3ra-290/17 — contestarea actului administrativ

3ra-290/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Șt. Niță dosarul nr. 3ra-290/17

(Judecătoria Centru mun. Chișinău)

instanța de apel: N. Vascan, Iu. Cotruță, N. Nastasiu

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

26 aprilie 2017 mun.Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru,

examinând recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Tresvis”

Societate cu Răspundere Limitată,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu

Capital Străin „Tresvis” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului

municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău,

casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 aprilie 2014 cu emiterea

unei noi hotărîri prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t :

La data de 03 iunie 2013 ÎCS „Tresvis” SRL a depus cererea de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii ÎCS „Tresvis” SRL a menționat că conform deciziilor

Consiliului mun. Chișinău nr. 19/8-71 din 24.05.2003 și nr. 11/53-73 din 17.06.2004,

i-a fost atribuit în arendă lotul de pământ cu suprafața de 1,18 ha, amplasat în mun.

Chișinău, str. N. Testemițeanu, pentru proiectarea și construirea unui centru de

agrement.

Denotă că, în vederea executării actelor administrative menționate, Primăria

municipiului Chișinău a încheiat cu ÎCS „Tresvis” SRL contractul de arendă funciară

nr. 4181/2004 din 14.07.2004, pentru perioada 14.07.2004 - 14.07.2008.

Face referire că, la data de 17.08.2004 contractul de arendă funciară enunțat a

fost înregistrat în modul stabilit la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, iar ÎCS

„Tresvis” SRL din momentul încheierii contractului și până în prezent achită cu

1

regularitate plata de arendă.

Menționează că, în temeiul actului juridic relevat, Primăria municipiului

Chișinău a eliberat ÎCS „Tresvis” SRL certificatul de urbanism nr. 843/07 din

21.10.2007 și autorizația de construire nr.719 din 15.11.2010 cu privire la

executarea lucrărilor de construire a unui centru de agrement pe terenul cu suprafața

de 1,18 ha situat în mun. Chișinău str. N. Testemițeanu, iar documentația de proiect

privind construirea centrului de agrement a fost coordonată, aprobată și expertizată

de către toate organele de resort în strictă corespundere cu legislația în vigoare.

Face referire ÎCS „Tresvis” SRL că a edificat pe terenul arendat bunuri imobile

constituite din complex sportiv și cafenea-bar, fiind înregistrat la 21.12.2012 dreptul

de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

Menționează reclamantul că după expirarea termenului prevăzut în contractul de

arendă, s-a adresat repetat către Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău

privind prelungirea contractului de arendă funciară cu perfectarea actului respectiv ce

confirmă dreptul de arendă funciară, însă solicitările sale au rămas fără răspuns.

Astfel, reclamantul consideră că contractul nominalizat a fost prelungit tacit, or

la expirarea termenului, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului

Chișinău au acceptat în continuare plățile de arendă și au eliberat autorizația în

vederea efectuării lucrărilor de construcție.

Apreciază actul administrativ cu privire la prelungirea termenului de arendă ca

fiind necesar, pe motiv că organele de resort solicită confirmarea faptului prelungirii

termenului contractului în mod expres.

Solicită ÎCS „Tresvis” SRL a fi considerat ilegal refuzul Consiliului municipal

și Primăriei municipiului Chișinău de a emite actul administrativ privind prelungirea

contractului de arendă funciară a lotului de pământ situat în mun. Chișinău, str. N.

Testemițeanu, cu suprafața de 1,18 ha încheiat între ÎCS „Tresvis” SRL și Primăria

municipiului Chișinău pentru finisarea construirii centrului de agrement și obligarea

autorităților publice să emită actul administrativ menționat.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 aprilie 2014 acțiunea a

fost admisă, a fost considerat ilegal refuzul și obligat Consiliul mun. Chișinău și

Primăria mun. Chișinău de a emite actul administrativ cu privire la prelungirea

termenului contractului de arendă funciară nr.4181/2004 din 14.07.2004 a lotului de

pământ cu suprafața de 1,18 ha din str. N. Testemițeanu mun. Chișinău, numărul

cadastral 0100101803, ÎCS „Tresvis” SRL pentru finisarea construirii centrului de

agrement.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Valentina Urecheanu în interesele

Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău a declarat apel,

solicitînd casarea hotărîrii apelate și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge

acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015 a fost respins apelul

declarat de Valentina Urecheanu în interesele Primăriei municipiului Chișinău și

Consiliului municipal Chișinău și a fost menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 18 aprilie 2014.

2

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015 recursul declarat de

reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău, Carabut Maria, a fost admis,

casată decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, cu restituirea pricinii

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 apelul declarat de

Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău a fost admis, casată hotărîrea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 aprilie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri

prin care acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2016 a fost admis recursul

declarat de ÎCS „Tresvis” SRL, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 12

noiembrie 2015 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016 a fost admis apelul

declarat de Consiliul mu. Chișinău și Primăria mun. Chișinău, casată hotărîrea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 aprilie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri

prin care acțiunea a fost respinsă.

La 28 decembrie 2016 ÎCS „Tresvis” SRL a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat interpretarea eronată a legii. Susține că

instanța de apel în mod tacit recunoaște că dreptul ÎCS „Tresvis” a fost încălcat prin

prisma probelor anexate, dar consideră că numai Consiliul mun. Chișinău urmează să

decidă fără a fi impus de către o altă autoritate, de a prelungi termenul de arendă.

Argumentează recurentul că conform probelor anexate la materialele dosarului,

contractul a fost prelungit pe o perioadă nedeterminată, au fost acceptate plățile de

arendă pînă în anul 2016 și prin urmare, consideră că instanța ar trebui să impună

Consiliul mun. Chișinău să prelungească contractul de arendă funciară, or în caz

contrar, prejudiciul adus întreprinderii va fi achitat de către autoritățile publice, fiind

o povară pentru societate.

Recurentul invocă că Consiliul mun. Chișinău nu a solicitat încetarea

raporturilor contractuale, nu a informat ÎCS „Tresvis” cu un înscris prealabil, tacit a

acceptat plățile, iar prin urmare, contractul se consideră prelungit conform art. 904

alin. (1) Cod civil.

În opinia recurentului prevederile art. 904 alin. (2) Cod civil sunt aplicabile doar

în cazul în care relațiile contractuale au încetat și este propusă o nouă ofertă față da

locatar, acesta din urmă avînd dreptul prioritar de a încheia contractul.

Menționează că instanța de apel își motivează soluția sa, indicînd că pretențiile

ÎCS „Tresvis” în principiu sunt admisibile și justificate, dar dispozitivul nu

corespunde motivației, respingînd cererea de chemare în judecată ca fiind nefondată.

Instanța de apel, face referință precum că contractul se consideră prelungit pe un

termen nedeterminat, iar litigiul de drept între părți nu există. Nu este de acord cu

asemenea abordare a instanței de apel, deoarece litigiul există ca atare, or ÎCS

„Tresvis” nu poate acționa în continuare pentru exercitarea lucrărilor de construcție

pe terenul arendat, fără ca contractul de arendă să fie prelungit de drept sau să

3

dispună de hotărîre de judecată definitivă și irevocabilă. Deoarece pentru

autorizațiile de construcție și certificatele de urbanism una din condiții sunt

contractul de arendă valabil, dar nu prezumat ca fiind prelungit tacit.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Întreprinderea cu Capital Străin „Tresvis” Societate cu Răspundere Limitată urmează

a fi admis, casată decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în

toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Materialele dosarului atestă că conform deciziilor Consiliului municipal

Chișinău nr. 19/8-71 din 24 mai 2003 și nr. 11/53-73 din 17.06.2004 ÎCS „Tresvis”

SRL i-a fost atribuit în arendă lotul de pământ cu suprafața de 1,18 ha, situat în mun.

Chișinău, str. N. Testemițeanu, pentru proiectarea și construirea unui centru de

agrement (f.d.7, 9).

În baza deciziilor menționate la data de 14.07.2004 a fost încheiat contractul

de arendă funciară nr. 4181/2004, prin care Primăria mun. Chișinău i-a transmis în

arendă ÎCS „Tresvis” SRL lotul de pământ cu suprafața de 1,18 ha, situat în mun.

Chișinău, str. N. Testemițeanu, cu numărul cadastral 0100101803, pe un termen de 4

ani (f.d.11-13).

S-a mai stabilit că la 21 noiembrie 2007 Primăria mun. Chișinău a eliberat la

cerere pe numele ÎCS „Tresvis” SRL certificatul de urbanism nr. 843/07 (f.d. 15), iar

la 15 noiembrie 2010 Primăria mun. Chișinău a eliberat întreprinderii autorizația de

construire nr. 719, prin care a autorizat construcția pe terenul din mun. Chișinău, str.

N. Testemițeanu a unui centru de agrement (f.d. 21).

La data de 15 decembrie 2011 Inspectoratul Ecologic de Stat al Ministerului

Mediului a eliberat ÎCS „Tresvis” SRL autorizația pentru efectuarea tăierilor în

terenurile împădurite (f.d. 36).

Conform extrasului eliberat de ÎS „Cadastru”, se certifică că pe terenul

amplasat în mun. Chișinău, str. N. Testemițeanu, obiect al contractului de arendă

funciară nr. 4181/2004 din 14 iulie 2004, sunt amplasate două construcții nefinisate

cu nr. cadastrale 0100101.803.01 și 0100101.803.02 (f.d. 67).

La data de 03.03.2011 și repetat la 02. 04.2013 ÎCS „Tresvis” SRL a solicitat

Consiliului mun. Chișinău prelungirea contractului de arendă funciară nr. 4181/2004

din 14 iulie 2004.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii, a admis acțiunea,

considerînd ilegal refuzul și obligat Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun.

Chișinău de a emite actul administrativ cu privire la prelungirea termenului

contractului de arendă funciară nr.4181/2004 din 14.07.2004 a lotului de pământ cu

4

suprafața de 1,18 ha din str. N. Testemițeanu mun. Chișinău, numărul cadastral

0100101803, ÎCS „Tresvis” SRL pentru finisarea construirii centrului de agrement.

Instanța de apel, însă, a considerat neîntemeiată hotărîrea primei instanțe,

dispunînd casarea ei și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acțiunea.

Instanța de apel a stabilit că în speță, datorită faptului că la dosar lipsesc probe

ce ar dovedi că anterior expirării termenului contractului de arendă funciară locatorul

și-ar fi exprimat intenția de încetare a raporturilor contractuale la expirarea acestora,

astfel încît raportul contractual a continuat în mod tacit în temeiul legii pe un termen

nedeterminat, sau că contractul a încetat în alt mod sau urma să înceteze pînă la

adresarea acțiunii examinate. Instanța de apel a conchis că în speță nu sunt întrunite

cerințele prevăzute de art. 904 alin. (2) Cod Civil, contractul producînd efectele alin.

(1) al acestei norme.

Instanța de a apel a menționat că părțile contractante, în mod tacit, prin

inacțiunile proprii își manifestă disponibilitatea de a continua aceste raporturi, or

loacatarul a continuat să achite plata pentru arendă și după expirarea termenului

contractului, iar locatorul a acceptat aceste plăți și nu a solicitat restituirea bunului

imobil transmis în arendă.

În speță, instanța de apel a stabilit că caracterul raporturilor existente între

locator și locatar în baza contractului susmenționat denotă neîntrunirea temeiurilor

legale ce ar genera survenirea dreptului de preemțiune al intimatului asupra terenului

respectiv, astfel încît instanța de apel a apreciat pretențiile înaintate ca fiind

premature.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, însă, consideră că instanța de apel, examinînd litigiu, nu a constatat

circumstanțe importante pentru soluționarea corectă a litigiului, concluziile sale fiind

pripite.

Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că aceasta a stabilit continuarea

raporturilor contractuale de arendă în mod tacit, totodată motivînd respingerea

acțiunii prin prisma prevederilor art. 904 Cod Civil, ce reglementează prelungirea

termenului contractului de locațiune.

Totodată, instanța de recurs remarcă că conform art. 911 alin. (3) Cod Civil,

contractului de arendă se aplică în modul corespunzător dispozițiilor cu privire la

locațiune în măsura în care prezentul capitol nu prevede altfel.

Conform art. 915 alin. (3) Cod Civil, dacă termenul arendei expiră, iar

arendatorul nu cere să i se predea terenul și arendașul continuă exploatarea lui,

contractul de arendă se consideră prelungit cu un an.

Prin urmare, normele locațiunii nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care

contractual de arendă prevede expres condițiile prelungirii contractulu de arendă.

Astfel, în opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a apreciat just norma

legală aplicabilă speței și în dependență de aceasta să stabilească existența sau nu a

condițiilor prelungirii termenului contractului de arendă.

Or, aceast motiv nu a fost retractat de către instanța de apel, deși a fost pus

anterior la baza restituirii pricinii spre rejudecare în instanță de apel.

5

Totodată, instanța de recurs remarcă că instanța de apel, apreciază contractul de

arendă funciară ca fiind tacit prelungit, astfel, rezultînd că pretențiile ÎCS „Tresvis”

SRL în principiu sunt admisibile și justificate, iar pe de altă parte, respinge acțiunea

ca fiind nefondată, creînd astfel o situație de contradicție între motivare și dispozitiv.

Or, hotărîrea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă,

convingătoare și concretă. Circumstanțele și probele constatate în cauză urmează să

fie expuse într-o strictă consecutivitate logică. De asemenea, concluziile instanței

expuse în partea motivată a hotărîrii trebuie să coincidă cu concluziile dispozitivului

hotărîrii judecătorești.

Prin urmare, instanța de recurs reține că, instanța de apel la examinarea litigiului

n-a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, nu s-a expus asupra tuturor cerințelor înaintate pe dosar,

n-a cercetat și apreciat probele din dosar, n-a determinat circumstanțele și caracterul

raportului juridic dintre părți, precum și legea aplicabilă soluționării pricinii.

Motivele în cauză servesc temei incontestabil de casare a deciziei contestate cu

remiterea cauzei la rejudecare.

Din considerentele menționate și avînd în vedere că eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui pricina spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Tresvis”

Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin

„Tresvis” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului municipal

Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6