3ra-572/17 — contestarea actului administrativ

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr.3ra-572/17

Mun. Chișinău

Judecător: L. Holevițcaia

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova

ÎNCHEIERE

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Brîchina Elena și Calancea Serghei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Brîchina Elena și Calancea Serghei împotriva Întreprinderii cu

Capital Străin „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu Răspundere

Limitată, Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acțiuni

privind anularea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2016,

c o n s t a t ă:

La 14 aprilie 2015, Brîchina Elena și Calancea Serghei s-au adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie”

SRL, ÎCS „RED Union Fenosa” SA privind anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, sunt proprietarii construcției

de locuințe amplasată pe str. I. Botezătorul 27 A, mun. Chișinău. Pe adresa indicată

se folosesc de energie electrică în lipsă de contract pentru furnizarea energiei

electrice încheiat între furnizor și consumator, neavând restanțe la plată pentru

energia electrică.

Notează reclamanții că la 31 ianuarie 2015, zi de sâmbătă aproximativ între

orele 09:00, s-au apropiat doi reprezentanți ai ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare

Energie” SRL care nu și-au prezentat legitimația, au demontat și au dus într-o

direcție necunoscută contorul electric nr.0960869, care aparține Elenei Brîchina.

Concretizează reclamanții că reprezentanți pârâtei i-au comunicat au verificat

contorul electric și l-au demontat. Ulterior au întocmit actul nr.C029088 privind

încălcarea condițiilor contractuale, actul de demontare a contorului, actul de control

al echipamentului de măsurare și act-prescripție privind readucerea echipamentului

de măsurare cu exigențele reglementărilor în vigoare.

Susțin reclamanții că, actele au fost întocmite intenționat și cu un scris

neînțeles și în limba de stat, limba pe care Calancea S. nu o posedă la un nivel

suficient, pentru a înțelege cele scrise de reprezentanții pârâtului.

La 20 februarie 2015, reclamanta Brîchina Elena a înaintat o cerere nr. 07702,

indicând că acțiunile pârâtei sunt ilegale. Însă la 02 martie 2015 a primit hotărârea

GNF nr.06114 din 10.02.2015, prin care i s-a aplicat amenda în sumă de 24621,14

lei și copia raportului de expertiză.

1

La 03 martie 2015, reclamanta a primit factura nr.2153452168 din 27.02.15,

pe care o consideră ilegală.

Prin cererea prealabilă înaintată la 10 martie 2015, reclamanta a solicitat să

fie anulată amenda aplicată, ca fiind ilegală însă prin răspunsul primit cerințele au

fost respinse.

Solicită reclamanții anularea actului C029088 de depistare a încălcării

clauzelor contractuale din 31.01.2015; anularea facturii nr.2153452166 din 03.02.15

în sumă de 78,32 lei; a facturii nr.2153452167 din 10.02.15 în sumă de 24621,14 lei;

a facturii nr.2153452168 din 27.02.15 în mărirea datoriei de 24621,14 lei, în

mărimea consumului curent de 7,90 lei și 115,34 lei.

La 17 iulie 2015, reclamanții Brîchina Elena și Calancea Serghei au depus

cerere de chemare în judecată privind anularea facturii nr.215345271 din 20.05.2015

în sumă de 28,44 lei, solicitând instanței de a interzice pârâtului în viitor să emită

facturi spre plată pentru perioada 29.01.2015 -09.02.2015 (f.d.56).

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 03.03.2015 au primit o

factură nr. 215345268 din 27.02.2015, în sumă de 123.24 lei. Din datele indicate în

factură s-a facturat perioada 29.01.2015 -02.02.2015, perioadă în care a fost

demontat contorul electric nr.0960869 de către colaboratorii GNR Furnizare Energie

la data de 31.01.2015 și datele contorului montat ulterior nr.03303789 perioada

10.02.2015 - 25.02.2015, iar el a fost instalat nu din 10.02.2015, dar din data de

05.02.2015.

Susțin reclamanții că, încercările lor de a primi vreo explicație privitor la

suma indicată în factură, au fost ignorate.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 20 august 2015

pricinile date au fost conexate întru-n singur proces pentru a fi examinate

concomitent.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 iulie 2016 acțiunile

au fost respinse ca fiind nefondate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se

încadrează în prevederile legii.

Considerând ilegală hotărârea primei instanțe, Brîchina Elena și Calancea

Serghei au înaintat apel, prin care au solicitat casarea hotărârii contestate cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor înaintate.

În motivarea apelului au indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017 s-a respins apelul

declarat de Brîchina Elena și Calancea Serghei și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 iulie 2016.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată,

instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă

probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material

și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 28 martie 2017, Brîchina

Elena și Calancea Serghei au prezentat cerere de recurs, prin care solicită casarea

hotărârii instanței de fond precum și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă în sensul declarat.

Prin referința depusă la 04 mai 2017, ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare

Energie” SRL solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de

Brîchina Elena și Calancea Serghei.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au reiterat argumentele de fapt expuse

în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural

pertinente cauzei.

Pledând pentru admiterea recursului, recurenții au invocat aplicarea eronată a

prevederilor Regulamentul privind furnizarea și utilizarea energiei electrice nr. 393

din 15.12.2010, concluzionând că instanța de apel nu a aplicat prevederile

normative în vederea dovedirii încălcărilor procedurale comise de intimat, ci le-a

raportat eronat la circumstanțele cauzei, omițând să stabilească că intimatul nu a

dovedit legalitatea actelor administrative contestate, unde să fie determinată explicit

în ce mod apelanții/recurenții au admis careva fraude la consumul de energie,

precum și să excludă orice dubiu cu privire la concluziile expertizei efectuate.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

3

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Brîchina Elena și Calancea Serghei asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Brîchina Elena și Calancea Serghei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Brîchina Elena și Calancea Serghei se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

4