2rc-351/17 — intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2rc-351/17

Instanța de fond: CA Chișinău – M. Ciugureanu

D E C I Z I E

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas,

judecători Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală,

examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Belnis” în cadrul procesului de insolvabilitate a întreprinderii „Nina & ASN”

Societate cu Răspundere Limitată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017,

C O N S T A TĂ:

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din data de 23 februarie 2016 a fost

constatată insolvabilitatea debitorului „Nina & ASN” SRL și intentat procesul de

insolvabilitate față de „Nina & ASN” SRL, cu desemnarea lui Veaceslav Timotin în

calitate de administrator al insolvabilității și cu stabilirea termenilor de înregistrare a

creanțelor, verificarea lor, întocmirea tabelului definitiv al creanțelor, precum și a fost

stabilită ședința de validare a creanțelor pentru 6 decembrie 2016.

Ulterior ședinței de validare a creanțelor, la data de 20 ianuarie 2017 SRL

„Belnis” a depus cerere în instanța de insolvabilitate, prin care a indicat că este

creditor al întreprinderii insolvabile SRL „Nina & ASN”, căruia în baza facturilor

fiscale seria FA 345556 din 27.01.2015, nr.3695301 din 23.04.2015 și nr. 3695376

din 07.05.2015, actului decontărilor reciproce i-a prestat servicii de dezinfecție ULV,

debitorul datorând suma de 12998,07 lei. Despre faptul, că debitorul SRL„Nina &

ASN” a întrat în proces de insolvabilitate, a aflat întâmplător, la 20 decembrie 2016,

de pe site-ul Curții de Apel Chișinău, motiv pentru care nu a depus în termen cererea

de validare a creanței. Fiindcă administratorul insolvabilității nu l-a informat în

modul cuvenit despre procesul intentat și despre termenii de depunere a cererilor de

validare a creanțelor, consideră că a omis termenul motivat și a solicitat repunerea în

termen a cererii de înregistrare a creanței, validarea ca creditor chirografar ( f.d. 32).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 14 martie 2017 s-a respins

cererea SRL „Belnis” privind repunerea în termen a cererii de validare a creanțelor

față de „Nina & ASN” SRL în proces de insolvabilitate ( f. d. 54).

Nefiind de acord cu încheierea instanței de insolvabilitate, la data de 29 martie

2017 SRL „Belnis” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii contestate cu pronunțarea unei încheieri noi prin care să fie admisă cererea

SRL „Belnis” privind repunerea în termen a cererii de validare a creanței față de

debitorul „Nina & ASN” SRL cu validarea creanței față de debitorul „Nina & ASN”

SRL în sumă de 12998,07 lei ( f. d. 56-60).

În motivarea recursului recurentul a calificat încheierea instanței de

insolvabilitate ca fiind neîntemeiată, adoptată prin aplicarea greșită a normele de

drept procedural și de drept material.

La data de 10 mai 2017 SRL „Belnis” a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului ca fiind neîntemeiat ( f.d. 65-67).

Potrivit art.423 CPC încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs,

separat de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face

imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.

În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Conform art. 8 alin. (1) a Legii insolvabilității, nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Materialele dosarului atestă depunerea recursului în termen.

Examinând argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

că recursul declarat urmează a fi respins din raționamentele ce succed.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC instanța de recurs, după ce judecă

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

SRL „Belnis” a înaintat cerere de recurs, solicitând casarea încheierii instanței

de insolvabilitate privind respingerea cererii de repunere în termenul de validare a

creanței, motivând că există temeiuri de a fi repusă cererea în termen.

Conform art. 140 alin. (1) și (2) al Legii insolvabilității dacă are o creanță față

de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris

creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată

instanței de judecată, care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului.

Cererea de admitere a creanței se depune în termenul stabilit în hotărârea de

deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului

provizoriu. Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere

a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile

calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de

la data intrării în procedură.

Art. 145 din Legea insolvabilității prevede situația înaintării tardive a creanțelor.

Astfel titularul unei creanțe, născute anterior intentării procesului, care depune

cererea de validare a creanțelor în termenul prevăzut prin hotărârea instanței de

insolvabilitate (cel mult 45 zile de la data intentării procedurii) va fi decăzut din

drepturile prevăzute la art. 145 alin. (1) al legii sus-menționate.

2

În cazuri excepționale creditorul ar putea depune instanței o cerere motivată de

repunere în termen a cererii de admitere a creanței.

La caz, se constată că prin hotărârea instanței de insolvabilitate din 23 februarie

2016 s-a intentat procesul de insolvabilitate față de „Nina & ASN” SRL, cu stabilirea

termenului – limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor

în vederea întocmirii tabelului definitiv, termenul de verificare a creanțelor și data

ședinței de validare a creanțelor, care s-au consumat la 06 decembrie 2016 ( f.d. 15-

16).

SRL „Belnis” a înaintat cererea de validare a creanțelor sale față de debitorul

insolvabil „Nina & ASN” SRL la data de 20 ianuarie 2017, solicitând totodată

repunerea cererii în termen, indicând că nu a fost notificat în modul prevăzut de

Legea insolvabilității, iar despre faptul intentării procesului de insolvabilitate a aflat

de pe site-ul Curții de Apel Chișinău la data de 20 decembrie 2016.

Curtea de Apel Chișinău, examinând cererea de repunere în termen a cererii de

validare a creanței, a constatat-o contrară prevederilor art. 116 CPC. Constatările

instanței de insolvabilitate rezultă din argumentele ce succed.

SRL „Belnis” conform propriilor afirmări a cunoscut despre dreptul încălcat la

20 decembrie 2016 (f.d.32,109). Asupra acestui termen recurentul a insistat și în

recurs (f.d.58).

Potrivit art. 116 CPC

(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților

la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu

împiedică soluționarea repunerii în termen.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor

care justifică depășirea termenului de procedură.

Din materialele cauzei rezultă că creditorul și-a exercitat dreptul la acțiune și a

depus cererea de validare a creanței în instanța de insolvabilitate la 20 ianuarie 2017

(f.d.32)

Un simplu calcul al termenului, în care SRL „Belnis” și-a exercitat dreptul la

acțiune, demonstrează că cererea de validare a creanței a fost depusă după împlinirea

termenului de 30 de zile de la data de 20 decembrie 2016, când a cunoscut că

debitorul „Nina & ASN” SRL se află în proces de insolvabilitate.

Instanța de recurs menționează că depunerea cererii de validare a creanței în

termen de până la 30 zile de la data când a cunoscut despre procesul de insolvabilitate

a debitorului a depins în totalitate de voința creditorului și nu de vreun factor

independent absolut de acesta. Neprocedând în felul stabilit de prevederile alin.4

3

art.116 CPC, depunând cererea peste termenul de 30 zile, creditorul SRL „Belnis” în

mod voluntar și-a asumat consecințele comportamentului său procesual.

Astfel, faptul că creditorul a omis termenul de îndeplinire a actului de procedură

îl decade din dreptul de a fi repus în termen de validare a creanței.

Aici, Colegiul reține ca întemeiată concluzia instanței de insolvabilitate de

respingere a cererii de repunere în termen a creanței, or potrivit art. 61 alin. (1) CPC

părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În acest context, Colegiul respinge argumentele formulate în recurs cu referire la

faptul că Curtea de Apel Chișinău a aplicat greșit normele de drept procedural și de

drept material, deoarece aceste afirmații vin în contradicție cu constatările expuse și

sunt lipsite de suport legal.

Pe cale de consecință instanța de recurs relevă, că SRL „Belnis” trebuiau să

întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van

Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile

sale de acces la instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de

lege, fapt, însă, ignorat de creditor, ce a generat respingerea cererii de repunere în

termen a cererii de validare a creanței.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că instanța de

insolvabilitate a constatat și a dat o apreciere justă probelor administrate, a aplicat

corect normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate de către

recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și a menține încheierea

Curții de Apel Chișinău.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Belnis”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, emisă în

cadrul procesului de insolvabilitate a întreprinderii „Nina & ASN” Societate cu

Răspundere Limitată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

4