1

Astfel, Cornovean Vasile printr-o cerere depusă către administrația Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI a solicitat achitarea indemnizației

pentru concediul de maternitate, însă prin răspunsul nr. 19/7-C-l 17/16 din

29.07.2016, i s-a refuzat în solicitarea dată.

Consideră reclamanții că, această decizie este ilegală în fond și emisă contrar

legii.

Solicită, recunoașterea ilegalității deciziei (răspunsului) Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale nr. 19/7-C-117/16 din 29.07.2016 privind refuzul de

acordare a indemnizației pentru concediul de maternitate și obligarea Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale să efectueze calculele și plățile pentru

indemnizația pentru concediul de maternitate, în condițiile prevederilor art. 123, 124

din Codul Muncii, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 noiembrie 2016

acțiunea a fost admisă. S-a recunoscut ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne nr. 19/7-C-117/16 din

29.07.2016 privind refuzul de acordare a indemnizației pentru concediul de

maternitate. S-a obligat Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale să-i

calculeze și să-i achite lui Cornovean Irina indemnizația pentru concediul de

maternitate în conformitate cu art. art. 123, 124 Codul muncii. S-a încasat de la

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale în beneficiul lui Cornovean

Vasile cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3500 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI, a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 s-a respins apelul

declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 noiembrie 2016.

La 27 martie 2017, cu respectarea termenului prevăzut de art. 434 CPC,

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI a declarat recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, criticând-o

pentru netemeinicie și ilegalitate, susținând în esență că, au fost aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii.

Susține recurentul că, potrivit exigențelor legale colaboratorii Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale sunt supuși asigurării obligatorii de stat,

dar nu și asigurărilor sociale de stat, iar din salariul colaboratorilor serviciului nu se

rețin plățile în bugetul asigurărilor sociale și respectiv, nu cad sub incidența Legii nr.

289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă

și alte prestații de asigurări sociale.

2

Prin urmare, menționează că, intimații sunt în drept de a solicita stabilirea și

achitarea indemnizației de maternitate de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile

și Situațiilor Excepționale al MAI, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a

deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

3

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs

poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al

deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

al Ministerului Afacerilor Interne, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4