2ra-828/17 — cu privire la evacuarea din imobil, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil și repararea prejudiciului moral, încasarea dublei arvune, avansului și cheltuielilor de judecată

2ra-828/17 — cu privire la evacuarea din imobil, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil și repararea prejudiciului moral, încasarea dublei arvune, avansului și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Cupcea dosarul nr. 2ra-828/17

instanța de apel: A. Panov, Iu. Cimpoi, A. Minciuna

DECIZIE

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Grigore Tihon, reprezentat de avocatul Ivan

Tureac

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Calancea

împotriva lui Grigore Tihon cu privire la evacuarea din imobil, obligarea de a nu

crea obstacole în folosirea bunului imobil și repararea prejudiciului moral

și la cererea reconvențională a lui Grigore Tihon împotriva lui Mihail

Calancea și Nelli Calancea cu privire la încasarea dublei arvune, avansului și

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de către Grigore Tihon, reprezentat de avocatul Ivan

Tureac și menținută hotărârea Judecătoriei Orhei din 10 aprilie 2015, prin care

acțiunea lui Mihail Calancea a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională

înaintată de Grigore Tihon a fost respinsă

constată:

La 16 septembrie 2014, Mihail Calancea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Grigore Tihon cu privire la evacuarea forțată a lui Grigore

Tihon, a familiei acestuia și a bunurilor din casa de locuit și terenul cu suprafața de

0,4312 ha, situate în comuna Step-Soci, raionul Orhei, obligarea de a nu crea

obstacole în posesia și folosirea bunurilor imobile și repararea prejudiciului moral

în mărime de 50 000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că în temeiul contractului de vânzare -

cumpărare din 13 noiembrie 2002, autentificat notarial sub numărul 6644,

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Orhei la 15 noiembrie 2002 și contractului

de vânzare - cumpărare din 04 septembrie 2014, autentificat notarial sub numărul

6146, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Orhei la 05 septembrie 2014, deține

1

cu drept de proprietate terenul cu suprafața 0,4312 ha și casa de locuit situate în

comuna Step-Soci, raionul Orhei.

Explică că începând cu anul 2002, împreună cu familia a fost plecat peste

hotarele țării, unde a locuit și a muncit.

Menționează că în anul 2014, revenind în țară a depistat că imobilele ce-i

aparțin sunt ocupate în mod abuziv de către familia Tihon, care a dislocat pe

terenurile respective tehnică agricolă, a tăiat vița de vie și a construit fără acordul

lui anexele gospodărești.

Afirmă că de mai multe ori a solicitat familiei Tihon să elibereze bunurile

imobile ce-i aparțin, însă a primit refuz. Iar, la 17 septembrie 2014, a înaintat

pretenția în adresa acestora, însă ultimii continuă să locuiască în imobilul dat.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 11, 374, 1416, 1422

Cod civil și art. 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, evacuarea forțată a lui Grigore Tihon, a familiei

acestuia și a tuturor bunurilor din casa de locuit și terenul cu suprafața de

0,4312 ha, situate în comuna Step-Soci, raionul Orhei, obligarea de a nu crea

obstacole în posesia și folosirea bunurilor imobile și repararea prejudiciului moral

în mărime de 50 000 lei.

La 27 februarie 2015, Grigore Tihon a depus cerere reconvențională

împotriva lui Mihail Calancea și Nelli Calancea privind încasarea în mod solidar a

dublei arvune în sumă de 6 000 euro, a avansului în mărime de 11 500 euro și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că în luna februarie 2009, a

aflat că în comuna Step-Soci, raionul Orhei se vinde o casă de locuit cu teren

aferent.

Explică că la fața locului bunurile i-au fost prezentate de către inginerul

cadastral al Primăriei, care i-a comunicat că proprietarul este Mihail Calancea, care

se află peste hotare.

Remarcă că ulterior, a discutat telefonic cu Mihail Calancea despre vânzarea

bunurilor și ei s-au înțeles cu prețul de vânzare în mărime de 15 000 euro.

Totodată, în legătură cu faptul că bunurile nu erau înregistrate pe numele lui

Mihail Calancea, ultimul s-a obligat să le înregistreze la Oficiul Cadastral

Teritorial Orhei cât mai curând posibil.

Astfel, pentru a grăbi încheierea tranzacției, la indicația lui Mihail Calancea,

dânsul la data de 20 februarie 2009, i-a transmis fiicei acestuia suma de 3 000 euro

cu titlul de arvună, iar Nelli Calancea a eliberat o recipisă.

Susține că la 05 noiembrie 2009, tot la indicația lui Mihail Calancea a mai

transmis fiicei acestuia suma de 10 000 euro, iar la data de 18 iunie 2010 suma de

1 500 euro. În scurt timp după transmiterea ultimei sume, a fost sunat de către

Mihail Calancea, care a solicitat ca suma rămasă de 500 euro să-i transmită unei

rude.

2

Totodată, indică că s-a instalat în casă, a prelucrat lotul de pământ și a

efectuat construcții auxiliare, având acordul verbal a lui Mihail Calancea.

Menționează că în final tranzacția privind vânzarea-cumpărarea imobilului nu

a mai fost legalizată, dat fiind faptul că Mihail Calancea era mereu plecat peste

hotare, iar când a revenit în țară în anul 2014 a invocat că are alți cumpărători, care

îi oferă pentru imobilul dat suma de 27000 euro.

Consideră că în legătură cu faptul că tranzacția nu a avut loc din vina

vânzătorului, urmează să-i fie restituită dubla arvună a sumei de 3 000 euro.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 172, 173 CPC și art. 514,

515, 531, 633 Cod civil.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar de la Mihail Calancea și

Nelli Calancea a dublei arvune în mărime de 6000 euro, a avansului achitat pentru

tranzacția de vânzare-cumpărare a imobilului în sumă de 11 500 euro și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei mun. Chișinău din 10 aprilie 2015, acțiunea

lui Mihail Calancea a fost admisă parțial, s-a dispus evacuarea lui Grigore Tihon

împreună cu membrii familiei și a bunurilor din imobilul locativ cu teren aferent,

numărul cadastral 6467105041, situat în comuna Step–Soci, raionul Orhei, fără

acordarea altui spațiu locativ.

S-a obligat Grigore Tihon să nu creeze lui Mihail Calancea obstacole la

folosirea imobilului locativ cu teren aferent, cu numărul cadastral 6467105041,

situat în comuna Step–Soci, raionul Orhei. Iar, pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională a lui Grigore Tihon

împotriva lui Mihail Calancea și Nelli Calancea privind încasarea dublei arvune,

avansului și cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Grigore Tihon și menținută hotărârea primei

instanțe.

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 20 aprilie 2016, s-a admis recursul declarat de

Grigore Tihon, reprezentat de avocatul Ivan Tureac, a fost casată decizia Curții de

Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 și remisă cauza la rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău în alt complet de judecători.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Grigore Tihon și menținută hotărârea primei

instanțe.

La 28 februarie 2017, Grigore Tihon, reprezentat de avocatul Ivan Tureac a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016,

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu restituirea

pricinii spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând

că instanțele incorect au aplicat normele de drept material și procedural.

3

Menționează că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural,

deoarece examinarea apelului a avut loc în lipsa părților, prin urmare ultimii au

fost lipsiți de dreptul de a prezenta probe, care au fost obținute după examinarea

cauzei în prima instanță.

Indică că în urma plângerii sale adresate la organele de poliție, Nelli

Calancea a recunoscut că a primit de la dânsul suma de 15000 euro. În acest sens

deține probe suplimentare, însă în legătură că instanța de apel a examinat cauza în

lipsa lui, a fost în imposibilitate de a le prezenta.

Consideră că recunoașterea faptului primirii sumelor de bani de către Nelli

Calancea total schimbă soluția emisă de către instanțe pe litigiul dat.

La fel, susține că după decesul lui Mihail Calancea, instanța de apel nu a

stabilit cercul moștenitorilor acestuia și nu li-a atras în proces. A cercetat

superficial probele, fără a verifica modul și scopul cu care au fost eliberate

recipisele. Mai mult, Nelli Calancea nici nu a fost înștiințată despre faptul că există

așa un litigiu.

Susține că instanța de apel nu a organizat procesul astfel, încât părțile să aibă

posibilitate de a-și formula, argumenta și dovedi poziția, prin urmare le-a îngrădit

drepturile procedurale, încălcând în așa mod dreptul la un proces echitabil.

Totodată, remarcă că instanța de apel referindu-se în decizia sa la prevederile

art. 46 din Constituție, art. 315, 316, 374, 376 Cod civil, nu a ținut cont de faptul că

și dânsul are același drept de proprietate, doar că asupra banilor transmiși. Or, este

evident că Nelli Calancea și Mihail Calancea s-au îmbogățit fără justă cauză, iar

acțiunea reconvențională nu este altceva decât o acțiune cu privire la restituirea

sumei.

La fel, în opinia recurentului instanța de apel a aplicat incorect normele de

drept material prevăzute de dispozițiile art. 679, 680 Cod civil, deoarece obiectul

litigiului în cererea reconvențională nu este recunoașterea legalității tranzacției de

vânzare–cumpărare a bunului imobil, dar restituirea sumelor.

Astfel, consideră că concluziile instanței de apel și a primei instanțe precum

că nu au fost prezentate probe care să confirme manifestarea de voință a lui Mihail

Calancea de a vinde bunurile imobile în litigiu și a încheia un contract de vânzare–

cumpărare sunt eronate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 21 decembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 208 vol. I), însă careva date despre recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, în

termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Grigore Tihon, reprezentat de avocatul Ivan Tureac urmează a fi admis, decizia

4

instanței de apel casată și restituită pricinii pentru rejudecare în instanța de apel din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele pricinii rezultă cu certitudine că Mihail Calancea este

proprietarul casei de locuit și a anexelor cu suprafața locativă 40,9 m.p., a terenului

aferent cu suprafața de 0,4312 ha și a terenului cu destinație de grădină cu

suprafața de 0,1206 ha, situate în comuna Step-Soci, r-nul Orhei, fapt confirmat

prin extrasul din Registrul bunurilor imobile din 09 septembrie 2014

(f. d. 11, 64 vol. I)

Colegiul mai reține că Mihail Calancea s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Grigore Tihon, solicitând evacuarea din imobilul ce-i

aparține cu drept de proprietate și obligarea de a nu crea obstacole în folosirea

acestui, indicând că ultimul în lipsa sa, în timp ce se afla peste hotarele țării, s-a

instalat abuziv în imobilul dat.

La rândul său, Grigore Tihon s-a adresat cu o cerere reconvențională

împotriva lui Mihail Calancea și Nelli Calancea cu privire la încasarea dublei

arvune, a avansului și a cheltuielilor judiciare, invocând că a avut o înțelegere cu

Mihail Calancea privind vânzarea casei de locuit cu tot cu terenul.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a admis parțial

acțiunea inițială și a respins cererea reconvențională înaintată de către Grigore

Tihon.

Instanța de apel, judecând apelul declarat de Grigore Tihon a constatat

netemeinicia acestuia și, respingându-l a menținut hotărârea primei instanțe,

indicând că din recipisele prezentate nu pot fi stabilite datele privitor la persoana

care a dat arvuna lui Nelli Calancea și care ar fi obiectul tranzacției pentru care s-a

dat arvuna, prin urmare nu este clar definit obiectul tranzacției pentru care s-au

acordat sumele, adresa și numărul cadastral al imobilului.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile

la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și

aprecierea cuvenită a argumentelor invocate în apel.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 373 alin. (1) și

(2) CPC, care indică că instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea

ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar

care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la proces.

La fel, și alin. (5) al normei enunțate expres prevede că instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

5

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei hotărârii contestate la caz, instanța de apel avea

obligația de a pătrunde în esența criticilor aduse de către apelantul Grigore Tihon

în dezacord cu hotărârea primei instanțe și de a se expune pe marginea tuturor

acestor motive.

Se constată, însă, că contrar acestor prevederi legale, instanța de apel

judecând apelul lui Grigore Tihon a trecut în mod superficial asupra temeiurilor

invocate de către apelant, fără a stabili cine a prezentat în instanță originalele

recipiselor, copiile cărora au fost autentificate de instanță (f. d. 22-24), și dacă de

către Grigore Tihon, cum acestea au ajuns și se află la el.

Instanța de apel a trecut cu vederea și nu a dat apreciere nici argumentului

invocat e către Grigore Tihon precum că în urma plângerii sale adresate la organele

de poliție, Nelli Calancea a recunoscut că a primit de la dânsul suma de 15000

euro.

Mai mult că în baza plângerii lui Grigore Tihon a fost pornit și un proces

penal, care ulterior a fost clasat, în cadrul cărui au fost stabilite mai multe

circumstanțe, fiind audiați Mihail Calancea, Nelli Calancea, precum și mai mulți

martori, declarațiile cărora coincid cu cele invocate de Grigorii Tihon.

Inevitabil, la caz, este de menționat și faptul că instanța de apel nu a elucidat

pe deplin nici argumentele lui Grigore Tihon, precum că dânsul la indicația lui

Mihail Calancea a transmis fiicei acestuia Nelli Calancea suma de 14500 euro în

contul procurării casei și a terenului.

Omisiunea instanței de apel de a se expune asupra acestor argumente

invocate în cererea de apel este cu atât mai vădită cu cât aceste lacune ale instanței

de apel au fost menționate de Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție și prin decizia din 20 aprilie 2016,

prin care cauza a fost remisă la rejudecare, pentru a fi elucidate aceste

circumstanțe.

Or, prin decizia menționată instanța de recurs a specificat că la rejudecare

instanța de apel urmează să stabilească cine a prezentat în instanță originalele

recipiselor, de ce originalele recipiselor se află la Grigorii Tihon, urmează a fi

audiată Nelli Calancea în scopul verificării argumentelor lui Grigorii Tihon,

precum și să verifice dacă Nelli Calancea a eliberat aceste recipise, cui și pentru

care tranzacții.

La fel, instanța de recurs a indicat în decizia sa din 20 aprilie 2016, că

instanța de apel urmează să verifice și să stabilească dacă a existat între Mihail

Calancea și Grigorii Tihon o negociere cu privire la încheierea unei tranzacții de

vânzare-cumpărare și în ce circumstanțe Grigorii Tihon s-a instalat cu traiul în

imobilul litigios.

Toate aceste circumstanțe au rămas fără soluționare și în rejudecare, fapt ce

direct indică la examinarea superficială a pricinii în instanța de apel, care a reținut

doar în linii generale că din recipisele prezentate instanței nu pot fi stabilite date

6

privitor la persoana care a dat arvuna lui Nelli Calancea și care ar fi obiectul

tranzacției pentru care s-a dat arvuna.

Distinct de cele relatate, la caz se constată că instanța de apel a respins

formal apelul, fără a se expune pe marginea tuturor argumentelor și criticilor aduse

de către apelant în dezacordul cu hotărârea primei instanțe, fapt ce indică la

examinarea superficială a cauzei, cât și la aprecierea arbitrară a materialului

probator în raport cu normele de drept relevante cazului.

În conexiunea celor relatate, se stabilește că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la

care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele

importante în speță, respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și

legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În această ordine de idei și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de

recurs subliniază că instanțele de judecată, trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Grigorii Tihon, a casa integral decizia instanței de apel și a

restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

În rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele susmenționate și,

având în vedere specificul acțiunii, să stabilească caracterul raportului juridic

dintre părți, precum și cadrul legal aplicabil în speță și, rejudecând pricina să emită

o hotărâre temeinică și legală, prin care să elucideze toate circumstanțele cauzei și

să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În sensul dat, instanța de recurs opinează în favoarea necesității studierii

suplimentare a documentelor anexate la materialele cauzei, în scopul concretizării

depozițiilor părților și pentru a elimina orice dubii la interpretarea declarațiilor lor.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Grigore Tihon, reprezentat de avocatul

Ivan Tureac.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Calancea împotriva lui Grigore

7

Tihon cu privire la evacuarea din imobil, obligarea de a nu crea obstacole în

folosirea bunului imobil și repararea prejudiciului moral și cererea reconvențională

a lui Grigore Tihon împotriva lui Mihail Calancea și Nelli Calancea cu privire la

încasarea dublei arvune, avansului și cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei

la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

8