2ra-380/17 — încasarea platilor slariale, pemalitatii, repararea prejudiciului

2ra-380/17 — încasarea platilor slariale, pemalitatii, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Muntean dosarul nr.2ra-380/17

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliță

D E C I Z I E

19 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Zaițev Veaceslav, reprezentat de avocatul

Pelin Valeriu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zaițev Veaceslav

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nordengrup” și Societății pe Acțiuni

„Enteh” cu privire la încasarea salariului, penalității, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a Societății cu

Răspundere Limitată „Nordengrup” împotriva lui Zaițev Veaceslav cu privire la

repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Zaițev Veaceslav și menținută încheierea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău 20 mai 2015, prin care acțiunea reconvențională a fost

primită spre examinare și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27

ianuarie 2016 prin care acțiunea inițială a fost respinsă iar acțiunea reconvențională

a fost admisă,

c o n s t a t ă

La data de 16 ianuarie 2015, Zaițev Veaceslav a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Nordengrup” și SA „Enteh” cu privire la încasarea

salariului, penalității, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că unicul fondator al SRL „Nordengrup” este

SA „Enteh”, care conform legislației răspunde pentru toate dificultățile și pagubele

create de el.

Prin procesul-verbal al Consiliului SA „Enteh” nr. 23 din 05 octombrie 2006 a

fost numit în calitate de administrator al SRL „Nordengrup” din 09 octombrie 2006 și

a activat în această funcție până la 17 septembrie 2012 când a demisionat în baza

procesului-verbal nr. 69 din 05 decembrie 2012.

Susține că conform documentelor prezentate de contabilitate în perioada în care

a activat pentru lunile august-septembrie 2012 nu i s-a achitat salariul în sumă de 5

684 lei și respectiv 3 252 lei și indemnizațiile pentru concediile nefolosite în sumă de

13 514,95 lei pentru 56 zile și în sumă de 18 410 lei pentru 80 zile, iar în total nu i-a

fost achitată suma de 40 860,95 lei.

Drept urmare, s-a adresat în repetate rânduri pârâtului solicitând achitarea

restanțelor la salariu, sume ce au fost recunoscute atât de pârât cât și de Inspectoratul

de Stat al Muncii, însă careva măsuri în acest sens nu au fost întreprinse.

Astfel, consideră că pentru reținerea salariului, SRL „Nordengrup” în temeiul

art. 330 Codul muncii este obligat să plătească o penalitate în mărime de 0.1% pentru

fiecare zi de întârziere care reieșind din restanța la salariu în mărime de 40 860,95 lei

pentru perioada din 17 septembrie 2012 - 17 ianuarie 2015 constituie 34 731,81 lei.

Totodată indică reclamantul că prin neachitarea la timp a salariului i-a fost

cauzat și un prejudiciu moral considerabil or, salariul este o sursă de existență

esențială pentru realizarea unor necesități vitale, procurarea hranei, îmbrăcămintei,

încălțămintei și achitarea serviciilor comunale.

La fel, relatează reclamantul că are probleme de sănătate, suferă de diabet

zaharat și are nevoie de sume enorme pentru procurarea medicamentelor, iar prin

neachitarea salariului a fost pus într-o situație materială dificilă.

În drept, își întemeiază cerințele în baza art. art. 9 lit. d) și n) 129, 143 – 147,

330 355 Codul muncii.

Solicită încasarea în mod solidar din contul SRL „Nordengrup” și SA „Enteh”

în beneficiul dânsului a salariului în sumă de 40 860,95 lei, penalității în mărime de

34 731,81 lei și a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei.

La 19 martie 2015, SRL „Nordengrup” a depus acțiune reconvențională

împotriva lui Zaițev Veaceslav cu privire la repararea prejudiciului material și.

În motivarea acțiunii a invocat că SRL „Nordengrup” a fost fondată la 26

septembrie 2006 în baza deciziei fondatorului SA „Enteh”, tot atunci fiind numit în

calitate de administrator a societății Zaițev Veacesalv.

În temeiul deciziei nr. 1 din 25 septembrie 2012, Zaițev Veaceslav a fost

eliberat din funcția de administrator al SRL „Nordengrup” în baza deciziei nr. 1 fapt

confirmat prin decizia Camerei Înregistrării de Stat nr. 1006600045811 din 24

octombrie 2012 și extrasul nr. 257907 din 24 octombrie 2012.

Prin decizia fondatorului SA „Enteh”, în perioada 20 octombrie 2014 - 06

noiembrie 2014 Compania „Audit Elit Consulting” SRL a efectuat un control privind

activitatea SRL „Nordengrup” în perioada 26 septembrie 2006 - 24 octombrie 2012,

în care întreprinderea a fost gestionată de administratorul Zaițev Veaceslav, iar prin

raportului de audit din 06 noiembrie 2014, a fost stabilit că: suma cheltuielilor pentru

retribuirea muncii administratorului SRL „Nordengrup”, Zaițev Veaceslav, calculate,

achitate și neaprobate de fondator, conform prevederilor Actului de constituire a

societății, pentru perioada octombrie 2006 - septembrie 2012, constituie suma totală

de 570 478,63 lei. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al

Republicii Moldova, conform prevederilor legislației în vigoare pentru această

perioadă a constituit suma totală de 120 839,57 lei.

Astfel, diferența dintre valoarea cheltuielilor neaprobate de fondator privind

retribuirea muncii administratorului Zaițev Veaceslav pentru perioada octombrie

2006 - septembrie 2012 și cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al

RM, conform prevederilor legislației în vigoare pentru această perioadă a constituit

suma totală de 449 639,06 lei.

La acest capitol mai indică că conform pct. 6.1 lit. e) al Actului de constituire a

OD „Nordengrup” SRL din 09 octombrie 2006, fondatorul societății aprobă modul de

remunerare a muncii și a salariilor tarifare a administratorului, însă în perioada de

activitate a SRL „Nordengrup”, Zaițev Veaceslav, în calitate de administrator nu a

încheiat contractul individual de muncă cu reprezentantul legal al fondatorului

societății.

La fel, nu există decizia fondatorului unic privind aprobarea modului de

remunerare a muncii administratorului societății fondate.

Totodată menționează că la 03 iulie 2012, SRL „Nordengrup” a suportat

cheltuieli de reparație capitală a automobilului de serviciu de model „Șkoda Octavia

Elegance 1.6 MPI” cu numărul de înmatriculare C JJ 070, neaprobate de fondator

însă primite, acceptate și semnate de administratorul Zaițev Veaceslav în sumă de 18

750 lei, pe când conform pct. 6.1 lit. g) al Actului de constituire a SRL „Nordengrup”

din 09 octombrie 2006, fondatorul societății aprobă contractele încheiate pe sume ce

depășesc de ¼ ori capitalul social, prevederi ce au fost încălcate de administratorul

Zaițev Veaceslav în cazul reparației automobilului menționat.

Susține că în scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară în luna

noiembrie 2014, a expediat în adresa lui Zaițev Veaceslav o reclamație prin care a

solicitat repararea prejudiciului cauzat, însă nu au primit nici un răspuns.

În drept, își întemeiază cerințele în baza art. art. 72, 73, 76 din Legea cu privire

la societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007 și art. art. 96, 166, 172,

173, 174, 175 alin. (1) și art. 176 CPC.

Solicită, încasarea din contul lui Zaițev Veaceslav în beneficiul SRL

„Nordengrup” a prejudiciului material în sumă de 99 227 lei, inclusiv suma de

80 476,45 lei atribuită cu titlu de remunerare a muncii administratorului și suma de

18 750 lei repartizată cu titlu de cheltuieli pentru reparația automobilului de model

„Șkoda Octavia Elegance 1.6 MPI” cu numărul de înmatriculare C JJ 070 și încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 2 977 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 mai 2015, acțiunea

reconvențională a fost primită spre examinare.

Prin hotărârea Judecătoria Buiucani mun. Chișinău din 27 ianuarie 2016

acțiunea inițială a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională a fost admisă integral

fiind încasat din contul lui Zaițev Veaceslav în beneficiul SRL „Nordengrup” suma

de 80 476,45 lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin retribuirea muncii administratorului

și suma de 18 750 lei cu titlu de prejudiciu cauzat pentru reparația automobilului.

Totodată a fost încasat din contul lui Zaițev Veaceslav în beneficiul statului taxa de

stat în mărime de 2 976,79 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Zaițev Veaceslav și menținută încheierea și hotărârea primei

instanțe.

La data de 10 ianuarie 2017, Zaițev Veaceslav a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

inițială să fie admisă integral, iar acțiunea reconvențională să fie respinsă ca

neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, menționând că în cadrul examinării cauzei

instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în limitele cererii de apel și nu a

cercetat sub toate aspectele circumstanțele și raporturile juridice stabilite de prima

instanță, deși acestea sunt importante pentru soluționarea justă a litigiului.

În context susține că Raportul de constatări a auditorului nu poate fi reținut ca

probă deoarece a fost efectuat în lipsa dânsului și contravine Standardului 4400 a

Consiliului de Supraveghere de pe lângă Ministerul Finanțelor al RM precum și

Standardului Internațional de Audit potrivit căruia în Raport trebuie să fie indicate

statele de personal cu indicarea codului profesiei.

Totodată indică că legalitatea salarizării dânsului a fost verificată de Inspecția

Muncii, iar careva încălcări ale legislației în acest sens nu au fost depistate.

Mai indică recurentul că auditorilor nu le-au fost prezentate toate documentele

financiare, contabil la SRL „Nordengrup” și SA „Enteh” era una și aceeași persoană,

care era detașată și activa prin cumul cu acordul SA „Enteh”, activitatea companiei

este gestionată de fondatori prin adunarea fondatorilor, care trebuie să fie nu mai rar

de o ședință pe an și careva neajunsuri la adunările desfășurate nu au avut loc, iar în

Statutul SRL „Nordengrup” este indicat, că tranzacțiile mai mari de 5 400 (cinci mii

patru sute) lei, trebuie să fie coordonate cu fondator, însă salariul, premiile, și

defectarea automobilului - nu sunt tranzacții.

Mai mult decât atât, relatează recurentul că SRL „Nordengrup” a recunoscut

sumele solicitate prin cererile prealabile cu titlu de plăți salariale și i-a propus să se

prezinte pentru a primi banii, iar faptul recunoscut de ambele părți nu necesită să fie

demonstrat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia deciziei instanței de apel din 05

octombrie 2016 a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces prin

scrisoarea nr. 35004-4 din 22 noiembrie 2016, însă careva date privind recepționarea

acestea de către destinatari la materialele cauzei nu sunt.

Totodată în materialele cauzei se conține recipisa semnată de reprezentantul lui

Zaițev Veaceslav, Pelin Valeriu prin care se atestă că acesta a recepționat copia

deciziei instanței de apel din 05 octombrie 2016 la data de 20 decembrie 2016 (f.d.

253 Vol. I).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la data de 06 decembrie 2016, în termen.

La 30 ianuarie 2017, în adresa SRL „Nordengrup” și SA „Enteh” a fost

expediată copia recursului declarat de către Zaițev Veaceslav, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței la recurs.

Iar, la data de 02 martie 2017, SRL „Nordengrup” și SA „Enteh” au depus

referințe la recursul declarat de Zaițev Veaceslav în care au invocat caracterul

neîntemeiat al acestuia și au solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2017, recursul declarat

de către Zaițev Veaceslav , a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu motivele recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursul declarat de Zaițev Veaceslav, reprezentat de avocatul

Pelin Valeriu cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parțială a acțiunii inițiale

și respingerea integrală a acțiunii reconvenționale din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

După cum rezultă din materialele cauzei în baza procesului-verbal al

Consiliului SA „Enteh” nr. 23 din 05 septembrie 2006, și deciziei nr. 1 din 26

septembrie 2006 SA „Enteh” în calitate de fondator unic a decis fondarea

Organizației de Detectivi „Nordengup” SRL numindu-l în calitate de administrator pe

Zaițev Veaceslav, iar la 09 octombrie 2006, OD „Nordengrup” SRL a fost

înregistrată în Registrul de stat al întreprinderilor în acest sens fiind eliberat

certificatului de înregistrare Seria MD Nr. 0056986 (f. d. 7-8, 37, 64 Vol. I).

Tot materialul probator atestă că prin pct. 3 al deciziei fondatorului SA „Enteh”

nr. 01 din 25 septembrie 2012, s-a dispus eliberarea lui Zaițev Veaceslav din funcția

de administrator al OD „Nordengrup” SRL și numirea lui Staver Vasile în funcția

dată, după care prin decizia Camerei Înregistrării de Stat privind înregistrarea

modificărilor din 24 octombrie 2012, au fost înregistrate modificările respective în

actele de constituire ale OD „Nordengrup” SRL inclusiv, fiind modificată și

denumirea societății din OD „Nordengrup” SRL în SRL „Nordengrup” (f. d. 85).

Iar, legătură cu faptul că pentru perioada august-septembrie 2012 lui Zaițev

Veaceslav nu i-a fost achitat salariul și indemnizația pentru concediile nefolosite,

acesta s-a adresat în instanța de judecată solicitând încasarea în mod solidar din

contul SRL „Nordengrup” și SA „Enteh” a plăților salariale în sumă totală de 40 860,

95 lei, penalității pentru reținerea salariului în sumă de 34 731,81 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei (f. d. 1-3).

La rândul său SRL „Nordengrup” a depus cerere reconvențională împotriva lui

Zaițev Veaceslav, solicitând repararea prejudiciului material cauzat prin remunera

muncii administratorului în sumă de 80 476,45 lei și prin repartizarea cheltuielilor

pentru reparația automobilului de model „Șkoda Octavia Elegance 1.6 MPI” cu

numărul de înmatriculare C JJ 070 în sumă de 18 750 lei și încasarea cheltuielilor de

judecată în mărime de 2 977 lei (f.d. 74-76 Vol. I).

Judecând pricina dată prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii

inițiale și temeiniciei integrale a acțiunii reconvenționale, încasând din contul lui

Zaițev Veaceslav în beneficiul SRL „Nordengrup” prejudiciul cauzat prin retribuirea

muncii administratorului în sumă de 80 476,45 lei și prejudiciul cauzat prin

cheltuielile de reparație capitală a automobilului în cuantum de 18 750 lei, iar total

suma de 99 226,45 lei și în beneficiul statului suma de 2 976,79 lei cu titlu de taxă de

stat, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că Zaițev

Veaceslav nu a demonstrat că salariul care i-a fost achitat în perioada de activitatea la

SRL „Nordengrup” a fost calculat cu respectarea rigorilor legale și a prevederilor

statutului societății și au remarcat că calcularea salariului administratorului SRL

„Nordengurp” cu încălcarea prevederilor legale se atestă prin Raportul de constatări

efective a auditorului din 06 noiembrie 2014 efectuat de SRL „Audit Elit Consulting”

Au mai stabilit instanțele judecătorești că la caz nu există o decizie a

fondatorului unic SA „Enteh” privind aprobarea modului de remunerare a muncii și a

salariului administratorului Zaițev Veaceslav și au remarcat că Zaițev Veaceslav în

calitate de administrator al SRL „Nordengrup” în toată perioada de activitate nu a

încheiat un contract individual de muncă cu reprezentantul legal al fondatorului.

Totodată cu referire la Raportul de constatări efective a auditorului prezentat de

SRL „Audit Elit Consulting” la 06 noiembrie 2014, instanțele ierarhic inferioare au

stabilit că Zaițev Veaceslav în calitate de administrator al SRL „Nordengrup” a admis

cheltuieli pentru retribuirea muncii administratorului în mărime de 449 639,06 lei și

pentru reparația capitală a automobilului de serviciu de model „Șkoda Octavia

Elegance 1.6 MPI” cu numărul de înmatriculare CJJ 070 în sumă de 18750 lei, care

nu au fost aprobate de fondator și au ajuns la concluzia admiterii cerințelor acțiunii

reconvenționale.

Instanța de recurs constată, însă, că deși la soluționarea pricinii au fost stabilite

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, atât

instanța de apel, cât și prima instanță nu au dat o apreciere corectă raportului juridic

în litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță, în coroborare cu probele

materiale existente, fapt ce a dus la emiterea pe cazul dat a unei soluții greșite.

Astfel, la caz se constată cu certitudine că Zaițev Veaceslav a activat în cadrul

SRL „Nordengrup”, iar prin acțiunea formulată împotriva societății, a solicitat

încasarea restanțelor salariale, pentru perioada august-septembrie 2012 formate din

salariul neachitat și indemnizația pentru concediile nefolosite în sumă de 40 860, 95

lei, penalității pentru reținerea salariului în sumă de 34 731,81 lei, prejudiciului moral

în mărime de 20 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 1-3).

Conform art. 9 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, salariatul are dreptul la

achitarea la timp și integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu

complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat.

Iar, potrivit art. 10 alin.(2) lit. h) Codul muncii, angajatorul este obligat să

plătească integral salariul în termenele stabilite la art. 142 Codul muncii.

Cu referire la prevederile normei enunțate, este de reținut că actele cauzei

denotă incontestabil că, în baza deciziei nr.1 a fondatorului SRL „Nordengrup”, SA

„Enteh” Zaițev Veaceslav a activat în calitate de administrator al SRL „Nordengrup”

până la data de 25 septembrie 2012 când prin decizia SA „Enteh” a fost eliberat din

funcția deținută (f. d. 86).

Este cert și faptul că prin Nota informativă nr. 03 din 24 septembrie 2014, SRL

„Nordengrup” a informat Inspectoratul de Stat al Muncii că urmează să-i achite lui

Zaițev Veaceslav care a activat în calitate de administrator al societății suma de

22 450,95 lei formată din restanța la salariu pentru luna august 2012 în sumă de 5 684

lei, indemnizația de concediu pentru luna septembrie 2012 în sumă de 3 252 lei, și

indemnizația pentru concediul neutilizat în sumă de 13 514,95 lei.

Prin aceeași Notă informativă SRL „Nordengrup” a informat Inspectoratul de

Stat al Muncii că i-a calculat lui Zaițev Veaceslav, compensații pentru neutilizarea a

(80 de zile din concediul anual) în sumă de 18 410,96 lei, însă pe care din cauza

situației financiare dificile nu le-a repartizat spre achitare (f. d. 4 verso Vol. I)

În acest context, la caz prezintă relevanță comunicarea Inspectoratului de Stat

al Muncii nr. Z-1641/14 din 17 octombrie 2014, din care rezultă că în urma

examinării petiției lui Zaițev Veaceslav din 12 septembrie 2014 privind încălcarea

legislației muncii de către administrația SRL „Nordengrup” s-a constatat că Zaițev

Veaceslav în perioada 09 octombrie 2006 – 19 septembrie 2012 a activat în funcția de

administrator al SRL „Nordengrup” și potrivit documentelor contabile, societatea îi

datorează o restanță la salariu pentru luna august 2012 în sumă de 5 684 lei, salariul

pentru luna septembrie 2012 în sumă de 3 252 lei, și indemnizația pentru concediile

de odihnă anuale nefolosite ce constituie pentru 56 zile în sumă de 13 514,95 lei și

pentru 80 zile în sumă de 18 410, calculate la încetarea relațiilor de muncă, însă

neachitate (f. d. 4 Vol. I)

Prin urmare, Colegiul reține în speță incidența prevederilor art. 58 alin. (1)

Codul muncii, care statuează că, în cazul în care contractul individual de muncă nu a

fost perfectat în formă scrisă, acesta este considerat a fi încheiat pe o durată

nedeterminată și își produce efectele din ziua în care salariatul a fost admis la muncă

de către angajator sau de către o altă persoană cu funcție de răspundere din unitate,

abilitată cu angajarea personalului. Dacă salariatul dovedește faptul admiterii la

muncă, perfectarea contractului individual de muncă în forma scrisă va fi efectuată de

angajator ulterior, în mod obligatoriu.

În context este de remarcat că, între părți, chiar în absența unui contract în scris

s-au stabilit incontestabil existența raporturilor de muncă, iar faptul că Zaițev

Veaceslav în perioada în care a activat în calitate de administrator al SRL

„Nordengrup” nu a încheiat un contract individual de muncă cu reprezentantul legal

al fondatorului societății nu constituie temei pentru reținerea și neachitarea salariului

de către angajator, cu atât mai mult cu cât în conformitate cu art. 65 din Codul muncii

responsabil de emiterea ordinului de angajare se face angajatorul.

Conform art. 9 alin. (1) lit. d) Codul muncii, salariatul are dreptul la achitarea

la timp și integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea,

cantitatea și calitatea lucrului efectuat.

Iar, potrivit art. 128 alin. (1) Codul muncii, salariul reprezentă orice

recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator pentru

munca prestată sau care urmează a fi prestată.

La acest capitol, circumstanțele cauzei atestă că SRL „Nordengrup” nu i-a

achitat lui Zaițev Veaceslav salariul pentru lunile august – septembrie 2012 în sumă

de 5 684 lei și respectiv 3 252 lei, și indemnizația pentru concediile anuale nefolosite

ce constituie pentru 56 zile în sumă de 13 514,95 lei și pentru 80 de zile în sumă de

18 410 lei, acumulând astfel o restanță în sumă totală de 40 860,95 lei.

Prin urmare, reieșind din prevederile legale sus enunțate și având în vedere

faptul că angajatorul contrar prevederilor art. 10 alin. (2) lit. h) Codul muncii, nu și-a

îndeplinit obligațiunile privind achitarea salariului față de Zaițev Veaceslav, instanța

de recurs consideră necesar de a admite integral cerințele reclamantului cu privire la

încasarea salariului.

Sub aspectul dat se va remarca că în cazul soluționării litigiilor de muncă,

sarcina probațiunii îi revine angajatorului care v-a fi obligat să dovedească temeinicia

legalității acțiunilor sale. În majoritatea cazurilor vinovăția acțiunilor angajatorului se

prezumă, respectiv, el v-a fi nevoit să probeze în instanță lipsa vinovăției.

În speță, însă, SRL „Nordengrup”, contrar prevederilor art. 118 CPC, nu a

prezentat instanței probe incontestabile și pertinente în confirmarea lipsei relațiilor de

muncă în perioada august-septembrie 2012 cu Zaițev Veaceslav, ci dimpotrivă, prin

Nota informativă nr. 03 din 24 septembrie 2014 a recunoscut existența restanțelor

salariale față de Zaițev Veaceslav, iar Inspectoratul de Stat al Muncii verificând

legalitatea salarizării lui Zaițev Veaceslav nu a depistat careva încălcări (f.d. 4 Verso

Vol. I).

Totodată, instanța de recurs găsește drept întemeiate și cerințele recurentului

cu privire la încasarea prejudiciului moral, cauzat ultimului prin neachitarea integrală

a salariului pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă.

În susținerea concluziei date, instanța de recurs reține dispozițiile art. 9 alin.(1)

lit. n) Codul muncii, care indică că salariatul are dreptul la repararea prejudiciului

moral cauzat în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă, în modul stabilit de

prezentul cod și de alte acte normative.

De altfel, și dispozițiile art. 329 alin.(1) Codul muncii, statuează direct că,

angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat

salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă sau ca

rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte

normative nu prevăd altfel.

Cu referire la prevederile enunțate, stabilind că lui Zaițev Veaceslav i-a fost

cauzat un anumit nivel de stres și frustrare, ca urmare a neachitării de către intimat a

salariului integral și la timp pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă, instanța de

recurs justifică dreptul acestuia la repararea prejudiciului moral cauzat însă, în opinia

instanței cuantumul prejudiciului moral pretins de către Zaițev Veaceslav în sumă de

20 000 lei, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și

principiul general al echității.

În consecință, ținând cont de faptul că Zaițev Veacesalv a fost eliberat din

funcția deținută în cadrul SRL „Nordengrup” prin decizia SA „Enteh” nr. 01 din 25

septembrie 2012, fapt ce atestă că salariul pentru ultima lună de muncă i-a fost

calculat doar până la data de 25, instanța de recurs, hotărând în mod echitabil,

consideră că mărimea compensației pentru prejudiciul moral ce urmează să fie

încasată în beneficul lui Zaițev Veaceslav este de 5 684 lei și constituie suma

ultimului salariu deplin (pentru luna august 2012) ce urma să-i fie achitat lui Zaițev

Veaceslav și care corespunde suferințelor psihice suportate de către recurent.

Cât privește solicitarea recurentului Zaițev Veaceaslav cu privire la încasarea

compensației în mărime de 0,1% din suma neplătită a salariului pentru fiecare zi de

întârziere, instanța de recurs o găsește drept neîntemeiată, întrucât cerințele lui Zaițev

Veaceslav în acest sens, nu se încadrează în dispozițiile art. 330 din Codul muncii (2)

Codul muncii.

Astfel, instanța de recurs reține că consecințele prevederilor art. 330 alin. (2)

Codul muncii, conform cărui salariatului i se plătește suplimentar pentru fiecare zi de

întârziere 0,1 la sută din suma neplătită în termen, survin doar în cazul existenței

vinei angajatorului ca o condiție obligatorie prevăzută de lege pentru angajarea

răspunderii patrimoniale indicate. Angajatorul care nu și-a executat obligațiile

prevăzute de lege și de contractul individual de muncă este prezumat în culpă, fiind

apărat (eliberat) de răspundere numai dacă dovedește că a fost împiedicat să execute

prevederile contractului printr-o cauză care nu-i poate fi imputată. Circumstanțele

respective se vor constata în fiecare caz aparte, reieșind din probele prezentate.

Pe când, la caz, incontestabil s-a dovedit că SRL „Nordengrup” nu este culpabilă

de neexecutarea în termen a obligației față de Zaițev Veaceslav, deoarece întârzierea

achitării salariului s-a datorat situației financiare dificile.

Concomitent, se va menționa că în conformitate art.94 alin.(1) CPC, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut

câștig de cauză toate cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost

admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții

admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Conform art. 96 CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut

procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență

juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs consideră necesar de a încasa

din contul SRL „Nordengrup” în beneficul lui Zaițev Veaceslav cheltuielile de

judecată, formate din cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 7 000 lei, fapt

confirmat prin bonul de plată nr. 10148731 decembrie 2015 (f.d. 182 Vol. I) care au

fost reale, necesare și au avut un cuantum rezonabil și corespund prevederilor art. 96

CPC.

În această ordine de idei, instanța de recurs apreciază critic invocările

reclamantului Zaițev Veaceslav vizavi de obligația de plată solidară a SA „Enteh”

care este unicul fondator al SRL „Nordengrup” deoarece, prin prisma art. 68 alin. (2)

Cod civil, fondatorul (membrul) persoanei juridice nu răspunde pentru obligațiile

persoanei juridice, iar persoana juridică nu răspunde pentru obligațiile fondatorului

membrului), cu excepțiile stabilite de lege sau de actul de constituire.

Sub aspectul dat este important de menționat că în conformitate cu art. 11 alin.

(2) al Legii privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007, la

data înregistrării de stat a societății, fondatorii acesteia devin asociați, iar potrivit

art.46 alin.(2) al aceleași Legi, asociatul răspunde față de societate pentru prejudiciile

cauzate acesteia prin întârzierea vărsării aportului, precum și prin neexecutarea

obligațiilor stabilite prin actul de constituire și prezenta lege.

Totodată, conform art. 530 din Codul civil dacă doi sau mai mulți debitori

datorează o prestație în așa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestație,

iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea, atunci debitorii sunt

legați solidar, iar art. 531 Cod civil statuează că o obligație solidară nu se prezumă, ci

se naște prin act juridic, prin lege sau atunci când prestația este indivizibilă.

Însă, Zaițev Veaceslav nu a demonstrat că în raporturile sale de muncă cu SRL

„Nordengrup”, fondatorul acestuia SA „Enteh” are calitatea de debitor și nu a probat

existența cărorva obligații solidare ale SA „Enteh”, circumstanțe în care pretențiile

formulate de Zaițv Veaceslav față de fondatorul SRL „Nordengrup”, SA „Enteh” sunt

lipsite de suport juridic.

În același timp, sunt neîntemeiate și pretențiile acțiunii reconvenționale

înaintate de SRL „Nordengrup” față Zaițev Veaceslav.

Iar, la acest segment civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că deși prin Raportul de constatări a auditorului din 06

noiembrie 2014, întocmit de SRL „Audit Elit Consulting” s-a stabilit că în perioada

26 septembrie 2006 – 24 octombrie 2012, în care societatea a fost gestionată de

Zaițev Veaceslav suma cheltuielilor calculate și achitate pentru retribuirea muncii

administratorului nu a fost aprobată de fondator și constituie în total 570 478,63 lei,

cu 449 639,06 lei mai mult decât minimul garantat al salariului în sectorul real al RM

care pentru perioada dată a fost de 120 839,57 lei, cerințele SRL „Nordengrup” cu

privire la încasarea din contul lui Zaițev Veaceslav a prejudiciului material cauzat

prin retribuirea muncii administratorului sunt neîntemeiate și nu pot fi admise.

Aceasta deoarece, potrivit datelor din registrele de salariu pentru perioada

anilor 2006 – 2012 (f.d. 57), pentru întreaga perioadă de activitate în cadrul SRL

„Nordengrup” cu excepția lunilor august – septembrie 2012, lui Zaițev Veaceslav i-a

fost achitat salariul, iar fondatorul SA „Enteh” a tolerat modalitate de calculare și

achitare a salariului administratorului SRL „Nordengrup” și nu a înaintat careva

obiecții vizavi de cuantumul salariului achitat lui Zaițev Veaceslav.

Sau, contrar prevederilor art. 118 CPC, care statuează că fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, SRL „Nordengrup” a prezentat careva

probe incontestabile și pertinente în acest sens.

Iar, conform art. 148 alin. (5) din Codul muncii, salariul plătit în plus de către

angajator (inclusiv în cazul aplicării greșite a legislației) nu poate fi urmărit, cu

excepția unei greșeli de calcul.

De altfel, sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse și cerințele SRL

„Nordengrup” cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acceptarea și semnarea

de către Zaițev Veaceslav fără aprobarea fondatorului a sumei de 18 750 lei cu titlu

de cheltuieli pentru reparație capitală a automobilului de serviciu de model „Șkoda

Octavia Elegance 1.6 MPI” cu numerele de înmatriculare CJJ 070, deoarece

înscrisurile din dosar conțin Actul de îndeplinire nr. 22 din 16 iunie 2012, ce

confirmă serviciile îndeplinite de reparație a automobilului și costul acestora și

justifică necesitatea acceptării cheltuielilor în acest sens (f. d. 105-106 Vol. I).

Cele relatate în ansamblu atestă temeinicia recursului declarat de către Zaițev

Veaceslav, reprezentat de avocatul Pelin Valeriu, și indică la netemeinicia hotărârilor

instanțelor ierarhic inferioare, fapt ce impune admiterea acțiunii inițiale și respingerea

acțiunii reconvenționale ca neîntemeiate.

În circumstanțele relatate, fiind cert că circumstanțele pricinii au fost constatate

de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea

suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Zaițev Veaceslav, reprezentat de avocatul Pelin Valeriu, a

casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a emite o nouă

hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii inițiale și respingerea integrală a

acțiunii reconvenționale.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide :

Se admite recursul declarat de către Zaițev Veaceslav, reprezentat de avocatul

Pelin Valeriu.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016 și

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 ianuarie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zaițev Veaceslav împotriva Societății

cu Răspundere Limitată „Nordengrup” și Societății pe Acțiuni „Enteh” cu privire la

încasarea salariului, penalității, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a Societății cu Răspundere

Limitată „Nordengrup” împotriva lui Zaițev Veaceslav cu privire la repararea

prejudiciului material, și se emite o nouă hotărâre, prin care:

Se admite parțial acțiunea lui Zaițev Veaceslav împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Nordengrup” și Societății pe Acțiuni „Enteh” cu privire la

încasarea salariului și penalității și repararea prejudiciului moral.

Se încasează din contul Societății cu Răspundere Limitată „Nordengrup” în

beneficiul lui Zaițev Veaceslav suma de 40 869 (patru zeci mii opt sute șase zeci și

nouă) lei 95 bani cu titlu salariul neachitat, suma de 5 684 (cinci mii șase sute opt

zeci și patru) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 7 000 (șapte mii) lei cu titlu

de cheltuieli pentru asistența juridică, iar în total suma de 53 553 (cinci zeci și trei mii

cinci sute cinci zeci și trei) lei 95 bani.

În rest cerințele lui Zaițev Veaceslav împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Nordengrup” și Societății pe Acțiuni „Enteh” cu privire la încasarea

penalității și repararea prejudiciului moral se resping ca neîntemeiate.

Se respinge ca neîntemeiată acțiunea reconvențională a Societății cu

Răspundere Limitată „Nordengrup” împotriva lui Zaițev Veaceslav cu privire la

repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva