2ra-849/17 — repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-849/17 Judecătoria Cahul Judecător: I. Gorlenco Curtea de Apel Cahul Judecători: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii Î N C H E I E R E 03 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Luca Diana, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negoiță Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Luca Diana, prin intermediul reprezentantului legal, Luca Maria împotriva lui Harabagi Ion privind încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 19 ianuarie 2017, prin care s-a respins cererea de apel declarată de avocatul Negoiță Valeriu în interesele lui Luca Diana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul din 22 august 2016, C O N S T A T Ă: La 03 iunie 2016, Luca Diana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Harabagi Ion privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta Luca Diana a indicat că, prin sentința Judecătoriei Cahul din 06 februarie 2015, Harabagi Ion a fost condamnat în baza art. 174 alin. (l) CP, fiindu-i aplicată pedeapsa în formă de închisoare pe termen de 4 ani, cu aplicarea art. 90 CP, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 03 noiembrie 2015 a fostă casată parțial sentința instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Harabagi Ion a fost condamnat în baza art. 174 alin. 1 (l) CP, cu aplicarea art. 3641 CPP la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, termenul executării calculându-se de la data reținerii.

Concretizează că, Harabagi Ion a fost condamnat pentru faptul că, în luna iulie 2014, aflându-se în domiciliul său, amplasat în s. Pelinei, r-nul Cahul, având intenția de a-și satisface pofta sexuală, cunoscând cu certitudine că, reclamanta Luca Diana Vasile, născută la 19 martie 2000, nu a atins vârsta de 16 ani, a întreținut cu ultima raport sexual altul decât violul. La aplicarea pedepsei penale pârâtului Harabagi Ion, instanța de apel a ținut cont de gravitatea și urmările survenite din infracțiune, și anume: faptul că, Luca Diana a rămas însărcinată la vârsta de 14 ani, fiindu-i întreruptă sarcina prin avort medical, ceea ce poate avea consecințe nefaste asupra dezvoltării ei fizice, psihice și morale ulterioare.

În interesele inculpatului Harabagi Ion, avocatul acestuia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, care a fost respins prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 aprilie 2016. Menționează că, în cadrul derulării acțiunilor de urmărire penală în privința învinuitului Harabagi Ion, ultimul s-a apropiat de părinții reclamantei Luca Diana și a propus suma de 100 000 lei pentru a fi iertat și retrasă plângerea de la Procuratură, propunerea în cauză fiind respinsă. Propunere similară a parvenit și de la părinții lui Harabagi Ion, atunci când cauza penală se examina în ordine de recurs la Curtea Supremă de Justiție. Reieșind din faptul că, în privința lui Harabagi Ion există o decizie definitivă și irevocabilă de condamnare, reclamanta pretinde repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 22 august 2016 a fost admisă parțial acțiunea reclamantei Luca Diana. A fost dispusă încasarea de la Harabagi Ion în beneficiul lui Luca Diana sumei de 60 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, sumei de 337,62 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; încasarea de la Harabagi Ion în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei, de la care a fost scutită reclamanta. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se încadrează în prevederile legii. La 01 septembrie 2016 avocatul Negoiță Valeriu, în interesele reclamantei Luca Diana, a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Cahul din 22 august 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii reclamantei în măsură deplină.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de fond nu a luat în considerație dauna morală care aduce atingere valorilor ce definesc personalitatea umană, care țin de existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate și onoare, astfel aprecierea corectă a criteriilor enunțate, cât și argumentele și indicii din care rezultă în ce măsură drepturile personale 2 nepatrimoniale i-au fost afectate prin infracțiune, și pe cale de consecință se poate proceda la evaluarea despăgubirilor ce urmează să compenseze prejudiciul moral.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 19 ianuarie 2017 s-a respins apelul declarat de avocatul Negoiță Valeriu în interesele lui Luca Diana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul din 22 august 2016. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, iar argumentele formulate în cererea de apel precum că, satisfacția echitabilă a apelantei ar consta în acordarea sumei bănești de 200 000 lei, or aprecierile făcute de instanța de fond se încadrează în limitele aprecierii satisfacției echitabile și sub aspectul rezonabil al satisfacției, care exclude trecerea despăgubirii la categoria veniturilor nejustificate.

Instanța de apel ca și instanța de fond a considerat că, cuantumul despăgubirilor pretinse de apelantă este vădit exagerat, atât în raport cu prejudiciul moral suferit, cât și în raport cu realitățile economice din Republica Moldova. Totodată, instanța de apel a indicat că, reieșind din cele relatate, prin prisma normelor enunțate, ținând cont de principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, raportate la trăirile și suferințele psihice și fizice ale reclamantei Luca Diana, instanța de fond justificat a admis parțial cerere înaintată de reclamanta Luca Diana privind încasarea prejudiciului moral, considerând justificat a compensa suferințele acesteia cu echivalentul bănesc în sumă de 60 000 lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată de la Harabagi Ion în mărime de 337,62 lei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Luca Diana, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negoiță Valeriu, a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Cahul din 22 august 206 și casarea integrale a deciziei Curții de Apel Cahul din 19 ianuarie 2017 ca fiind neîntemeiată, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 19 ianuarie 2017 a fost expediată recurentului la 26 ianuarie 2017. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 22 februarie 2017 în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 24 martie 2017, în adresa intimatului a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Luca Diana, prin intermediul reprezentantului, avocatul 3 Negoiță Valeriu cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, completul atestă că, recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, completul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că, argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul constată că, argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) CPC stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii 4 sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Luca Diana, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negoiță Valeriu asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Luca Diana, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negoiță Valeriu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Luca Diana, prin intermediul reprezentantului, avocatul Negoiță Valeriu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Iuliana Oprea 5