3ra-419/17 — contestarea actului administrativ

3ra-419/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: O. Cojocaru dosarul nr. 3ra-419/17

instanța de apel: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Minciuna

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe

Străisteanu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului de Poliție Strășeni, intervenient accesoriu Inspectoratul General al

Poliției cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017

c o n s t a t ă:

La data de 24 octombrie 2016 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în

continuare MAI al RM) și Inspectoratului de Poliție Strășeni (în continuare IP

Strășeni) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, la data de 06 august 2016, în baza Legii

privind accesul la informație, a adresat o scrisoare electronică semnată digital prin care

a solicitat să fie informat în ce stare se află la moment armele ridicate în septembrie

2006, care îi aparțin cu drept proprietate, care este procedura de restituire a armelor și

ce acte trebuie să prezinte.

Susține că, la data de 10 august 2016 a primit răspuns la cererea din 06 august

2016, care însă nu cuprindea informația solicitată prin cererea din 06 august 2016.

Astfel, la data de 11 august 2016, a expediat o cerere repetată către IP Strășeni,

solicitând repetat furnizarea informației. Însă, prin răspunsul recepționat la 16 august

2016, conducerea IP Strășeni a refuzat furnizarea informației solicitate.

Astfel, la data de 16 august 2016, a expediat prin poșta electronică o cerere

prealabilă, semnată digital, prin care a solicitat să fie informat unde se află și în ce

stare este la moment arma cu țeavă ghintuită de model IJ-75, cu număr de marcaj GOP

0244, care îi aparține cu drept proprietate. Tot la 16 august 2016, a solicitat repetat de

la MAI al RM să-l informeze despre data și numărul de înregistrare a cererii din 16

august 2016.

Invocă faptul că, până la data depunerii acțiunii au trecut 34 de zile, însă nu a

primit nici un răspuns și nu i-a fost furnizată informația solicitată prin cererea din 16

1

august 2016 de la Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, consideră că prin acțiunile

date, MAI al RM și IP Strășeni i-au încălcat dreptul la informație și dreptul la

examinarea cererii în termen rezonabil.

Solicită constatarea încălcării dreptului său la informație și dreptului la

examinarea cererii din 16 august 2016 în termenul stabilit de lege; obligarea MAI al

RM și IP Strășeni să examineze cererile din 06 august 2016, 11 august 2016 și din 16

august 2016 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte

informația solicitată; încasarea din contul MAI al RM în beneficiul său a sumei de

5000 de lei și din contul IP Strășeni a sumei de 3300 de lei cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație și prin refuzul de a furniza

informația solicitată.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 noiembrie2016 s-a

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției

(f.d.49-50).

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 12 decembrie 2016 s-a

respins cererea de chemare în judecată ca tardivă (f.d. 93, 99-102).

În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut că art. 17 din Legea

contenciosului administrativ stabilește sub sancțiunea procedurală a decăderii în cazul

în care termenele prevăzute de lege nu sunt respectate, iar examinarea unei cereri de

chemare în judecată tardiv introdusă ar avea un efect incompatibil cu principiul

securității juridice, garantat de articolul 6 CEDO și ar încălca dreptul pârâților la un

proces echitabil.

A mai reținut instanța inferioară că, Gheorghe Străisteanu era ținut să se

conformeze prevederilor normative și să înainteze acțiunea în termen de 30 de zile de

la data când a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. Astfel,

depunerea cererii de chemare în judecată la data de 24 octombrie 2016 indică asupra

omiterii de către reclamant a termenului special de prescripție pentru apărarea

dreptului încălcat, iar o atare circumstanță este sancționată de lege prin stingerea

elementului de protecție juridică a dreptului lezat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017 s-a respins apelul

declarat de Gheorghe Străisteanu și s-a menținut hotărârea primei instanțe (f.d. 142).

La data de 24 februarie 2017 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017 solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului menționează că, instanțele inferioare au aplicat legea care

nu trebuia aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Indică recurentul că, la data de 19 septembrie 2016, a înaintat cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului de Poliție Strășeni cu privire la constatarea încălcării dreptului la

informație, obligarea MAI al RM și IP Strășeni să examineze cererile din 06 august

2016, 11 august 2016 și din 16 august 2016 și repararea prejudiciului moral cauzat.

Însă, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Ciprian

Valah, din 21 octombrie 2016 s-a restituit cererea de chemare în judecată. Astfel, la

data de 24 octombrie 2016 a depus repetat cererea de chemare în judecată.

2

Astfel, consideră că, în perioada depunerii inițiale a cererii de chemare în judecată

și depunerea repetată a cererii de chemare în judecată s-a suspendat termenul de

prescripție.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

3

Completul consideră recursul ca fiind declarat în termen, deoarece decizia

instanței de apel datează cu 24 ianuarie 2017 (f.d. 142), iar cererea de recurs a fost

depusă la data de 24 februarie 2017 (f.d. 153).

Argumentele invocate în recurs precum că, instanțele inferioare au aplicat legea

care nu trebuia aplicată și au interpretat în mod eronat legea, nu pot fi reținute, or,

potrivit art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, cererea prin care

se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen

curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

Articolul 22 din Legea privind accesul la informație statuează că, în cazul în care

persoana consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește accesul la

informații au fost lezate, ea poate contesta acțiunile sau inacțiunea furnizorului de

informații la conducerea acestuia și/sau la organul ierarhic superior al furnizorului în

termen de 30 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre încălcare.

Conducerea furnizorului de informații și/sau organul ierarhic superior al acestuia va

examina contestările solicitanților de informații în decurs de 5 zile lucrătoare și va

informa în mod obligatoriu petiționarul despre rezultatele examinării în decurs de 3

zile lucrătoare. Sesizările, prin care sînt atacate acțiunile sau inacțiunea organizațiilor

care nu au organele lor superioare, sînt adresate direct instanței de contencios

administrativ competente.

În speță, articolul 23 din Legea privind accesul la informație prescrie că, în cazul

în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește

accesul la informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este satisfăcută de

soluția dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către organul ierarhic

superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea furnizorului de informații

direct în instanța de contencios administrativ competentă. Sesizarea instanței de

judecată se va efectua în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la

furnizorul de informații sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-

l primească. Dacă solicitantul de informații a atacat anterior acțiunile furnizorului de

informații pe cale extrajudiciară, termenul de o lună curge de la data comunicării

răspunsului conducerii furnizorului de informații și/sau organului ierarhic superior al

acestuia sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data cînd trebuia să-l primească.

În speță, normele legale precitate stabilesc sancțiunea stingerii elementului

protecției juridice a dreptului pretins lezat în cazul în care termenele prevăzute de lege

nu sunt respectate

La caz, instanța de recurs reține că, Gheorghe Străisteanu a depus la data de 06

august 2016 o cerere în baza Legii privind accesul la informație, semnată digital și

expediată electronic, prin care a solicitat să fie informat în ce stare se află la moment

armele ridicate în septembrie 2006, ce îi aparțin cu drept proprietate, care este

procedura de restituire a armelor și ce acte trebuie să prezinte (f.d. 14).

Din conținutul răspunsului Serviciului Supraveghere Armament a Inspectoratului

de Poliție Strășeni din 10 august 2016 se distinge că, cererea lui Gheorghe Străiteanu

din 06 august 2016 a fost examinată (f.d. 15). Însă, nefiind de acord cu răspunsul

primit, la data de 11 august 2016, recurentul a depus repetat cerere prin care a solicitat

IP Strășeni furnizarea informației solicitate prin cererea din 06 august 2016 (f.d.16,

17). Astfel, prin răspunsul IP Ștrășeni din 16 august 2016, IP Strășeni a examinat

4

cererea repetată a lui Gherghe Străisteanu din 11 august 2016 (f.d. 19).

Distinct de acestea, Completul denotă că, la data de 16 august 2016, Gheorghe

Străisteanu a depus prin intermediul poștei electronice cerere prealabilă, semnată

digital, solicitând să fie informat unde se află și în ce stare este la moment arma cu

țeavă ghintuită de model IJ-75, cu număr de marcaj GOP 0244, ce îi aparține cu drept

proprietate (f.d. 21, 22).

Raportând circumstanțele de fapt constatate la normele legale enunțate, și având

în vedere că recurentul a depus cererea prealabilă la data de 16 august 2016, se deduce

că acesta urma să se adreseze în instanța de judecată în termen de o lună de la data

când trebuia să primească răspunsul de la furnizorul de informații, și anume până la

data de 26 septembrie 2016.

Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului privind suspendarea curgerii

termenului de prescripție în legătură cu depunerea inițială a cererii de chemare în

judecată la data de 19 septembrie 2016, care a fost restituită. Or, conform prevederilor

art. 277 din Codul civil, cursul prescripției extinctive se întrerupe în cazul intentării

unei acțiuni în modul stabilit și în cazul în care debitorul săvârșește acțiuni din care

rezultă că recunoaște datoria. După întreruperea cursului prescripției extinctive, începe

să curgă un nou termen. Timpul scurs până la întreruperea cursului prescripției

extinctive nu se include în noul termen de prescripție extinctivă.

Instanța de recurs opinează că, depunerea anterioară de către recurent a acțiunii în

instanța de judecată, care nu a fost primită în procedură și restituită prin încheierea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 21 octombrie 2016, nu poate constitui temei

de întrerupere a cursului prescripției extinctive. Or, la caz, curgerea termenului de

prescripție poate fi întreruptă prin înaintarea acțiunii în modul stabilit de lege, cu

aplicarea regulilor de competență, de formă și conținut a cererii de chemare în judecată

și altor cerințe prevăzute de actele normative, încălcarea cărora poate duce la refuz în

primirea cererii sau restituirea acesteia.

În această ordine de idei, faptul depunerii de către Gheorghe Străisteanu a cererii

de chemare în judecată inițiale la data de 19 septembrie 2016 nu poate constitui temei

pentru întreruperea curgerii termenului de prescripție extinctivă, deoarece aceasta a

fost restituită prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 21 octombrie

2016 ca fiind necorespunzătoare cerințelor legale.

Subsidiar, Completul notează că, recurentul-reclamant Gheorghe Străisteanu nu a

solicitat repunerea în termenul de înaintare a acțiunii, în condițiile art. 116 din Codul

de procedură civilă, în legătură cu restituirea cererii de chemare în judecată inițiale

depuse la 19 septembrie 2016.

Cu titlu secundar, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea

de recurs, în esența lor, sânt similare argumentelor invocate în cererea de apel, care au

fost deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de apel prin prisma

art.130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și

respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs, iar actele normative vizate au

fost interpretate și aplicate elocvent de instanța de apel prin prisma circumstanțelor

importante ale pricinii.

Aderent, Completul Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că, recurentul nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond.

5

În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO,

fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de recurent în

cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează exclusiv

circumstanțe de drept a pricinii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanțele inferioare

au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele

prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute

de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de recurentul Gheorghe Străisteanu în baza

art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

6