2ra-770/17 — anularea ordinului de concediere, în locul restabilirii în funcție încasarea compensației bănești, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, restanței pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată

prima instanță: A. Miron dosarul nr. 2ra-770/17 instanța de apel: Iu. Cimpoi, I. Secrieru și Eu. Fistican D E C I Z I E 26 aprilie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Maria Ghervas, Mariana Pitic Ion Druță și Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Prodanov Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Pelin Valeriu în interesele lui Prodanov Iurie împotriva asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” cu privire la anularea ordinului de concediere, în locul restabilirii în funcție încasarea compensației bănești, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, restanței pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, prin care s-a admis apelul declarat de Prodanov Iurie, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 28 ianuarie 2016 și hotărârea suplimentară din 19 octombrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere de confirmare a tranzacției de împăcare c o n s t a t ă Prin procura din 04 februarie 2013 și mandatul din 30 aprilie 2014 Pelin Valeriu a fost împuternicit de Prodanov Iurie să-i acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul de a semna și depune cerere de chemare în judecată, de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 7, 3, vol. I). La 05 mai 2014 avocatul Pelin Valeriu a depus în interesele lui Prodanov Iurie la Judecătoria Centru mun. Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Pelin Valeriu a indicat că prin ordinul asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” nr. 02 din 24 septembrie 2013 Prodanov Iurie a fost angajat în calitate de specialist principal, fiindu-i comunicat că contractul individual de muncă va fi încheiat ulterior. 1 La 10 octombrie 2013 Prodanov Iurie a depus cerere de eliberare de la serviciu, însă angajatorul i-a promis că îi va achita salariul la timp și va fi încheiat contractul individual de muncă. Având în vedere că promisiunile angajatorului nu au fost realizate, la 03 decembrie 2013 Prodanov Iurie a depus repetat cerere de demisie începând cu 04 decembrie 2013. A doua zi Prodanov Iurie s-a prezentat la serviciu pentru a i se elibera ordinul de concediere și carnetul de muncă, însă i s-a comunicat că îi vor fi eliberate când va fi emis ordinul de concediere.

Ulterior Prodanov Iurie a primit notificare de la angajator, prin care i s-a comunicat că a fost concediat la 10 octombrie 2013 pentru lipsa nemotivată de la lucru mai mult de 4 ore consecutiv în timpul zilei de muncă conform art.86 lit. h) Codul muncii și trebuie să se prezinte pentru a primi ordinul de concediere și carnetul de muncă. Prodanov Iurie s-a prezentat la sediul asociației, însă i s-a comunicat că carnetul de muncă i se va elibera altă dată. Reclamantul s-a prezentat la serviciu de mai multe ori, însă carnetul de muncă, copia ordinului de concediere și informația cu privire la veniturile obținute i-au fost eliberate doar la 20 martie 2014. În carnetul de muncă a fost modificată înscrierea cu privire la concediere și temeiul este diferit de cel indicat în notificare.

Data concedierii a fost modificată din 03 decembrie 2013 în 10 octombrie 2013, iar temeiul concedierii din art. 85 alin. (1) Codul muncii în art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii. Lui Prodanov Iurie i-a fost promis salariul în mărime de 3 000 lei lunar, însă având în vedere că nu a fost încheiat contract individual de muncă, are dreptul la achitarea drepturilor salariale conform Hotărârii Guvernului nr. 165 din 09 martie 2010, care prevede că cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real este de 1 400 lei. Salariul de la 24 septembrie 2013 până la restabilirea la lucru este în mărime de 9 021 lei.

Cere avocatul Pelin Valeriu anularea ordinului din 10 octombrie 2013, prin care Prodanov Iurie a fost concediat, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada de la 24 septembrie 2013 până în ziua restabilirii la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-6, vol. II).

La 24 aprilie 2015 Prodanov Iurie a depus cerere de concretizare a pretențiilor solicitând anularea ordinului nr. 4 din 03 decembrie 2013, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada de la 04 decembrie 2013 până la 04 mai 2015 în sumă de 23 800 lei, a restanței pentru îndeplinirea obligațiunilor de serviciu pentru perioada de la 24 septembrie 2013 până la 04 decembrie 2013 în sumă de 2 721 lei, prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 lei și în locul restabilirii la muncă încasarea compensației bănești în mărime de 14 000 lei. 2 În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor Prodanov Iurie a indicat că prin ordinul nr. 4 din 03 decembrie 2013 a fost concediat, însă nu i s-a achitat salariul pentru perioada în care a activat în mărime de 2 721 lei.

Pe parcursul examinării pricinii asociația obștească ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” a prezentat ordinul nr. 2 din 10 octombrie 2013 privind concedierea sa din inițiativa proprie conform art. 85 alin. (1) Codul muncii, iar Inspectoratul de Stat al Muncii în legătură cu controlul efectuat a prezentat ordinul nr. 3 din 10 octombrie 2013 despre concedierea sa pentru absența nemotivată de la serviciu conform art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii. În ședința de judecată din 06 martie 2015 angajatorul a prezentat ordinul nr.4 din 03 decembrie 2013 cu privire la eliberarea sa din inițiativa proprie, care este emis cu încălcarea prevederilor legale. Prejudiciul moral îl evaluează la suma de 50 000 lei, iar salariul pentru absența forțată de la serviciu este în mărime de 23 800 lei (f.d.

108-109, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 aprilie 2015 s-a strămutat pricina pentru examinare conform competenței la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (f.d. 143-144, vol. I). La 05 mai 2015 Prodanov Iurie a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 aprilie 2015 (f.d. 1146-147, vol. I). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 25 iunie 2015 a respins recursul declarat de Prodanov Iurie și a menținut încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 aprilie 2015 (f.d. 153-154, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 ianuarie 2016 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Prodanov Iurie (f.d.

180,189-193, vol. I). La 05 februarie 2016 avocatul Pelin Valeriu a declarat în interesele lui Prodanov Iurie apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 ianuarie 2016 (f.d. 184-188, vol. I). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016 s-a ridicat pricina de la examinare în ordine de apel și s-a expediat primei instanțe pentru emiterea hotărârii suplimentare privitor la ordinele de concediere contestate de Prodanov Iurie și respinse ca neîntemeiate (f.d. 212-214, vol. I). Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău prin hotărârea suplimentară din 19 octombrie 2016 a respins cererea de chemare în judecată a lui Prodanov Iurie împotriva asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” cu privire la anularea ordinelor de concediere din 10 octombrie 2013 și nr. 4 din 03 decembrie 2013 ca fiind neîntemeiată (f.d.

223, 228-231, vol. I). La 04 noiembrie 2016 avocatul Pelin Valeriu a declarat în interesele lui Prodanov Iurie apel suplimentar împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 octombrie 2016 (f.d. 224-227, vol. I). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 19 ianuarie 2017 a admis apelul declarat de Prodanov Iurie. 3 A casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 28 ianuarie 2016 și hotărârea suplimentară din 19 octombrie 2016 și a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a confirmat tranzacția de împăcare încheiată la 19 ianuarie 2017 între directorul asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor”, Iurie Calestru și reprezentantul lui Prodanov Iurie – avocatul Valeriu Pelin, conform căreia: Prodanov Iurie acceptă sumă de 5 442 lei de la directorul asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor”, Iurie Calestru, cu titlu de restanță la salariu și penalitate pentru reținerea carnetului de muncă, renunțând la restul pretențiilor.

S-a încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Prodanov împotriva asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” cu privire la anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, compensației bănești, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. S-a menționat că nu se admite o nouă adresare în judecată a lui Prodanov Iurie împotriva asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri (f.d. 149-257, vol. I). La 21 februarie 2017 Prodanov Iurie a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea confirmării tranzacției de împăcare și încetării procesului.

În motivarea cererii de recurs Prodanov Iurie a indicat că în ședința de judecată din 19 ianuarie 2017 s-a simțit rău și a solicitat examinarea tranzacției în altă zi, după care a plecat. Tranzacția de împăcare a fost semnată de avocat, drepturile căruia acordate prin procură erau expirate. Instanța de apel a confirmat tranzacția de împăcare în lipsa sa care nu a coordonat-o. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referința depusă la 25 aprilie 2017 avocatul Rodica Roșca în interesele asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție prin încheierea din 19 aprilie 2017 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

4 În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Judecând recursul declarat de Prodanov Iurie în limitele invocate pe baza materialelor din dosar și a referinței depuse de avocatul Rodica Roșca în interesele asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor”, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea pricinii la rejudecare în ordine de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 19 ianuarie 2017 la 20 ianuarie 2017 (f.d. 258, vol. I). Prin urmare, recursul declarat de Prodanov Iurie la 21 februarie 2017 este depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural. În conformitate cu art. 360 alin. (1) lit. a) și b) Codul de procedură civilă, sînt în drept să declare apel: părțile și alți participanți la proces, reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. În conformitate cu art. 365 alin. (3) Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. Așadar, articolul 368 Codul de procedură civilă în mod imperativ obligă instanța de apel să verifice dacă cererea de apel întrunește condițiile prevăzute de lege, care însă în prezenta pricină de Curtea de Apel Chișinău nu au fost îndeplinite.

5 La 05 februarie 2016 Pelin Valeriu a declarat în interesele lui Prodanov Iurie apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 ianuarie 2016 (f.d. 184- 188, vol. I). La 04 noiembrie 2016 Pelin Valeriu a declarat apel suplimentar împotriva hotărârii suplimentare a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 octombrie 2016 (f.d. 224-227, vol. I). În conformitate cu art. 75 alin. (1) Codul de procedură civilă, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. În conformitate cu art. 80 alin. (7) Codul de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (1) și (2) Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură cu modificările și completările ulterioare, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. Conform pct. 6 alin. (2) lit. a), a1), b) și pct. 8 Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr. 931 din 12 noiembrie 2014, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sînt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Conform art. 81 Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie 6 menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Din sensul acestei norme de drept citate rezultă că dreptul de a ataca hotărârea judecătorească și de a încheia tranzacția de împăcare urmează a fi prevăzute expres în procura eliberată sau pe verso-ul mandatului avocatului. Prin procura din 04 februarie 2013 avocatul Pelin Valeriu a fost împuternicit de Prodanov Iurie să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul a de depune cerere de chemare în judecată, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a încheia tranzacție de împăcare, de a ataca hotărârea judecătorească, etc. (f.d. 7-8, vol. I). La materialele pricinii este anexat mandatul din 30 aprilie 2014 eliberat de avocatul Valeriu Pelin, în care este indicat că acesta se împuternicește de Prodanov Iurie conform procurii să-i acorde asistență juridică (f.d.

3, vol. I). În conformitate cu art. 80 alin. (4) Codul de procedură civilă, valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art.255 din Codul civil. Conform art. 254 alin. (1) Codul civil, procura se eliberează pe un termen de cel mult 3 ani. Dacă termenul nu este indicat în procură, ea este valabilă timp de un an de la data întocmirii. Conform art. 255 alin. (1) lit. a) Codul civil, valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului. În conținutul procurii eliberate la 04 februarie 2013 este indicat că este valabilă 3 ani. Așadar, valabilitatea procurii din 04 februarie 2013 a expirat la 03 februarie 2016. Prin urmare, la data depunerii cererii de apel împotriva hotărârii primei instanțe la 05 februarie 2016, la depunerea apelului împotriva hotărârii suplimentare la 04 noiembrie 2016 și semnării tranzacției de împăcare termenul de valabilitate a procurii era expirat.

Un alt mandat care ar corespunde exigențelor stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr. 931 din 12 noiembrie 2014 și o procură valabilă care ar atesta dreptul avocatului Pelin Valeriu de a ataca hotărârea judecătorească și de a încheia tranzacția de împăcare, la materialele pricinii nu este. Curtea Constituțională în hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011 a constatat că în garantarea dreptului fiecărei persoane la apărare și la asistență juridică calificată, statul promovează politicile care asigură această garanție, instituind pârghiile prin care asistența juridică calificată în instanțele judecătorești să fie asigurată de către avocați.

Instituirea restricțiilor asupra reprezentării judiciare nu contravine normelor constituționale și celor internaționale, precum și regulilor generale ale unei societăți democratice. Instanța de apel nu a verificat dacă cererile de apel depuse de avocatul Pelin Valeriu în interesele lui Prodanov Iurie sunt depuse de o persoană care este drept să le declare. 7 În afară de aceasta, în conformitate cu art. 212 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît, condițiile tranzacției se consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată și se semnează de reclamant, pîrît sau de ambele părți. Președintele ședinței trebuie să ia măsuri pentru ca părțile să soluționeze pe cale amiabilă litigiul sau unele probleme litigioase.

În acest scop, instanța poate acorda părților, la cerere: a) un termen de conciliere și poate cere prezentarea lor personală în judecată chiar dacă sînt reprezentate în proces; b) un termen pentru informarea cu privire la esența, avantajele și efectele medierii și pentru inițierea procesului de mediere. Dacă renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît sau tranzacția părților sînt exprimate în cereri scrise, adresate instanței, ele se anexează la dosar, fapt menționat în procesul-verbal al ședinței de judecată. În conformitate cu art. 375 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, renunțarea reclamantului la acțiune și tranzacția încheiată între părți după depunerea apelului se prezintă instanței de apel în scris sub formă de cerere.

Examinarea cererii reclamantului de renunțare la acțiune sau a cererii părților de încheiere a tranzacției, efectele admiterii sau respingerii renunțului sau tranzacției au loc în conformitate cu art.212. În caz de admitere a renunțului reclamantului la acțiune sau de confirmare a tranzacției dintre părți, instanța de apel anulează hotărîrea atacată și dispune încetarea procesului dacă sînt respectate prevederile art.60 alin.(5). În ședința de judecată a instanței de apel din 19 ianuarie 2017 Pelin Valeriu a solicitat anexarea la materialele pricinii a tranzacției de împăcare semnată de dânsul în calitate de reprezentant a lui Prodanov Iurie și directorul asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” Calestru Iurie (f.d.

244, 248, vol. I). În conformitate cu art. 60 alin (3) Codul de procedură civilă, instanța nu va admite renunțarea reclamantului la acțiune, nici recunoașterea acțiunii de către pîrît, nu va confirma tranzacția dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului. Anterior confirmării tranzacției, instanța verifică respectarea prevederilor art.32 alin.(3) din Legea nr.137 din 3 iulie 2015 cu privire la mediere. Tranzacția de împăcare din numele lui Prodanov Iurie este defectuoasă, încheiată cu încălcarea prevederilor legale, deoarece nu a fost semnată de recurent, dar de o persoană care nu era în drept să o semneze.

Or, procura care acorda dreptul avocatului Pelin Valeriu de a încheia tranzacție de împăcare a expirat la 03 februarie 2016. Contrar art. 212 alin. (1) Codul de procedură civilă, în procesul-verbal al ședinței de judecată din 19 ianuarie 2017 nu sunt consemnate condițiile tranzacției de împăcare. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a 8 pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Erorile judiciare ale instanței de apel în ordine de recurs nu este posibil de corectat. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecători. La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în dependență de cele obținute de emis o hotărâre legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Prodanov Iurie.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Pelin Valeriu în interesele lui Prodanov Iurie împotriva asociației obștești ,,Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor” cu privire la anularea ordinului de concediere, în locul restabilirii în funcție încasarea compensației bănești, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, restanței pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Maria Ghervas Mariana Pitic Ion Druță Sveatoslav Moldovan 9