2rhc-35/17 — intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanță, Curtea de Apel Chișinău dosarul nr. 2rhc-35/2017

judecător: L. Bulgac

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

judecători: V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

26 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Ivaro”,

în pricina civilă la cererea introductivă a Societății cu Răspundere Limitată

„Sansilvia” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de sine,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 ianuarie 2017 prin care

s-a respins recursul declarat de avocatul Vasile Lungu, în interesele Societății cu

Răspundere Limitată „Ivaro” și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din

31 octombrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 04 aprilie 2014, SRL „Sansilvia” a înaintat cerere introductivă cu privire

la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2014, a fost admisă

spre examinare cererea introductivă depusă de debitorul SRL „Sansilvia” privind

intentarea procesului de insolvabilitate. În scopul prevenirii modificării stării

bunurilor debitorului, în perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate,

au fost aplicate măsurile de asigurare corespunzătoare și în calitate de administrator

provizoriu a fost desemnat ÎI „Tataru Natalia”.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2014, s-a intentat

procesul de insolvabilitate față de SRL „Sansilvia”, s-a desemnat în calitate de

lichidator al debitorului ÎI „Tataru Natalia”, s-a notificat creditorii debitorului că

termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor, în vederea

întocmirii tabelului definitiv, este de 20 iulie 2014, s-a stabilit ședința de validare a

creanțelor pentru 01 septembrie 2014, ora 11:00 în incinta Curții de Apel Chișinău.

La 30 iulie 2014, ÎI „Tataru Natalia” a solicitat demisia, cererea respectivă

fiind admisă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 august 2014, cu numirea

unui alt administrator, ÎI „Popaz Vera”.

Termenul limită de înaintare a cererilor de validare a creanțelor a fost

stabilit 20 iulie 2014.

Astfel, în termenul stabilit de instanță, au înaintat cereri de validare a

creanțelor creditorii Anatolie Bănărescu, ÎM „Expedit-Euro-Trans” SRL, Corneliu

Țurcanu, IFS mun. Chișinău, DAF Rîșcani, mun. Chișinău și Ion Dorogoi.

1

Instanța de insolvabilitate a validat creanțele înaintate de Corneliu Țurcanu

în sumă de 1 711 757, 26 lei și creanțele înaintate de creditorul Ion Dorogoi în sumă

de 1 000 lei.

Prin cererea adresată instanței de insolvabilitate la 07 octombrie 2014, SRL

„Ivaro” a solicitat repunerea în termenul de înaintare a cererii de validare a creanței

și validarea creanțelor în sumă de 11 929 184,36 lei și în sumă de 572 958,85 lei,

cererea respectivă fiind respinsă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22

octombrie 2014, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 noiembrie

201.

La 21 iunie 2016, SRL „Ivaro”, prin intermediul avocatului Vasile Lungu a

depus în instanța de insolvabilitate o cerere de validare provizorie a creanței

chirografare în mărime de 11 929 184,36 lei, iar prin cererea adresată instanței la

08 iulie 2016 SRL „Ivaro” a solicitat admiterea creanței menționate, prin includerea

ei în tabelul definitiv al creanțelor ca creanță chirografară de rangul V.

În motivarea cererilor SRL „Ivaro” a indicată că, examinarea cererii de

validare a creanței înaintate de creditorul SRL „Ivaro” la 29 iulie 2015 în procesul

de insolvabilitate intentat în privința întreprinderii insolvabile SRL „Sansilvia”, a

fost amânată de instanță până la rămânerea definitivă a hotărârii Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 20 iulie 2015, prin care s-a dispus încasarea din contul

SRL „Sansilvia” în beneficiul SRL „Ivaro” a datoriei în mărime de 11 929 184, 36

lei.

A mai indicat SRL „Ivaro”, că hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 20 iulie 2015 a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău

din 30 iunie 2016, fapt în legătură cu care solicită SRL „Ivaro” reluarea examinării

cererii de validare a creanței în suma menționată supra și validarea acestei creanțe

ca creanță chirografară de rangul V.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2016 s-a respins

cererea creditorului SRL „Ivaro” privind validarea creanțelor în sumă de 11 929

184,36 lei față de SRL „Sansilvia” în proces de insolvabilitate.

La 03 noiembrie 2016, avocatul Vasile Lungu, în interesele SRL „Ivaro” a

declarat recurs nemotivat, iar la 28 noiembrie 2016, a declarat recurs motivat

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2016, solicitând

casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri prin care să fie admisă

cererea privind validarea creanțelor.

În motivarea recursului, avocatul Vasile Lungu, în interesele SRL „Ivaro”

a invocat că, consideră neîntemeiată încheierea instanței de insolvabilitate ca fiind

emisă contrar normelor de drept.

Susține recurentul că, instanța de insolvabilitate urma să emită un singur

act, și anume să aplice semnătura în tabelul definitiv suplimentar al creanțelor, însă

lichidatorul contrar normelor nu a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul

definitiv suplimentar.

A mai invocat că, la materialele cauzei este anexată contestația SRL „Ivaro”

împotriva tabelului definitiv suplimentar al creanțelor din 18 septembrie 2016, care

însă nu a fost examinată de instanța de insolvabilitate.

2

Consideră recurentul că, instanța de insolvabilitate urma a examina anume

contestația SRL „Ivaro” din 18 septembrie 2016 și nu cererea de admitere a

creanțelor înaintată la 29 iulie 2016.

Totodată, susține recurentul că, instanța de insolvabilitate nu s-a expus

asupra cererii de validare provizorie a creanțelor chirografare din 21 iunie 2016.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 ianuarie 2017 s-a respins

recursul declarat de avocatul Vasile Lungu, în interesele SRL „Ivaro” și s-a

menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2016.

La 06 martie 2017, SRL „Ivaro” a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs, cerând admiterea acesteia cu casarea deciziei instanței

de recurs cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a recursului declarat de SRL

„Ivaro” și remiterea cererii SRL „Ivaro” de validare a creanțelor față de SRL

„Sansilvia” la rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de revizuire, SRL „Ivaro” a indicat că, consideră

neîntemeiată decizia Curții Supreme de Justiție din 18 ianuarie 2017, invocând

drept temei de revizuire art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă.

A mai indicat revizuentul că, instanța de recurs examinând recursul declarat

de avocatul Vasile Lungu, în interesele SRL „Ivaro” împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 31 octombrie 2016 prin care s-a respins cererea creditorului SRL

„Ivaro” privind validarea creanțelor urma să tină cont de faptul că, s-a anulat decizia

instanței judecătorești (Curții de Apel Chișinău) din 30 iunie 2016 la 14 decembrie

2016 prin decizia Curții Supreme de Justiție, care au servit drept temei pentru

înaintarea cererii de admitere a creanțelor și a servit și temei pentru emiterea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 ianuarie 2017.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Articolul 452 alin. (3) Cod de procedură civilă, care prevede comunicarea

participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată nu a fost

modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Conform art. 6 alin. (7) al Legii nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind

actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică

apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al

reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art.

444 același Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează

soluții diferite privitor la citarea și participarea părților, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de

revizuire în lipsa participanților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

3

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură

civilă este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire

să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu

a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele

și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum și că

circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial

soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi

temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Având ca temei prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă,

revizuentul SRL „Ivaro” a invocat drept temei de revizuire, decizia Curții Supreme

de Justiție din 14 decembrie 2016.

Însă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că înscrisul prezentat nu poate fi considerat ca

circumstanță sau faptă esențială a pricinii, care ar putea servi drept temei pentru

admiterea cererii de revizuire, deoarece acesta nu se încadrează în temeiul prevăzut

de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, la examinarea recursului, SRL „Ivaro”

a făcut referire și a anexat decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016

(f.d. 111), astfel această deciziei nefiind o probă nouă care nu a fost cunoscută.

Reieșind din cele supra relatate, instanța de revizuire consideră că nu este

prezent vreun temei pentru admiterea cererii de revizuire, în temeiul art. 449, lit. b)

Cod de procedură civilă.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

4

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele

invocate de revizuent se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea

Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma

art. 449 Cod de procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) și 449 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Ivaro”, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18

ianuarie 2017, în pricina civilă la cererea introductivă a Societății cu Răspundere

Limitată „Sansilvia” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de sine.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5