2ra-801/17 — anularea rezultatelor conferințelor organizațiilor teritoriale

2ra-801/17 — anularea rezultatelor conferințelor organizațiilor teritoriale (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-801/17

Judecător: S. Papuha

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Guzun, A. Minciuna

Î N C H E I E R E

26 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor,

Gorodinskii Alexei împotriva Partidului Politic ,,Partidului Socialiștilor din

Republica Moldova” și Dodon Igor, președintele Partidului Socialiștilor din

Republica Moldova privind anularea rezultatelor conferințelor ale organizațiilor

teritoriale a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova desfășurate în perioada

27 iunie - 29 iulie 2013, precum și a rezultatelor Congresului extraordinar al XI-lea

din 03 august 2013, Congresului extraordinar al XII-lea din 28 septembrie 2014,

Congresului ordinar al XIII-lea din 29 noiembrie 2015,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, prin care

s-a respins apelul declarat de către membrii Partidului Politic ,,Partidului

Socialiștilor din Republica Moldova”, Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii

Alexei, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 02 iunie

2016 și hotărârea suplimentară din 12 octombrie 2016,

C O N S T A T Ă:

La 12 august 2013 Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinski Alexei s-au

adresat cu cerere în instanța de judecată împotriva Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” și Dodon Igor, președintele PSRM, cu privire

la anularea rezultatelor Conferințelor ale organizațiilor teritoriale PSRM desfășurate

1

în perioada 27 iunie 2013 - 29 iulie 2013, precum și a rezultatelor Congresului

extraordinar al XI-lea din 03 august 2013, Congresului extraordinar al XII-lea din

28 septembrie 2014, Congresului ordinar al XIII- lea din 29 noiembrie 2015.

În motivarea acțiunii au indicat că, la 04 iunie 2013 a avut loc ședința

Consiliului Republican al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”. La ședința respectivă a fost adoptată decizia privind necesitatea

desfășurării Congresului de partid extraordinar.

La 27 iunie 2013 a avut loc ședința Consiliului Republican al PSRM, la care a

fost numită data desfășurării Congresului de partid extraordinar și anume data de 03

august 2013, totodată, a fost stabilită norma reprezentativității pentru delegați ai

congresului nominalizat - 1 delegat de la 50 membri de partid. A fost stabilit și

termen pentru desemnarea delegaților la congresul dat, adică, 23 iulie 2013.

Menționează că, art. 12 și art. 18 ale Legii privind partidele politice nr. 294-

XVI din 21 decembrie 2007 prevede că, fiecare partid politic se întemeiază și

activează în baza Statutului și programului propriu, partidele politice sunt obligate

să respecte legislația Republicii Moldova și prevederile statutelor lor.

Invocă că, potrivit pct. 4.3. al Statutului PSRM, organele de conducere în

PSRM sunt: adunare organizației primare de partid, Conferință, Congres. Organele

sunt valabile dacă la aceste adunări participă mai mult decât jumătate din membrii

organizațiilor primare de partid sau delegaților aleși.

Conform pct. 4.13 al Statutului PSRM, Conferințele organizațiilor teritoriale

de partid în unitățile administrativ-teritoriale de nivel al doilea îi aleg pe delegații la

Congresul de partid politic conform normei reprezentativității, stabilite de Consiliul

Republican. În conformitate cu pct. 4.12 al Statutului PSRM, Conferințele teritoriale

în unitățile administrativ-teritoriale de nivel al doilea se convoc de Consiliul

respectiv. Prin decizia Consiliului respectiv, precum și propunerea comisiilor de

control (dacă acestea există) sau prin cererea organizaților primare de partid, care

unesc măcar 1/3 din membrii partidului, care locuiesc pe teritoriu respectiv, se

convoc Conferințe extraordinare. Norma reprezentativității pentru alegerea

delegaților la Conferință se determină de Consilii respectiv, reieșind din condițiile

locale.

În conformitate cu pct. 4.15 al Statutului PSRM, la decizia Consiliului

Republican, Comisiei Republicane de Control, precum și la cererea organizațiilor de

partid și asociațiilor lor care întrunesc nu mai puțin de 1/3 din membrii Partidului

politic se convoacă Congresul extraordinar (neordinar) al Partidului politic.

Congresul se convoacă de regulă, în decurs de o lună și se consideră deliberativ,

dacă delegații, care participă la Congres, reprezintă mai mult de 50% din

componența nominală a Partidului politic. Reieșind din prevederile Statului

2

susmenționate consideră că, în unitățile administrativ- teritoriale de nivel al doilea

în perioadă iunie-iulie 2013 au fost desfășurate Conferințe teritoriale extraordinare

ale PSRM, prin care au fost aleși delegații la Congresul extraordinar PSRM.

Totodată, indică asupra faptului că, atât în procesul desfășurării Conferințelor

teritoriale extraordinare ale PSRM, cât și în procesul alegerii delegaților la

Congresul extraordinar PSRM au fost comise încălcările multiple ale Statutului

PSRM.

Invocă că, la 29 iunie 2013 a avut loc Conferința de partid mun. Chișinău. La

Conferință au participat 68 delegați (din cei 73 aleși) din organizațiile primare de

partid, care au ales 21 de delegați la Congresul PSRM.

Atrage atenția, că Conferința în cauză a fost convocată și, respectiv, desfășurată

cu încălcări grave ale Statului PSRM motivând că, potrivit pct. 4.12 al Statutului

norma reprezentativității pentru alegerea delegaților la Conferință se determină de

Consilii respectiv, reieșind din condiții locale.

Indică că, în realitate astfel de decizie a Consiliului municipal al PSRM nu a

fost adoptată, și prin urmare, alegerea și numărul delegaților la Conferință

municipală de fapt, nicicum nu a fost reglementat nici de Consiliul municipal al

PSRM, nici de Statutul PSRM.

Consideră că, luând în considerație norma reprezentativității stabilită de

Consiliul Republican al PSRM (1 delegat de la 50 membri) din numărul delegaților

aleși, adică 21 - rezultă că, organizația teritorială de partid mun. Chișinău constituie

circa 1 050 de membri.

Astfel, explică că, de fapt la 20 mai 2013, numărul membrilor de partid din

mun. Chișinău, conform datelor ale sectorului republican de evidență de partid, a

fost doar de 679, dar nu 1 050. Concomitent, atrage atenția că, pentru comparație, la

18 ianuarie 2013 numărul membrilor a constituit 534 cetățeni. Astfel, pe parcursul

primelor 5 luni ale anului 2013 au primit calitate de membru al partidului doar 145

de cetățeni, iar pe parcursul lunii iunie, a fost constituite 16 organizații primare de

partid și au primit calitate de membru aproape 500 de cetățeni.

Consideră că, realitatea datelor susmenționate trebuie să fie apreciată foarte

critic și provoacă îndoieli rezonabile.

Opinează că, Conferința de partid pe mun. Chișinău a fost convocată și

desfășurată cu încălcările grave ale Statutului PSRM, iar delegați la Congresul

PSRM au fost aleși cu încălcarea normei reprezentativității stabilită de Consiliul

Republican al PSRM, și prin urmare rezultatele, adică, deciziile, procesele-verbale

ale Conferinței trebuie să fie anulate, iar însăși Conferința urmează să fie convocată

și desfășurată din nou în baza deciziei respective a Consiliului mun. Chișinău al

PSRM și în strictă corespundere cu prevederile Statutului.

3

Reiterează că, la 20 iulie 2013 a avut loc Conferința de partid a raionului Anenii

Noi. La Conferință au participat 20 așa numiți delegați din organizații primare de

partid. Totodată au fost prezenți 2 membri ai Comitetului Executiv al PSRM.

Remarcă că, în același timp, deși în calitate de delegați, potrivit pct. 4.12 al

Statului RM, pot fi aleși doar membrii PSRM, de fapt, din cei 20 delegați doar 3

cetățeni au avut la momentul desfășurării Conferinței calitate de membru al

partidului, deși numărul real a membrilor PSRM în raion este de circa 200 de

cetățeni. Însă, la Conferința în cauză a fost aleasă o nouă componență a Consiliului

raional PSRM care, în continuare a stabilit data convocării și norma

reprezentativității Conferinței de partid raionale extraordinare care va alege delegați

la Congresul PSRM.

Mai menționează că, Consiliului raional Anenii Noi PSRM ales legal în anul

2012 pentru perioadă de 4 ani, în cadrul împuternicirilor prezentate de pct. 4.12 al

Statutului RM a adoptat decizia în general să nu desfășoare Conferință extraordinară

raională. Această decizie a fost expediată prin poștă Consiliului Republican al

PSRM și președintelui PSRM, d-lui Dodon Igor.

Reieșind din cele menționate consideră că, Conferința de partid din raionului

Anenii Noi din 20 iulie 2013 a fost desfășurată cu încălcările grave ale Statului

PSRM, iar decizia privind realegerea Consiliului raional PSRM este pasibilă

anulării, fiind adoptată de persoane neîmputernicite. Ca urmare, este pasibilă anulării

și decizia Consiliului raional PSRM reales privind convocarea Conferinței de partid

raionale extraordinare, cât și decizia (procesul-verbal) al Conferenței respective

(dacă la dată examinării deja a fost adoptată) referitor la alegerea delegaților la

Congresul PSRM.

În raioanele Drochia, Edineț, Basarabeasca, Briceni, Căușeni, Criuleni,

Dondușeni, Rezina, Soroca și Mereșeni număul membrilor PSRM este cu mult mai

mic decât 120 de cetățeni, iar potrivit art. 8 alin. (1) lit. d) al Legii privind partidele

politice nr. 294- XVI din 21 decembrie 2007 și pct. 4.4., 4.13. al Statutului PSRM

în unitățile administrativ-teritoriale de nivel al doilea nu pot fi convocate Conferințe

teritoriale.

Consideră că, în realitate, în baza nerespectării prevederilor pct. 3.4. al

Statutului PSRM și, ca urmare, a reflectării neveridice (majorării) numărului

membrilor partidului din partea persoanelor interesate și prin coordonarea acțiunilor

din partea Consiliului Republican al PSRM, Comitetului Executiv al PSRM și

Președintelui PSRM dl. Dodon Igor în raioanele respective au fost convocate

Conferințe teritoriale, la care au fost aleși delegați la Congresul PSRM.

Reiterează că, articolul 19 al Legii privind partidele politice nr. 294-XVI din

21 decembrie 2007 prevede că, deciziile partidelor politice și ale organizațiilor lor

4

teritoriale se adoptă cu votul majorității prevăzute de Statut.

Totodată, Conferințe de partid în raioanele menționate au fost convocate și

desfășurate cu încălcările grave ale art. 8 alin. (1) lit. d) al Legii privind partidele

politice nr. 294- XVI din pct. 3.4, 4.4., 4.11, 4.13, ale Statutului PSRM, iar

rezultatele acestora, adică deciziile, procesele-verbale privind alegerea delegaților la

Congresul PSRM, consideră că, trebuie să fie anulate.

Mai atrage atenția că, au fost adoptate decizii, ca în general să nu se desfășoare

Conferințe extraordinare teritoriale, în limitele competenței sale, la ședințele

Consiliilor organizațiilor teritoriale PSRM în raioane Anenii Noi, Cahul, Cantemir,

Glodeni și în UTA Găgăuzia.

Totodată, în raioanele Cimișlia, Drochia, Edineț, Florești, Hâncești, Sângerei,

Râșcani, pe parcursul desfășurării adunărilor organizațiilor primare de partid,

precum și ale activiștilor lor, care au avut loc în perioadă iunie-iulie 2013, partea

esențială a membrilor de partid nu a susținut idea desfășurării Congresului

extraordinar al partidului și a propus Consiliilor organizațiilor raionale respective de

a recomanda Consiliului Republican al PSRM revizuirea hotărârilor sale din 04 și

din 27 iunie 2013 privind convocarea Congresului extraordinar.

La 18 iulie 2013 s-au adresat cu o cerere de apel la Comisia Republicană de

Control a PSRM. Au comunicat Comisiei despre încălcări concrete multiple ale

prevederilor statutare comise la etapele de pregătire și de desfășurare a conferințelor

organizațiilor teritoriale ale partidului. Au solicitat examinarea operativă a cererii și

luarea măsurilor necesare pentru revizuirea hotărârilor Consiliului Republican al

PSRM referitor la convocarea Congresului extraordinar, încă, răspuns la adresarea

respectivă nu a primit.

La 25 iulie 2013 s-au adresat la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău cu cerere

de chemare în judecată privind anularea rezultatelor conferințelor teritoriale ale

PSRM, în cererea respectivă au solicitat și aplicarea măsurii de asigurare în chip de

interzicerea desfășurării Congresului PSRM extraordinar numit pentru 03 august

2013.

La 30 iulie 2013 a fost eliberată încheierea prin care a dispus restituirea cererii

de chemare în judecată pe motivul că, reclamanții nu au atașat la cerere legitimațiile

de partid.

La 03 august 2013 a avut loc Congresul extraordinar al PSRM, mulți delegați

al căruia au fost aleși cu încălcările grave ale art. 8 alin. (1) lit. d) al Legii privind

partidele politice nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007, pct. 3.4., 4.4., 4.11., 4.13. ale

Statutului PSRM.

Rezultatele acestuia, adică, hotărârile, procesele-verbale ale comisiei de

validare a Congresului PSRM consideră că, trebuie să fie anulate. Indicând că, în

5

conformitate cu pct. 1 al art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale din 04 noiembrie 1950, orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către

o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală împotriva sa.

Ulterior, prin cererea suplimentară din 04 decembrie 2013, reclamații au

solicitat: anularea rezultatelor Conferințelor teritoriale PSRM din mun. Chișinău din

29 iunie 2013, din raionul Râșcani din 16 iulie 2013, precum și din raioane Cimișlia,

Hâncești, Ialoveni, Nisporeni ca fiind convocate și desfășurate cu încălcările grave

ale Statului PSRM, și anume a deciziilor (proceselor-verbale) Conferințelor privind

alegerea delegaților la Congresul PSRM extraordinar al XI-lea din 3 august 2013,

anularea rezultatelor Conferinței teritoriale PSRM din raionul Anenii Noi din 20

iulie 2013 ca fiind convocate și desfășurate cu încălcările grave ale Statului PSRM,

anularea rezultatelor Conferințelor teritoriale PSRM din raioanele Basarabească,

Briceni, Drochia, Edineți, Căușeni, Criuleni, Dondușeni, Rezina, Soroca, Strășeni,

ca fiind convocate și desfășurate cu încălcările grave ale Statului PSRM, anularea

rezultatelor Congresului PSRM extraordinar din 03 august 2013 (Hotărârilor

Congresului adoptate, precum și a proceselor-verbale ale comisiei de validare a

Congresului), anularea rezultatelor conferinței extraordinare a organizației

teritoriale de partid din sec. Botanica, mun. Chișinău din 29 iulie 2013, anularea

hotărârilor Comisiei Republicane de Control (procesele-verbale nr. 2,3) din 14

august 2013 și obligarea pârâților să prezinte înscrisurile care pot confirma sau

combate declarațiile reclamaților și dovedi circumstanțe esențiale ale prezentului

litigiu,

În aceeași zi, reclamantul Gorodinskii Alexei a primit răspunsul oficial prin

poștă de la CRC la cererile de apel din 26 iunie 2013 și din 18 iulie 2013 semnate

de el împreună cu reclamanții Crîlov Valentin și Gagauz Fiodor.

Totodată, atrage atenția, că toate cererile de apel indicate mai sus, în mod direct

sunt legate cu acțiunea de bază inițială, înaintată de reclamanți la 12 august 2013.

Astfel, din răspunsul la cerere de apel din 25 iunie 2013 depusă de reclamantul

Gagauz Fiodor reiese că, la 29 iulie 2013, înainte de desfășurarea congresului

extraordinar al partidului din 03 august 2013, a avut loc Conferința extraordinară a

organizației teritoriale PSRM din sect. Botanica mun. Chișinău. Ca rezultat, în

cadrul Conferinței nominalizate a fost aleasă componența nouă a Consiliului

organizației teritoriale sectoriale.

Conferința de constituire a organizației teritoriale PSRM din sect. Botanica,

mun. Chișinău a avut loc la 18 ianuarie 2012. În cadrul conferinței a fost ales

6

Consiliul acestei organizații cu număr de 5 persoane: membrii de partid Cotruța

Nicolae, Gagauz Fiodor, Gagauz Valerii, Labuneț Anatolii, Smirnov Eduard. În

prezența participanților la Conferința dată dl. Smirnov E. a fost ales de către membrii

Consiliului în funcția de președinte al lui, dar dl. Labuneț A. în baza instrucțiunii

respective din 01 octombrie 2011, în funcția de secretar executiv al organizației

teritoriale sectoriale.

La 04 iunie 2013, seara, în conformitate strictă cu prevederile pct. 4.5. al

Statutului PSRM, în cadrul ședinței Consiliului organizației teritoriale PSRM

planificate anterior, la care membrii de partid Labuneț A. și Smienov E au lipsit

intenționat, ei au fost eliberați din funcțiile sale de răspundere în cadrul organizației

teritoriale sectoriale pe motivul activității lor nesatisfăcătoare.

După data de 04 iunie 2013 membrii Consiliului al organizației teritoriale

PSRM din sect. Botanica, mun. Chișinău domnii Labuneț A. și Smirnov E., având

susținerea plină în acțiunile sale nelegitime din partea președintelui PSRM au ieșit

din limitele prevăzute de Statutul PSRM și din normele bunei credințe.

Astfel, conferința extraordinară a organizației teritoriale PSRM din sect.

Botanica, mun. Chișinău din 29 iulie 2013 a avut loc înainte de Congresul

extraordinar al PSRM din 03 august 2013 cu scopul alegerii componenței noi a

Consiliului și pentru înaintarea candidaturilor în organele de conducere a partidului.

Ea a fost convocată și desfășurată cu încălcările pct. 4.12 al Statutului PSRM.

Consideră că, toate rezultatele ei (hotărârile) trebuie să fie anulate.

Menționează, că Comisia Republicană de Control a examinat toate cererile de

apel din 26 iunie 2013 și din 18 iulie 2013 depuse de reclamanți în cadrul ședinței

din 14 august 2013, însă în realitate, conform notelor ÎS „Poșta Moldovei”, plicul cu

hotărârile CRC a fost trimis la 11 septembrie 2013 și a fost primit de doi reclamanți

la 12 septembrie 2013.

Astfel, consideră că, toate termenele stabilite pentru examinare a petițiilor au

fost încălcate.

Mai indică că, cererea de apel din 18 iulie 2013 care a contestat argumentat

modul de pregătire la congresul extraordinar al PSRM din 03 august 2013 a fost

primită de adresat, deja după desfășurarea Congresului.

Toate răspunsurile CRC la cererile de apel din 25 iunie 2013, 26 iunie 2013 și

din 18 iulie 2013 depuse de reclamanți demonstrează abordarea neobiectivă și

superficială a Comisiei asupra încălcărilor statutare expuse de reclamanți. Ca

rezultat, Comisia nu a îndeplinit funcțiile sale prevăzute de Statut, ce se confirmă

prin următoarele dovezi. Președintele CRC, d-na Amelicichina (Percemli) Svetlana,

fiind angajată la funcția de conducător al sectorului de evidență în aparatul partinic,

este dependentă direct de la președintele PSRM. Obiectivitatea ei naște îndoieli

7

rezonabile. Aflându-se în anul curent în concediu de maternitate Amelicichina

(Percemli) Svetlana nu a convocat cu aceasta privință ședința CRC. Vicepreședintele

CRC dl. Elizarov Alexei, în fapt, a fost înlăturat de la îndeplinirea funcțiilor sale. La

ședință CRC din 14 august 2013 el nu a fost invitat.

Astfel, la ședința CRC în calitate de membru a participat activ și nelegitim dl.

Bîrsan Mihail care, fiind membru al CRC, în luna ianuarie 2012 a fost ales în funcția

de președinte al Consiliului al organizației teritoriale PSRM din r-nul Sângerei.

Astfel, el a fost obligat să depună cerere respectivă în adresa CRC, în caz

contrar, în baza prevederilor pct. 4.5. al Statutului, el trebuie să fie exclus din

rândurile membrilor CRC.

Iar, reieșind din procesul-verbal al CRC nr. 2 din 14 august 2013, problemele

abordate și întemeiate în mod detaliat de reclamanți nu au fost examinate în fond.

Mai mult decât atât, CRC neîntemeiat a recunoscut legalitatea creării în mun.

Chișinău a comitetului organizatoric pentru convocarea Conferinței municipale

extraordinare pe motivul că, Consiliul municipal PSRM din Chișinău nu există ce

nu corespunde realității. Consiliul municipal PSRM din Chișinău a fost ales în

componență actuală în anul 2010 și a participat activ la desfășurarea congresului al

X-lea extraordinar (din 09 aprilie2011 și din 18 decembrie 2011), precum și la

alegerile locale generale din 2011, când a fost desemnat candidat la funcția de primar

general al capitalei și a fost desemnată lista candidaților în Consiliul municipal

Chișinău, ce are confirmare documentară. Deci, CRC a legalizat crearea comitetului

organizatoric în locul Consiliului existent legal.

Prin cererea din 23 februarie 2015 privind completările cerințelor litigiului,

reclamanții au solicitat anularea rezultatelor Conferințelor teritoriale PSRM din

mun. Chișinău din 29 iunie 2013 din r-nu1 Râșcani din 16 iulie 2013, precum și din

raioane Cimișlia, Hâncești, Ialoveni, ca fiind convocate și desfășurate cu încălcările

grave ale Statului PSRM, anularea rezultatelor Conferinței teritoriale ale PSRM din

raionul Anenii Noi din 20 iulie 2013 ca fiind convocată și desfășurată cu încălcările

grave ale Statului PSRM, anularea rezultatelor Conferințelor teritoriale PSRM din

raioanele Edineț, Căușeni, Criuleni, Rezina, Soroca, Strășeni, ca fiind convocate și

desfășurate cu încălcările grave ale Statului RM, anularea rezultatelor Congresului

PSRM extraordinar al XI-lea din 03 august 2013 (Hotărârilor Congresului adoptate,

precum și a proceselor-verbale ale comisiei de validare a Congresului), anularea

rezultatelor conferinței extraordinare a organizației teritoriale de partid din sect.

Botanica, mun. Chișinău din 29 iulie 2013, anularea hotărârilor Comisiei

Republicane de Control (procesele-verbale nr. 2, 3) din 14 august 2013, anularea

rezultatelor Congresului PSRM extraordinar al XII-lea din 28 septembrie 2014

(Hotărârilor Congresului adoptate).

8

Prin cererea din 08 decembrie 2015, reclamanți au solicitat anularea

rezultatelor Conferințelor de constituire ale organizațiilor teritoriale PSRM din

raioanele Căușeni: (din 14 iulie 2013), Cimișlia (din 19 iulie 2013), Hâncești (din

22 iulie 2013) ca fiind convocate și desfășurate cu încălcări grave ale Statului PSRM

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 02 iunie 2016 s-a

respins ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Crîlov

Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei împotriva Partidului Politic, Partidului

socialiștilor din Republica Moldova și Dodon Igor, președintele Partidului

socialiștilor din Republica Moldova privind anularea rezultatelor conferințelor ale

organizațiilor teritoriale a Partidului socialiștilor din Republica Moldova desfășurate

în perioada 27 iunie - 29 iulie 2013, precum și a rezultatelor Congresului

extraordinar al XI-lea din 3 august 2013, Congresului extraordinar al XII-lea din 28

septembrie 2014, Congresului ordinar al XIII-lea din 29 noiembrie 2015.

Prin hotărârea suplimentară din 12 octombrie 2016 a fost respinsă cerința

reclamanților Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinski Alexei în partea anulării

Hotărârii Consiliului Republican al PSRM din 15 octombrie 2013 cu privire la

excluderea din PSRM (procesul-verbal nr. 5 din 15 octombrie 2013), ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 08 iunie 2016 Crîlov

Valentin, Gagauz Fiodor și Gorodinski au declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 02 iunie 2016, solicitând casarea acesteia

și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea apelului au indicat că, prima instanță nu s-a lămurit în esența

cauzei și s-a eschivat de la examinarea pricinii în fond, dar pentru motivarea poziției

sale s-a referit la prevederile art. art. 117 alin. (l), 118 alin. (l), 121, 130, 239 din

CPC, ce nu poate servi drept temei pentru concluzie precum că, toate probele din

dosar în ansamblu și interconexiunea lor au fost cercetate de către instanța

multeaspectual, complet, nepărtinitor, în baza legii, iar argumentele și faptele, aduse

de reclamanți, precum și de martorii audiați au fost examinate de către instanță prin

prisma legislației în vigoare, deoarece aceste acțiuni nu se confirmă prin materialele

dosarului.

Apelanții au constatat desfășurarea conferinței de partid în raionul Drochia,

care, nu a avut loc și nu figurează în pretențiile apelanților. Totodată, instanța nu a

elucidat pretențiile reclamanților privind legalitatea pregătirii și desfășurării

acțiunilor, denumite de intimați ca Conferințele organizațiilor teritoriale ale PSRM

în raioanele Căușeni, Criuleni, Ialoveni, Rezina, Soroca, Strășeni și Șoldănești.

Instanța, contrar propriei poziției stabilite și invocate în pct. 43, atestă că:

„reclamanții, conform prevederilor Statutului PSRM (redacția din 2011), în caz de

9

nerespectare a prevederilor programului și a Statutului partidului, erau în drept să se

adreseze cu cerere de apel la organul competent al partidului, cu scop de controlul

respectării prevederilor Statutului partidului. Organul partidului care efectuează

controlul asupra încălcărilor cerințelor statutare și de program Comisia Republicană

de Control. Or, reclamanții nu au înaintat astfel de cereri de apel către organul

competent al partidului, Comisiei Republicane de Control, privind efectuarea

controlului referitor la încălcările Statutului la organizarea, desfășurarea și

rezultatelor privind conferințele teritoriale PSRM din mun. Chișinău, r-nul Râșcani,

r-nul Cimișlia, r-nul Hâncești, r-nul Ialoveni, r-nul Nisporeni, r-nul Anenii Noi,

r-nul Basarabeasca, r-nul Briceni, r-nul Drochia, r-nul Edineț, r-nul Căușeni, r-nul

Criuleni, r-nul Dondușeni, r-nul Rezina, r-nul Soroca, r-nul Strășeni, sec. Botanica

mun. Chișinău.

Reiterează că, instanța de fond nu s-a pronunțat referitor la anularea Hotărârii

Consiliului Republican al PSRM din 15 octombrie 2013 cu privire la excluderea lor

din rândurile partidului (procesul-verbal nr.5), ce a fost constatată de apelanți și de

Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău care, în contextul dat, prin încheierea sa din

16 august2016, a restituit dosarul la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău pentru

emiterea unei hotărâri suplimentare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciere obiectivă

și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept

material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

La 21 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la

proces copia deciziei integrale din 07 decembrie 2017 (f. d. 264, vol. III).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 02 martie 2017, Crîlov

Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei au declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel din 07 decembrie 2016, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016 și hotărârii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 02 iunie 2016 și celei suplimentare din 12

octombrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie

admisă integral.

În motivarea recursului recurenții afirmă că, instanțele judecătorești nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat eronat legea, invocând

prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. c) CPC.

10

Menționează că, ambele instanțe au subliniat că, pretențiile recurenților pot fi

examinate și soluționate prin adresările la Ministerul Justiției pe calea contenciosului

administrativ, însă netemeinicia și ilegalitatea concluziilor nominalizate pot fi

dovedite cu certitudine prin materialele acțiunii.

Afirmă că, orice acțiune a formațiunii politice și/sau conducerii acesteia, care

nu se încadrează în prevederile actelor de constituire înregistrate de organul abilitat

de stat, poate fi atacată de către membrii de partid, atât pe linie internă în cadrul

partidului, cât și în judecată.

Opinează că, circumstanțele și raporturile juridice, care au avut importanță

pentru soluționarea pricinii, precum și toate probele din doar nu au fost verificate și

nici cercetate prin prisma normelor internaționale și jurisprudenței comunitare.

Reiterează că, recurenții au fost lipsiți de orice posibilitate de ași apăra pe cale

judiciară drepturile sale prevăzute de lege, privind partidele politice și reglementate

în Statut.

La 20 martie 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) CPC, Curtea Supremă de

Justiție a expediat cererea de recurs în adresa lui Dodon Igor, PP ,,Partidul

Socialiștilor din Moldova” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

timp de o lună de la data primirii scrisorii. Corespunzător, în cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

(f. d. 14, vol. III).

La 18 aprilie 2017, intimatul a depus referință în întâmpinarea recursului,

solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind nefondată, cu menținerea în vigoare

a deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 2a – 3171/16 din 07 decembrie 2016.

Analizând circumstanțele de fapt și de drept privind admisibilitatea recursului,

conform art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată

de Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei este inadmisibilă, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) CPC, judecătorul raportor verifică

încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal

în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2) CPC.

În corespundere cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs consideră că, recursul

declarat de către Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei la 02 martie

2017 este depus în termen, deoarece la materialele dosarului nu există dovada

recepționării de către recurent a copiei deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău

din 07 decembrie 2016.

11

Concomitent, materialele cauzei atestă că, recursul nu a fost examinat anterior,

iar, conform art. 430 CPC, a fost intentat de persoana abilitată cu acest drept.

Ansamblul celor relatate, denotă că cererea de recurs nu a întrunit temeiurile de

inadmisibilitate prevăzute în art. 433 alin. b), c), d) CPC.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând

încadrarea în dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC a temeiurilor invocate în

recurs, dar având în vedere și poziția formulată în referință, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC, pentru considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Temeiurile declarării recursului sunt enumerate exhaustiv în alineatele (2), (3) și (4)

CPC.

Rațiunea acestor dispoziții legale fundamentează ideea că, judecarea recursului

exercitat conform secțiunii II-a, cap. XXXVIII al CPC, are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În aceste condiții, se accentuează caracterul

extraordinar al aceste căi de atac, valorificată doar în cazurile excepționale

circumscrise în dispozițiile art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Din acest punct de vedere, completul își propune să verifice esența și temeiurile

recursului, argumentele ilegalității deciziei atacate, în limitele în care au fost

formulate și prin prisma drepturilor consfințite în Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Completul judiciar subliniază că, în cauzele civile Convenția nu garantează un

drept de recurs și că o eventuală procedura de examinare a admisibilității acestuia

este în concordanță cu aceasta. (a se vedea, inter alia, Erik ØVLISEN împotriva

Danemarcei, nr. 16469/05, 30 august 2006 sau Kukkonen împotriva Finlandei (nr.

2), nr. 47628/06, 13 ianuarie 2009, § 24).

În plus, un stat care dispune de astfel de instanțe de recurs are obligația să se

asigure că, justițiabilii se bucură în fața acestora de principiile unui proces echitabil

consacrate în art. 6 alin. (1), în special, dreptul de acces la o instanță, dreptul de a fi

auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv. (a se vedea, inter alia, Lebedinschi

împotriva Moldovei, nr. 41971/11, 16 septembrie 2015, § 32)

Referitor la primul aspect, instanța de recurs remarcă că, pot fi stabilite diferite

limitări dreptului de acces al persoanei la o instanță judecătorească, în partea ce ține

de admisibilitatea căilor de atac. În acest sens, condițiile pentru autorizarea unui

recurs pe probleme de drept pot fi mai stricte decât pentru o cale de atac ordinară. (a

12

se vedea, inter alia, „Levages Prestations Services” împotriva Franței, nr. 21920/93,

23 octombrie 1996, § 45 sau CASE OF LUORDO v. ITALY (Application no.

32190/96) 17 July 2003, pct. 85).

Astfel, în corespundere cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

În același context, alin. (2) și (3) ale art. 432 CPC prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prin urmare, se atestă că reglementările referitoare la formalitățile și termenele

impuse de art. 433 și 432 alin. (2) – (4) CPC constau atât în a proteja interesul părții,

cât și de a păstra rolul Curții Supreme de Justiție în asigurarea interpretării unitare a

legii. Respectiv, aceste limitări urmăresc un scop legitim, îndeplinind cerințele

securității juridice și a bunei administrări a justiției. (a se vedea, mutatis mutandis,

Affaire Trevisanato împotriva Italiei, nr. 32610/07, 16 decembrie 2016, § 36 - 37)

În speță, completul judiciar constată că, cererea de recurs declarată de către

Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei este formulată în temeiul art.

432 alin. (1), (2) lit. c) CPC, astfel cum este cerut de art. 437 alin. (1), lit. f) CPC.

Completul apreciază că, prin reluarea criticilor deja cenzurate de instanța de

apel, recurenții tind să obțină o nouă verificare a susținerilor sale, cu toate că, legea

recunoaște doar dublul grad de jurisdicție și căile extraordinare de atac, iar nu și al

treilea grad devolutiv.

În lumina celor relatate, completul constată că, încălcările invocate, exprimate

sub forma unor enunțuri generale, nedezvoltate, nu permit încadrarea lor în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) CPC. Or, în mod evident, lipsește

o formulare suficientă și adecvată în ceea ce privește chestiunea de drept pusă în

discuție pentru a identifica esența și temeiul cererii de recurs, impuse de art. 437

alin. (1) lit. f) din CPC.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit”, garantat de Convenție,

completul judiciar notează că, obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate

varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia, Helle împotriva

Finlandei, Culegere de hotărâri și decizii 1997-VIII, 19 Decembrie 1997, §55).

13

Așadar, atunci când este necesară autorizarea unui recurs pentru a înștiința o

instanță superioară privind capetele de cerere și pentru a pronunța în cele din urmă

o decizie, art. 6 § 1 nu impune ca refuzul de a acorda o astfel de autorizație să fie

însoțit de o motivație detaliată (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen împotriva

Finlandei (nr. 2), citat anterior, §24 și Bufferne împotriva Franței (dec.), nr.

54367/00).

În același timp, în jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a precizat că,

dreptul expus supra în combinație cu dreptul la un recurs sunt în primul rând

chestiuni de reglementare în drept intern și, este în principiu, competența instanțelor

să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip. (a se vedea, de

exemplu, Kukkonen împotriva Finlandei (nr. 2), ibidem, § 25).

La acest capitol și în baza celor stabilite mai sus, instanța reține că, recursul

declarat de către Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei nu s-a bazat

exclusiv pe chestiuni de drept, ce-ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicări eronate

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Astfel, acesta nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, adică este lipsit de șanse

de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din deciziile judecătorești

contestate, fiind neglijate în mod clar dispozițiile art. 432 alin. (1) – (4) CPC (a se

vedea, inter alia, Valentin Gorizdra împotriva Republicii Moldova, nr. 53180/99 sau

BURG și alții împotriva Franței (decembrie), CEDO 2003-II, nr. 34.763/02).

Suplimentar, completul de admisibilitate relevă că, recurenții Crîlov Valentin,

Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei au declarat prezenta cerere, după ce au avut

posibilitatea de a fi auziți de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre

care a avut deplină jurisdicție (a se vedea, mutatis mutandis, „Levages Prestations

Services” împotriva Franței, citată anterior, § 48 – 50).

Prin urmare, completul judiciar apreciază că, recurenților Crîlov Valentin,

Gagauz Fiodor, Gorodinskii Alexei i-au fost asigurat dreptul de acces la o instanță

și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când

nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1

din CtEDO rezultă că, participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor

toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării

punctului său de vedere (a se vedea, mutatis mutandis, BLÜCHER împotriva Cehiei,

nr. 58580/00, 11 aprilie 2005, pct. 65 – 67).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC și nu conține nici

o referire cu privire la fondul recursului.

14

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide

în mod unanim că, recursul declarat de către Crîlov Valentin, Gagauz Fiodor,

Gorodinskii Alexei nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre

examinarea în fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Crîlov Valentin, Gagauz

Fiodor, Gorodinskii Alexei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Iuliana Oprea

15