3ra-542/17 — recunoașterea ilegalității refuzului, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate

prima instanță: V. Sandu dosarul nr. 3ra-542/17 instanța de apel: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc Î N C H E I E R E 17 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecător Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cornovean Vasile și Cornovean Irina împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 11 noiembrie 2016, c o n s t a t ă : La 19 august 2016, Cornovean Vasile și Cornovean Irina au depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate. În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat că, Cornovean Vasile este angajat al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI. La data de 11 octombrie 2012 a fost încheiată căsătoria cu Cornovean Irina, în familia cărora urmează a se naște primul copil. Potrivit certificatului de concediu medical, Irinei Cornovean i-a fost stabilit concediu de maternitate din 21.06.2016 până la 24.10.2016.

Menționează reclamanții că, Cornovean Irina nu este angajată în câmpul muncii și se află la întreținerea soțului. 1 Astfel, Cornovean Vasile printr-o cerere depusă către administrația Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI a solicitat achitarea indemnizației pentru concediul de maternitate, însă prin răspunsul nr. 19/7-C-l 17/16 din 29.07.2016, i s-a refuzat în solicitarea dată. Consideră reclamanții că, această decizie este ilegală în fond și emisă contrar legii. Solicită, recunoașterea ilegalității deciziei (răspunsului) Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 19/7-C-117/16 din 29.07.2016 privind refuzul de acordare a indemnizației pentru concediul de maternitate și obligarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale să efectueze calculele și plățile pentru indemnizația pentru concediul de maternitate, în condițiile prevederilor art. 123, 124 din Codul Muncii, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 noiembrie 2016 acțiunea a fost admisă. S-a recunoscut ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne nr. 19/7-C-117/16 din 29.07.2016 privind refuzul de acordare a indemnizației pentru concediul de maternitate. S-a obligat Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale să-i calculeze și să-i achite lui Cornovean Irina indemnizația pentru concediul de maternitate în conformitate cu art. art. 123, 124 Codul muncii. S-a încasat de la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale în beneficiul lui Cornovean Vasile cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3500 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, a contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 s-a respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 noiembrie 2016. La 27 martie 2017, cu respectarea termenului prevăzut de art. 434 CPC, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, criticând-o pentru netemeinicie și ilegalitate, susținând în esență că, au fost aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii.

Susține recurentul că, potrivit exigențelor legale colaboratorii Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale sunt supuși asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurărilor sociale de stat, iar din salariul colaboratorilor serviciului nu se rețin plățile în bugetul asigurărilor sociale și respectiv, nu cad sub incidența Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. 2 Prin urmare, menționează că, intimații sunt în drept de a solicita stabilirea și achitarea indemnizației de maternitate de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că 3 cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 4