CASE OF SEMENOV v. RUSSIA

HOTĂRÂREA CAUZULUI SEMENOV v. RUSSIA (Depunerea nr. 13252/16) JUDGMENT STRASBOURG 27 octombrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Semenov v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Darian Pavli , Președinte , Andreas Zünd Frédéric Krenc , judecători și Viktoriya Maradudina, judecători Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 6 octombrie 2022, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Rusiei depusă cu Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 29 ianuarie 2016. Guvernul rus („Guvernul”) a fost notificat de cerere. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de supraveghere secretă în contextul procedurilor penale. De asemenea, el a formulat alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. ARTICOLUL 8 ALEGAT AL Convenției Reclamantul s-a plâns în principal de supravegherea secretă în contextul procedurii penale. El s-a bazat pe art. 8 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „1. Oricine are dreptul de a respecta viața sa privată și de familie, casa sa și corespondența sa. Nu va exista nici o interferență de către o autoritate publică în exercitarea acestui drept, cu excepția celor în conformitate cu legea și este necesară într-o societate democratică în interesul securității naționale, al siguranței publice sau al bunăstanței economice a țării, al prevenirii tulburărilor sau al criminalității, al protecției sănătății sau morale sau al protecției drepturilor și libertăților altora.” Curtea reiterează că măsurile destinate interceptării comunicațiilor telefonice constituie o interferență în exercitarea drepturilor prevăzute la art. 8 din Convenție și că o astfel de interferență va da naștere la o încălcare a articolului 8 din Convenție, cu excepția cazului în care se poate demonstra că este „în conformitate cu legea”, a urmărit unul sau mai multe obiective legitime, astfel cum sunt definite în al doilea paragraf, și a fost „necesar într-o societate democratică” pentru a atinge aceste obiective (a se vedea, printre altele, autoritățile, Goranova-Karaeneva v. Bulgaria , nr. 12739/05, § 45, 8 martie 2011 . Reafirmă în continuare că este obligația instanțelor interne să efectueze o revizuire judiciară eficace a legii și a „necesității într-o societate democratică” a măsurilor de supraveghere atacate și să furnizeze suficiente garanții împotriva arbitrației în sensul articolului 8 § 2 din convenție (a se vedea Zubkov și alții c. Rusia , nr. 29431/05 și altele 2 § 131, 7 noiembrie 2017 . Nerespectarea acestor cerințe a condus Curții la o încălcare a articolului 8 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Dudchenko c. Rusia , nr. 37717/05 , §§§ 93-100, 7 Noiembrie 2017, în care s-a stabilit că instanțele interne nu au verificat, la autorizarea supravegherii secrete în ceea ce privește reclamantul, dacă exista o „suppunere rezonabilă” împotriva acestuia și dacă se aplică „necesitatea într-o societate democratică” și „proporționalitatea” testelor). Curtea nu pierde de vedere că în cazurile anterioare împotriva Rusiei nu a stabilit disponibilitatea unor remedii eficace pentru reclamanții de evacuare înainte de introducerea unei plângeri în fața Curții (a se vedea, de exemplu, Zubkov și alții §§ 85-99). În acest sens, aceasta reiterează că reclamanții nu pot fi reproșați pentru încercarea lor de a-și aduce atenția instanțelor interne prin remediile pe care le-au considerat în mod înșelat eficace în absența dovezilor că au fost conștienți sau că ar fi trebuit să fie conștienți de inutilitatea cursului lor de acțiune (ibid., §107) După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, instanțele nu au verificat existența unei „suspectări rezonabile” și nu au aplicat „necesitatea unui test al societății democratice” în examinarea plângerilor reclamantului, astfel încât aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 8 din Convenție. ALTE VIOLĂȚI ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLIZATĂ 10. Reclamantul a prezentat alte plângeri care au ridicat, de asemenea, probleme în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul adăugat). Aceste plângeri nu sunt vădit nefondate în sensul art. (a) din Convenție, și nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv, în consecință, acestea trebuie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că acestea dezvăluie, de asemenea, încălcări ale Convenției în funcție de jurisprudența sa bine stabilită (a se vedea Svinarenko și Slyadnev c. Rusia [GC], nr. 32541/08 și 43441/08, ECHR 2014 (extracte), privind plasarea într-o cușcă de metale în sala de judecată. Curtea a examinat cererea și consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 13. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 14. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Akhlyustin c. Rusia, nr. 21200/05, 7 noiembrie 2017, Zubkov și alții, citat mai sus, Dudchenko, citat mai sus, Moskalev c. Rusia, nr. 44045/05, 7 noiembrie 2017 și Konstantin Moskalev c. Rusia, nr. 59589/10, 7 noiembrie 2017), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul anexat. 15. Curtea consideră, de asemenea, oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. plângerile privind supravegherea secretă în contextul procedurii penale și al celorlalte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții, astfel cum sunt prezentate în tabelul adăugat, admisibile și restul cererii inadmisibile; că aceste plângeri dezvăluie încălcarea articolului 8 din Convenție privind supravegherea secretă în contextul procedurii penale; deține că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul anexat); deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 27 octombrie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 8 § 1 din Convenție (surveghere secretă în contextul procedurii penale) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Tipul de supraveghere secretă Data autorizației de supraveghere Denumirea autorității emitente Alte informații relevante Defecte specifice Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Valoarea acordată pentru prejudiciu material și moral și costuri și cheltuieli per reclamant (în euro) [1] 13252/16 29/01/2016 Sergey Vasilyevich SEMENOV 1977 colectarea de date din canalele tehnice de comunicare, intercepția de comunicații telefonice 07/08/2013, Curtea Regională Altay Reclamantul a ridicat problema în procesul penal cu privire la el. Reclamantul a fost condamnat de către instanță la primul nivel de jurisdicție la 02/09/2015. instanțele nu au verificat existența unei „suspectări raționale” și nu a aplicat „necesitatea într-un test de societate democratică” Art. 3 - utilizarea cuștilor metalice și/sau a altor aranjamente de securitate în sala de judecată - de la 22/10/2014 la 03/09/2015 în timpul procesului de la Curtea de Oraș Biysk din regiunea Altai. 9,750 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.

THIRD SECTION

CASE OF

SEMENOV v. RUSSIA

(Application no. 13252/16)

JUDGMENT

STRASBOURG

27 October 2022

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Semenov v. Russia,

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of:

Darian Pavli

, President,

Andreas Zünd

,

Frédéric Krenc

, judges,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 6 October 2022,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Russia lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 29 January 2016.

2.

The Russian Government (“the Government”) were given notice of the application.

THE FACTS

3.

The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.

4.

The applicant complained of the secret surveillance in the context of criminal proceedings. He also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE LAW

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 8 of the Convention

5.

The applicant complained principally of the secret surveillance in the context of the criminal proceedings. He relied on Article 8 of the Convention, which reads as follows:

“1.

Everyone has the right to respect for his private and family life, his home and his correspondence.

2.

There shall be no interference by a public authority with the exercise of this right except such as is in accordance with the law and is necessary in a democratic society in the interests of national security, public safety or the economic well-being of the country, for the prevention of disorder or crime, for the protection of health or morals, or for the protection of the rights and freedoms of others.”

6.

The Court reiterates that the measures aimed at interception of telephone communications amounted to an interference with the exercise of the rights set out in Article 8 of the Convention and that such interference will give rise to a breach of Article 8 of the Convention unless it can be shown that it was “in accordance with law”, pursued one or more legitimate aim or aims as defined in the second paragraph and was “necessary in a democratic society” to achieve those aims (see, among other authorities,

Goranova-Karaeneva v. Bulgaria

, no. 12739/05, § 45, 8 March 2011). It further reiterates that it is the obligation of the domestic courts to carry out an effective judicial review of the lawfulness and “necessity in a democratic society” of the contested surveillance measures and to furnish sufficient safeguards against arbitrariness within the meaning of Article 8 § 2 of the Convention (see

Zubkov and Others v. Russia

, nos. 29431/05 and 2 others, §

131, 7 November 2017). The failure to comply with these requirements has led the Court to conclude to a violation of the Article 8 of the Convention (see, for example,

Dudchenko v. Russia

, no. 37717/05, §§ 93-100, 7

November 2017, in which it was established that the domestic courts failed to verify, when authorising covert surveillance in respect of the applicant, whether there was a “reasonable suspicion” against him and to apply the “necessity in a democratic society” and “proportionality” tests).

7.

The Court does not lose sight that in earlier cases against Russia it has not established an availability of effective remedies for the applicants to exhaust prior to introducing a complaint before the Court (see, for example,

Zubkov and Others

, cited above, §§ 85-99). In this connection, it reiterates that the applicants cannot be reproached for their attempt to bring their grievances to the attention of the domestic courts through the remedies which they mistakenly considered effective in the absence of evidence that they were aware or should have become aware of the futility of their course of action (ibid., §107

in fine

).

8.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the courts did not verify the existence of a “reasonable suspicion” and did not apply the “necessity in a democratic society test” when examining the applicant’s complaints.

9.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 8 of the Convention.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

10.

The applicant submitted other complaints which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see the appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35

§

3

(a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose violations of the Convention in the light of its well-established case-law (see

Svinarenko and Slyadnev v. Russia

[GC], nos.

32541/08 and 43441/08, ECHR 2014 (extracts), concerning placement in a metal cage in the courtroom).

REMAINING COMPLAINTS

11.

The applicant also raised other complaints under Article 6 of the Convention.

12.

The Court has examined the application and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles

34 and

35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.

It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article

35

§

4 of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

13.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

14.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Akhlyustin v. Russia,

no. 21200/05, 7 November 2017,

Zubkov and Others,

cited above,

Dudchenko,

cited above,

Moskalev v.

Russia,

no. 44045/05, 7 November 2017 and

Konstantin Moskalev v.

Russia,

no. 59589/10, 7 November 2017), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.

15.

The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Declares

the complaints concerning the secret surveillance in the context of the criminal proceedings and the other complaints under the well-established case-law of the Court, as set out in the appended table, admissible,

and the remainder of the application inadmissible;

Holds

that these complaints disclose a breach of Article 8 of the Convention concerning the secret surveillance in the context of the criminal proceedings;

Holds

that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see the appended table);

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 27 October 2022, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Darian Pavli

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 8 § 1 of the Convention

(secret surveillance in the context of criminal proceedings)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Type of secret surveillance

Date of the surveillance authorisation

Name of the issuing authority

Other relevant information

Specific defects

Other complaints under well-established case-law

Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant

(in euros)

[1]

13252/16

29/01/2016

Sergey Vasilyevich SEMENOV

1977

collection of data from technical channels of communication, interception of telephone communications

07/08/2013, Altay Regional Court

The applicant raised the issue in the criminal trial in respect of him. The applicant was convicted by the court at the first level of jurisdiction on 02/09/2015.

the courts did not verify the existence of a “reasonable suspicion” and did not apply the “necessity in a democratic society test”

Art. 3 - use of metal cages and/or other security arrangements in courtrooms - from 22/10/2014 to 03/09/2015 during the trial at the Biysk Town Court of the Altai Region.

9,750

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicant.